Te-am cunoscut
M-ai așteptat în parc, pe bancă
Era-ntr-o zi de sâmbătă,
Cu flori în brațe și bomboane,
M-ai cucerit cu un oftat
Mi se părea că lumea râde,
Dansam si te prindeam de braț,
Îngenuncheai în fața noptii
Iar eu eram regina ta...
Așa-mi doream så te păstrez,
Un prinț frumos și prieten drag,
Să-l simt în fiecare clipă
Cum m-atingeai si te iubeam!
Dar nori și ploi te-ai dus departe,
Uitâd ce promisiuni făceai,
Un uliu ne-a furat iubirea,
Și dor si lacrimi mi-ai furat!
Privesc și astăzi banca goală,
Acoperită de noroi
Cu frunze galbene lipite
Ca un covor de pus pe jos..
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre ulii
- poezii despre promisiuni
- poezii despre prietenie
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
- poezii despre parcuri
- poezii despre nori
- poezii despre monarhie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Filozofia sufletului meu
Am privit florile cum plâng,
dar petalele s-au uscat.
Am privit florile cum râd
și era viat229; între ele...
M-am privit pe mine în suflet
și nu m229; cunoșteam...
Eram o str229;in229; cu chip plumburiu
și inima sfâșiat229;...
Am privit lumea celor ce zboar229;
cu ciripitul lor ce îmbat229;...
Dar am g229;sit cuiburile goale,
doar urme de pene și paie,
și iar229;-și am plâns...
Nu cunoșteam lumea în care tr229;iam,
era trist229; și pustie
și eu locuiam în ea...
Când ploaia e rece și mult229;,
p229;mântul e lacom si râde
Neputinta te face mic si sensibil
și locul ți-l g229;sești între ele,
Îar mintea tr229;iește emotii
cu gândul la tine...
Nu stiu ce vreau de la mine
și am plans...
Timpul trece odat229; cu anii
ca florile și p229;s229;rile iarna
Se duc dar nu se îmai întorc.
și visele se spulber229; printre ramuri,
De goale ce sunt am plans...
era inima mea și durere!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre suflet, poezii despre plâns, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre inimă sau poezii despre iarnă
Sunt în gândul tåu?
Am colindat m229;ri împreun229; cu tine,
vise si iubiri printre gânduri,
dar ai nevoie de dragostea mea
atunci când te odihnești!
Tmpul trece greu și tu îl vrei înapoi,
ești scoica unde r229;mâne pe nisip
și te scufunzi în ape dulci,
ești prinț pe insula pustie!
Îti place s229; privești asfintitul la sfârsit
de zi pe vârf de munte și stânci,
soarele coboar229; și se pierde în ap229;
o dat229; cu tine și umbra mea!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- poezii despre stânci
- poezii despre odihnă
- poezii despre nisip
- poezii despre munți
- poezii despre insule
- poezii despre apă
Chemările nopții
te-am așteptat
tu n-ai venit
ploua
și era trist
număram pașii
o zi ca cea de ieri
dar ieri, tu m-ai uitat, te-ai dus
și timpul a apus
departe ești, eu cine sunt
tu, un plus în plus
eu, un absent sau nu's
am pierdut un an
amurgea
eu iubeam
nu-mi aduc aminte
sânii tăi
mâna mea
pași printre săruturi
genele coboară
iar o primăvară
unde'i gândul, unde'i trupul
dezbrăcați de frunze
era frumos
iar ca înainte
mi-era dor de tine
tremurai în tindă
goală și suavă
a venit și noaptea, stelele coboară
te ating și strig...
și îți scriu femeie, cu dor, cât galaxia
iubeam
dar ce vroiam
o noapte și...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre trecut, poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre stele sau poezii despre primăvară
Rugåciune
În disperarea mea, am c229;utat ape,
munti unde s229;-mi pun piciorul
și nu am v229;zut c229; erai aproape,
atât de aproape, încât te atingeam!
Ma țineai în brațe si mângâierile tale
erau aripi de porumbel cu miresme,
m229; purtai pe palme și lacrima mea,
o ștergeai cu respiratia ta!
În nebunia mea, am ales lumea,
uitând de dminetile în care
îmi mângâiai sufletul trist și ploapele
obosite de noapțile nedormite!
