Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Să te iubească viața

Clipe ce curg în noima lor
Ademenind privirea
Pătruns ești de ce-i cel mai dor
Alene-i amăgirea.
Curg lacrimi la apus de vânt
Și reînnoadă visuri
Fără de noi nu-i început
Nici vorbe fără gânduri.
Trăim un univers sublim
Când se deschide zarea
Ne naștem după ce murim
Uitând adesea ea chemarea.
Nimic nu e întâmplător
Nici visul nu mai doarme
Se leagă-n lanț el dor cu dor
Ea foamea naște foame.
E dar din cer să fii iubit
E amalgam de vrere
E gândul ce l-am tot hrănit
La el apus de stele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Rodica Nicoleta Ion

Mușcăm din soarele amiezii

Cu dinți de foc, din soarele amiezii,
Rememorând poeme viorii,
Mușcăm, spre-a fii surâsul dimineții,
Ca un apus, ne putem trezi.

Amnezic vis mă poartă spre-nceputuri,
Mă cheamă ca un vis cărăi de dor,
Mi-e dor de ale verii așternuturi,
Când toamna îmi apare în pridvor.

Mi-e dor de ie, de ilic, de fotă,
Mi-e dor, mi-e dor de tot ce-i românesc,
Mi-e dor de portativ, de prima notă
Mi-e dor de plaiul meu dumnezeiesc.

Mi-e dor, acum, de cumpăna fântânii,
De casa bătrânească mi-este dor,
Cu dor de lacrimi m-au stropit străbunii...
Mi-a nins la tâmple cu cenușa lor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiori de dor...

Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de șoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă ușor.

Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.

Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.

Fiori de dor, sub lună plină,
Nopți neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate din lanul amintirilor.

Fiori de dor, gingășii dorite,
Veșnic neprețuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieții, adorate.

Fiori de dor, salcie de stele,
Lacrimile mele strălucesc fără vrere,
În absența ta, vis nemuritor.

poezie de (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e dor

mi-e dor,

mi-e dor de copilăria jucăușă
unde toată lumea era a mea,
mi-e dor de adolescența zburdalnică
unde conta numai dragostea sinceră și pătimașă,
mi-e dor de gândul liber, când cugetam fără limite,
mi-e dor de naivitatea sentimentelor ce le aruncam
fără margini și mă prindeam în jocul iubirii,
mi-e dor de surâsul mamei dojenitor
când făceam câte o boroboață,
căci săraca nu putea nici să se încrunte la mine,
mie dor de tot ce îmi e drag și nu mai este,
mi-e dor de multe sentimente uitate,

mi-e dor.

poezie de (octombrie 2009)
Adăugat de Silviu PetracheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Fiori de dor...

Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de șoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă ușor.

Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.

Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.

Fiori de dor, sub lună plină,
Nopți neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate de roua amintirilor.

Fiori de dor, gingășii dorite,
Veșnic neprețuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieții, adorate.

Fiori de dor, salcie de stele,
Lacrimile mele strălucesc fără vrere,
În absența ta, vis nemuritor.

poezie de (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Mi-e dor

Mi-e dor de vară și mi-e dor de Soare,
De plaja prinsă-n cuie de aramă,
Când tu pășești prin nopțile amare
Și-mi mângâi clipa înnorată, mamă!

Mi-e dor de vară și de nepătruns...
Mi-e dor de stele, de copilărie,
Căci ploile tăcerii m-au pătruns.
Mi-e dor să fiu un fulg de păpădie!

Mi-e dor de pace și de infinit,
De pașii alergând prin universuri
La care visez n-am îndrăznit...
Doar scormonesc în ele după versuri...

Mi-e dor de val, mi-e dor de albatroși,
De răsărit și de apus deodată...
Mi-e dor, mi-e dor de ochii tăi frumoși,
Mi-e dor de voi, de ia înflorată.

