Te-am cunoscut
M-ai așteptat în parc, pe bancă
Era-ntr-o zi de sâmbătă,
Cu flori în brațe și bomboane,
M-ai cucerit cu un oftat
Mi se părea că lumea râde,
Dansam si te prindeam de braț,
Îngenuncheai în fața noptii
Iar eu eram regina ta...
Așa-mi doream så te păstrez,
Un prinț frumos și prieten drag,
Să-l simt în fiecare clipă
Cum m-atingeai si te iubeam!
Dar nori și ploi te-ai dus departe,
Uitâd ce promisiuni făceai,
Un uliu ne-a furat iubirea,
Și dor si lacrimi mi-ai furat!
Privesc și astăzi banca goală,
Acoperită de noroi
Cu frunze galbene lipite
Ca un covor de pus pe jos..
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Miriam Nadia Dăbău. [Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre ulii
- poezii despre promisiuni
- poezii despre prietenie
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
- poezii despre parcuri
- poezii despre nori
- poezii despre monarhie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.