Iart229;-m229;, întinde-ti mâna s229; ti-o s229;rut
și lacrma s229; ștearg229; p229;mântul!
fi cu mine, asa cum ai fost si promit
s229; nu mai greșesc niciodat229;!
Trimite binecuvânt229;ri pe p229;mânt
și locurile pe unde treci sà fie curate
și apele s229;-ti poarte cuvintele frumoase
pentru c229; te iubesc de la începuturi!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre porumbei, poezii despre picioare, poezii despre nebunie sau poezii despre mâini
Noi ne iubeam nespus...
Noi ne iubeam nespus...
Mai știi ce fericită am fost
Când mi-ai dăruit
Un trandafir de plastic, roz,
Dat cu parfum?
Ne iubeam nespus...
Îți amintești ce mi-ai spus?
Că pot să-l țin în palme
Fără să-mi fie teamă
Că mă va înțepa...
Iubeam nespus...
Astăzi, m-ai luat de mână
Și, bucuros, m-ai condus
Pe un câmp de flori de plastic...
Albe... albastre și galbene... roz...
Nespus...
Îmi șoptești că sunt veșnice,
Că sunt deschise și-n noapte.
Eu te întreb:
"Le-ai parfumat pe toate?"
poezie de Ruxandra Palade
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre galben, poezii despre frică, poezii despre flori, poezii despre fericire sau poezii despre cadouri
Curg florile, ca amintirile...
(te-ai dus)
Te-am iubit, ca zorile ce vin
în dimineti de primăvară,
în picături de soare și verdeată,
în inima târzie, cu miros de viată!..
Și niciodat229; n-am crezut că vântul
v-a rupe lanțul dragostei ce curge,
ca o licoare-n sufletul ce plânge...
în clipele uitării dintre vise!
M-am așezat la margine de drum,
să văd cum liliacul înflorește,
culoarea mov mă zăpăcește
si respiratia mi se șterge!
Te-am îmbrăcat în flori de trandafiri
ca hainele iubirii să îți fie,
pecete de va fi să uiți...
iubirea ce-ai lăsat-o vie!...
Dar ai uitat că zorii plâng
o dragoste de vise,
că primăvara a-ngropat-o
printre frunzișul seri!
Și liliacul a-nflorit la marginea
pădurii,
privesc pierdută florile ce curg
Și-mbracă drumul noptii!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație sau poezii despre vânt
Dincolo de nori (si nu numai)
Dincolo de nori, stā iubirea
si sufletul meu printre stele...
fluturi albi se joacā cu vântul
si soarele râde...
Te chem din luminā si apā
si noaptea e linā si calmā,
tristetea-i plecatā departe
nici valul nu misc229;...
Esti izvor ce tâsneste
printre suflete oarbe si m229;
joc cu iubirea ce mā prinde
în noapte...
Viata-i ca toamna, bogatā
în roade, dar vântul împrāstie
ziua si noaptea frunzele
moarte...
Îmi place copilul din mine
pe tine, de mult te-am uitat,
la masa întinsā cu vise
e loc de greseli si iertat...
Dincolo de nori stā iubirea
si sufletul meu printre stele
fluturii albi plâng usor
când nu esti tu printre ele!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi, poezii despre uitare sau poezii despre toamnă
M-ai înviat ca să mă stingi
Cu vocea susurând
mi-ai scos din inimă
venin,
m-ai înviat cu tine
când m-ai găsit
pe vânt,
eram frunză uscată,
eram mormânt
sub crin,
m-ai strâns la piept
și mi-ai șoptit
că eu îți sunt descânt.
M-ai înviat cu viață
mi-ai curs ușor
prin vene,
luceafărul iubirii
tu
mi-ai aprins cu tine,
- e prea târziu...
dar tu mi-ai spus că mai e vreme,
că flacăra iubirii,
iubirea
o menține.
M-ai înviat,
mi-ai strâns cenușa-n legământ,
m-ai desenat femeie,
mi-ai spus:
- Să nu mai plângi!
m-ai îmbrăcat în zâmbet,
dar
azi
sunt iar mormânt,
căci tu m-ai înviat
ca iarăși
să mă stingi.
poezie de Silvia Urlih
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre voce, poezii despre viață sau poezii despre frunze
Te vreau așa...
În fața casei mele cresc
mulți copaci cu frunze...
Las vântul să scuture norii
și frunzele se pierd,
dar păstrez frunza iubirii
cu semnele chipului tău...