Mi-e dor de vară, de iubiri
Și de grădina cu trifoi,
Mi-e dor de lumea noastră toată...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Veghe la destin

Zilele trec amăgitor
Nimicul le pătrunde
Se caută o vină-n cor
În carul cu nevrute.
Suspină adierea-n dor
El Universul se destramă
De nu-ngrijim la cel fior
Ea viața calcă-n dramă.
Sunt ani ce ard fără de jar
Nici vântul nu ajută
Ne ia el gândul tot hoinar
Pe ultima redută.
E ea strigarea făr-de vrere
Cu ultima suflare
E el cel răsărit pe care
L-ai așteptat tot mută.
Dar fără fond, ea forma țipă
Se pierde în neant
Și e păcat ca-ntr-o clipită
El haosul stea garant.
Povestea este cu noroc
Căci totul e un dat
Suntem făcuți din singur foc
Nimic nu-i alterat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrimi nu mai curg

Încerc zbor... da, îndrăznesc...
Dar aripi nu mai am... și cad... și mă lovesc...
Și rănile mă dor... Și-aș vrea plâng...
Dar ochii mi-au secat. Și lacrimi nu mai curg.

Încerc evadez... da, îndrăznesc...
Dar hartă nu mai am... și fug... mă rătăcesc...
Și tălpile mă dor... Și-aș vrea plâng...
Dar ochii mi-au secat. Și lacrimi nu mai curg.

Încerc FIU... da, îndrăznesc...
Dar inimă nu am... și caut... n-o găsesc...
Și visele mă dor... Și-aș vrea plâng...
Și-as vrea plâng... dar... lacrimi nu mai curg...

poezie de (16 august 2008)
Adăugat de Ioana Gabriela CăruțașuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Ultima zi... de toamnă... din gând

Aș scrie fără de cuvinte
Căci ele mă dor
și sufletu-mi moare
și tomna mă-ngroapă
în frunzele tâmpe
și lacrimi șiroaie
îmi curg pe pămant.
De-a dorului dor
m-aș duce mor
uit de vânt rece
și geruri ce-mi vin
prin gânduri de frig
mă-ncing dintr-o dat
căci tu ești plecat
și vorba se-nșiră
pe fir de uitare.
Nu-i oare păcat?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Pe malul unui gând

iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai vii femeie
sau poate o vii în zori de zi
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iți aduc un strop de vis în paradis
nu, nu-ți cer nimic
din șoapte line, cristaline
țes o scăriță către cer
duc, duc spre stele
iubirea, dorurile mele
mă vor privi întrebător
unde e ea
ea, visul tău
șoaptă fierbinte de amor
am rupt un ciob din lună
scriu pe sânii tăi povești de dor
îmi este aprig dor
de a ta îmbrățișare
de sărutări, ce ard, ce dor
offf, Doamne, ce fior nebun, sublim
și totuși trecător
tu unde ești acum
mi's pașii grei
drumul este lung
cum ajung
cum te cuprind
rup tăcerile din mine
cu furia primului sărut
de ce nu vii, de ce nu vii, iubire, într-o zi
amurgurile sunt azi pustii și lacrimi curg
mi-e dor de noaptea noastră
în taina sfântă a iubirii împărtășită
de întâiul țipăt dăruit iubirii
cum te frângeai duios
sub sărutări, sub mângâieri
dormi, dormi în cuibul meu
tu pasăre măiastră
acopăr buzele fierbinți
cu sărutări ce ard, ce dor
te învelesc încet
cu gândul, cu șoapte de amor
am picurat pe țărm pulberi de stele
vii, vii în noapte
pășind ușor prin ele
plecăm împreună în zbor
din lacrimi de iubire
pictez un râu într-o privire...
nu ai băgat de seamă
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieții și prin lunci
nu te-am găsit atunci și nici în veci
deși te căutam mereu pe tainice poteci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de suflet, dor de noi

Mi-e dor...
dor de sufletul din noi,
ce l-am ascuns sub pietre si noroi;
ce l-am uitat într-un ungher
sub ploaie, frig și ger.