Pe aceeași frunză sunt
lacrimi... lacrimile visurilor
mele și-a dragostei găsită
pe frunza copacilor goi...
Nu te-aș schimba cu nimeni...
Mi-ești drag, atât de drag,
încât drumul meu spre tine
e plin de miresme ce m-atrag,
e mirosul liliacului primăvara...
Nu te teme, iubite, nu te-aș
schimba cu nimeni!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre schimbare sau poezii despre creștere
În miez de noapte
Te iubesc în miez de noapte
Chiar de nu te-oi fi iubind,
Fericiri îmi curg pe față
Vântul nu le-or risipi!
Te iubesc în zbor spre stele
Ca și demiurg ce ești,
Zilele îmi bat cu mâna
Noptilor le d229;ruiesc!
Te iubesc și-ți simt iubirea
Printre flori și printre dor,
Nopților le dau crezare,
Dorm cu tine până-n zori!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre zile sau poezii despre somn
M-ai îmbrăcat toată în frunze și flori
Și mi-ai pus pe deget un inel din nori.
Inima mi-ai smuls-o și în locul ei
Ai lăsat în mine esență de tei.
catren de Iuliana Chirilă
Adăugat de Iuliana Chirilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tei sau poezii despre degete
O lume...
Motto: "Cred că lumea a fost prea mare pentru mine..." Octavian Paller
Mă pierd printre nouri și plâng
Și frunze foșnesc printre vânt
Sălbatică lume prinsă-n povesti,
E lumea albastră în care trăiesc!
Și pomii își plâng soarta lor,
Și fluturii plâng până-zori,
E trasă perdeaua de vise ușor
Și lumea-o privesc printre flori!
Caut urma de iarnă prin noi
Cum curge cu fulgi și noroi,
Sălbatică minte ce ești,
Îmi ceri nemurire și cerți!
Te strig de pe culmi nenăscute,
Iubire, soptește-mi ceva,
Tărâna îmi cântă durerea
Și lumea trăită-i tăcerea!
Mă pierd printre umbrele reci,
Cu iubire și flori de regret,
I-au iubirea cu mine s-o am
Într-o lume ce plânge încet!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere sau poezii despre muzică
M-am oprit o clipă
MOTTO:
"Lucrurile cele mai mărețe
se prăbușesc într-o clipă."
"Brevibus momentis summa
verti." - Tacitus
M-am oprit lângă drum,
Să las clipa să treacă
Ca un fum printre foc,
Ca un fulg printre nori..
Dacă ploaia de vară
Udă câmpul cosit
Printre ierburi înalte
Plâng viorile, plâng.
Trupul gol se-nfierbântă
De durerea ce-o port,
Lasă-mi clipa să zboare
Să m-atingă ușor.
Printre pomi de măslin
Sunt un ram fără rost
Ce-l lovește furtuna
Risipindu-l pe jos.
Voi pleca printre soare
Răsăritul să-l văd
Nu mă tem de iubirea,
Ca și clipă, s-a dus..
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vioară, poezii despre superlative, poezii despre măslini sau poezii despre fum
Tu
Ei cred, încă mai cred
Că n-am să mai zbor
Ei cred că îmi pot lua chiar tot
Dar eu știu... nu pot
Acum,
Când visul e de partea mea
Iar tu
M-ai primit în lumea ta
Tu
Mi-ai arătat
Și m-ai ridicat
Și m-ai învățat
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Cu-adevărat
Să mă ții în brațe
Aș vrea
Acum, când visul e de partea mea
Iar tu m-ai primit în lumea ta
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Doar tu
Mi-ai arătat
Și m-ai ridicat
Și m-ai învățat
Doar tu
M-ai mângâiat
Iubire mi-ai dat
Cu-adevărat
Doar tu
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură
Cu o privire m-ai răpus,
Cu un surâs m-ai subjugat,
În inimă tu mi-ai pătruns,
Sufletul mi l-ai furat.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascultă-mă...
Iubitul meu, când pentru prima oară mi-ai șoptit...
Că dragostea e tot ce ne-ncojoară,
Am tresărit precum o floare rară sub adieri de vânt răzleț,
ce-și caută un loc sub soare...
Tu știi că dacă într-o zi petalele-mi vor fi atinse
și raze mă vor risipi în nori,
Iubirea mea să o păstrezi aievea,
cu împletiri de rozmarin și dor...
Nu vreau să plângi când vei citi ce-am scris,
Un dor nebun am... doar să te-ating
și te iubesc la fel de mult,
ca trandafirii scurși pe trupul gol...
O lacrimă de-ți ștergi discret
o simt cum arde în eter
și ploile o sting mereu, nu-ți fie teamă de-o să pier...
Te las... să-mi plâng iubirea mea cu flori de nufăr și parfum
și știu că nopțile-ți vor fi
la fel de albe și pustii!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuferi
Femeie... e toamnă!
Și plânge pădurea, cu lacrimi ce curg
Pe albe poteci împânzite cu frunze
Câtă durere poți duce femeie
Ce toamnă tăcută și plină de stele!
De ceri întunericul să fie lumină,
Pașii îi lași să alerge prin ploaie,
Suferi tăcută fără să-ți pese,
Ce toamnă femeie, ascunsă în umbră!
Și vântul te strigă cu voce nebună,
Perdelele albe sunt trase, dar mute,
Răspunde femeie, deschide
fereastra
Să intre în casă toamna ce plânge!
Cu plete pe umeri si rochie de vis,
Femeie ești lacrimă scursă-n povești
Iubirea adu-o la tine la uși,
Ca toamna fugară ce nu poți s-o uiți!
Mă iartă, mă iartă de îți greșesc,
Visul femeie se-oprește aici,
Cu galbene frunze lipite de geam,
E toamna târzie, dar plină de har!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre rochii, poezii despre păr sau poezii despre păduri
Tu... Mamă
Departe ești dar... Un înger păzitor,
Tu! Îmi alini atâtea răni ce dor.
Departe ești, dar... printre pământene,
Un suflet nepereche, un vis de... "Sânziene."
Mereu te simt, și... mai mult, te ador,
Tu mi-ai dat aripi, m-ai învățat să zbor,
Mereu te simt, m-ai ajutat să sper,
Să-nving cu bărbăție, năstrușnicul mister.
Oriunde sunt, oriunde mă voi duce,
Am să păstrez, în sânu-mi a ta cruce,
Ce-i un semnal, mereu spre biruință,
Fii liniștită mamă! Respect a ta credință.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (21 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre semnale, poezii despre respect, poezii despre mamă sau poezii despre dor
Mister
Din ce aluat m-ai plămădit,
Din ce crâmpei de infinit,
Cum mi-ai dat zile pe pământ,
Cum m-ai făcut să râd, să cânt,
Să sufăr mult, să plâng amar,
Să vreau să pun la timp hotar,
Să merg prin codrii fermecat,
Să stau sub cerul înstelat,
Să dorm pe jos lângă izvor,
S-ascult al păsărilor cor?
Cum m-ai făcut - numai Tu știi -
Să pot urî, să pot iubi,
De dor nebun să mă topesc,
Să Te resping, să Te doresc?
Cum ai schimbat un prunc frumos
Într-un bătrân neputincios,
Și cum mi-ai frânt al vieții zbor,
Iar eu cum am știut să mor?
Întreb cu ochii către cer,
Dar totul este un mister.
poezie de Octavian Cocoș (29 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări
Melodia noastră
Eram deja demult în gândul tău
Iar tu erai zeiță pentru mine
Nu ne-ntrecea iubirea niciun hău
Sau cele mai înalte culmi alpine.
Eram sedus, eram îndrăgostit,
Eram cum alții n-ar putea-nțelege,
Eram și cucerit și fericit,
Eram deasupra de uman sau lege.
Priveam în jur ca de pe-un ring de dans
În care noi dansam o melodie,
Iar viața noastră, dulcele balans,
Era doar pas în doi și armonie,
A fost atunci și nu s-a terminat
Căci melodia noastră e eternă,
Revine în surdină, repetat,
În variantă nouă, mai modernă.
În noaptea ce-a trecut, iar am dansat
Ca într-un ritual, ca-ntr-o poveste
În care eu, ca prinț, te-am invitat,
Privind în ochii-ți cu luciri celeste.
Pluteam cu tine-n brațe și-mi doream
Ca țărmul să rămână-n depărtare,
Se terminase dansul, dar păream
Sub vraja unui răsărit, la mare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre sfârșit sau poezii despre seducție