Si noi...???
noi oameni... ce suntem?
daca nu, doar niște biete ființe?
înzestrate doar cu-n simț primar
de supravețuire, acel simț vital.

Si el,
El, suflet de copil,
ce toți l-aveam cand mergeam tiptil,
ar mai salva, de-ar putea
săraca noastră consțiința.
dar este mic și al său trup
l-a izgonit în ploi și vânt
și de atunci el rătăcește
taina lumii de-o vestește:

Noi ne naștem puri și goi
Dar murim plini de noroi
Iar la ziua de apoi
Cerșim sufletu-napoi!

poezie de (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Adriana Monica BurteaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă-ntreb...

Pe căile gândului meu
Doar suspine curg mereu,
Nici dorul nu mai e dor,
Nici iubirea ta fior...

Nici toamna nu-i anotimp,
Frunza din crâng n-are timp
Să-mi lase verdele-n prag,
Pe-alei pașii celui drag.

Nici ceru-nalt nu-i senin,
Nimic nu miroase a crin,
Nopțile-s atât de reci...
Mă-ntreb, tu când o treci?

De ce nu vii, de ce nu pleci?
Mă plimbi prin ploile-ți reci...
De ce toamna mi-e pustie,
Iubirea veșnic târzie?

Gândul mi-e un labirint
Plin cu frunzele-ți de argint,
Ce cad pe alei cu dor...
Toamna iubirile-mi mor.

poezie de (11 octombrie 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Mi-e dor de poveste

E viu, e frumos, e plăcut, e pietate.
Magia plutește, Crăciunul, renaște.
Arde candela, lerul sosește,
Mi-e dor de colindă, mi-e dor de poveste!

E tot, e vis, e viață, e sfânt.
Anul se naște, copilul eu sunt.
Veșnic va fi, un gând va rămâne,
Mi-e dor de mierea întinsă pe pâine!

E alb, e cer, e pur, e pământ.
Bunicii în mine de-aproape ei sunt
La bradul cu vise unde tresar,
Mi-e dor de voi fără hotar!

E sărbătoare, e zăpadă, e ger, e sublim.
Bradul ne cheamă sub vâsc iubim
Când ninge pe anii primiți în dar,
Mi-e dor de sărutul acela fugar!

E nou, e verde, e dulce, miroase,
Beteala divină se cerne pe case.
Țurțuri cu stele șoptesc în neștire,
Mi-e dor de anii din amintire!

poezie de (8 decembrie 2014)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Nu mai vreau

Nu mai vreau din viața asta nici măcar o clipă!
Nici un glas să-l mai aud, Eu mă duc, mă duc!
Și nu știu unde, unde voi ajunge fără Tine!
Nu mai cer sfinților milă, nici versurilor rimă!

Dumnezeilor absenți nu le mai cer un cent!
Nici o zi acum -mi cumpăr nu mai vreau!
Dintr-un univers prea mare unde Eu am rătăcit!
Nici cuvântului glas.... când Eu încă nu mor!

Nu mai cer nopților somn, nici somnului vis!
Nu mai vreau -mi mai atingi inima prin care-mi curgi!
Nici cerului infinit unde Eu tot m-am pierdut!
Nu-ți mai cer acum nimic din tot ce Eu n-am avut!

Nu mai cer soarelui zi senină, nici iubiri milă!
Nu mai vreau vedere într-o lume de durere!
Nici auz când Tu n-ai glas și nici cuvinte!
Nu mai vreau vorba ce minte, nici icoane sfinte!

Nu mai vreau cruci între drumuri!
Nici pași rătăciți în lume fără Tine,
Când te caut în nu știu ce unghere!
Nu mai vreau gânduri ce mă dărâmă!

Nu mai vreau așteptarea care doare!
Nici ziua în care visul încă nu moare!
Nici noaptea fără stele, fără Lună, fără...
Fără Tine lipasa viselor mele stinghere!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor

de te cauți, nu este boală,
e o fierbere, plăcere,
e ceva fără repere,
îl mai stingi cu vin din oală

vine fără să îl chemi,
te cuprinde în fioruri,
îți provoacă gând, dureri,
uneori îl și blestemi

când nu-l ai, ești ca un nimeni,
îl tot cauți și nu-l găsești,
rătăcit printre povești
îl descoperi la alți semeni

numele purtat de el
nu-i un nume ca oricare,
are-n el parfum de floare,
dor, se cheamă, măricel

dor de dor când te cuprinde
nu mai dormi, vorbești cu luna
care vine totdeauna,
înșirând stele plăpânde

el te face alergi
nemai știind de ce și unde?
străbați drumul în secunde,
la piept dor cu dor să strângi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clipe efemere...

Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.

Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.

Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca uit de ce mi-e dor,
Ca uit că ești departe.

Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Și viața fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Și Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viața, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce ești Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Și iubire pân*la stele!

poezie de (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clipe efemere...

Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.

Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.

Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca uit de ce mi-e dor,
Ca uit că ești un Ulise.
Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Și viața fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Și Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viața, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce ești Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Și iubire pân la stele!

poezie de (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Emoții de toamnă

Am savurat toată toamna ce mi-a stat în cale
Cu nuci, ardei și castraveți în floare,
Am sorbit mustul cel fără de leac
Am privit soarele cu armonii de frac.
Tu toamnă ce abunzii în flăcări
Te pierzi în totul totului pustiu
Te-ncarci cu aripi de amor pe-alocuri
Dar porți și-n suflet el focul cel viu.
Tu toamnă la apus de vreme
Te rătăcești pe drumuri fără de popas
Și te adapi din simple efemere
Trupuri ce s-au pierdut la bun rămas.
E toamna faldicelor gânduri
Pe care el poetul le adună
Te caut demn adesea printre rânduri
Fără ca tu semeni vreo furtună.
E toamnă-n el tot Universul
Nimic nu se aseamănă cu ea
Pierdut de timp este și ghiersul
Avem ce nici amorul pur nu mai spera.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Gânduri pe cer

Trimite-mi cerul tău! Al meu e gol
Când nu mai văd lucirea unei stele;
Doar stau la umbra gândurilor mele
Ce dau întruna cerului ocol

Și caută, tot caută prin hău
O știre despre urma ta pierdută
Pe-o cale ce-i acum necunoscută,
Sperând întâlnească gândul tău.

Nu au nici teamă, ele, nici control:
Mai vin, mai pleacă-n cerul fără stele,
Atunci când vor, căci poartă-un dor și ele
De cerul tău. Al meu, acum, e gol.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Rugăciune la vânt

Să bată vântul,
Să ia cuvântul
Acesta, DOR,
Să-l ducă-n zbor;

nu mai fie
Scris pe vecie,
Nici pronunțat,
Ci blestemat

Cu dor cu tot;
nu mai pot
Trăi, de dor,
Și nici mor!

poezie de (18 mai 2021)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gândurile...

... Picături de rouă, ca lacrimi de dor
Curg pe petalele florilor tale
În noapte-argintie, zbor
Prinse-n cântec de iubire, gândurile...

... Sus, departe-n patru zări
Pe-angelici, firesc, se odihnesc
Lângă al meu... Înger Alb... chemări
Clipe de dor și durere, zămislesc!

... Numele tău... rămâne lacrima nestinsă
Inima și gândul clocotesc în cuvinte
Până când viața-mi va fi stinsă
Am mă țin de jurăminte!

... Se lasă liniștea printre suspine
Doru-mi greu... în tăcere
Singurătatea știe, doar, de mine
Se-adâncește, mocnit, nu piere!

... În lacrimi fierbinți, timpul se disipă
În zile și clipe... pe Cer, norii
De picături lungi nu fac risipă
Lăsând loc altor frământări și gânduri!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook