Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Dimineață cu tine

Fereastra larg deschisă
îmbrățișează zâmbetul dimineții
în mireasmă de cafea aburindă...
Dans suav într-un alb pur se ridică
dintre palmele unor mâini pline de dragoste.

Este chiar ea, bruna mea iubită,
sunt mâinile ei, m-au surprins din nou.
Azi, măcar azi, aș fi vrut să fie invers... păcat!
Prima rază aurie străpunge orizontul,
speriate, lacrimi de rouă se ascund prin iarbă.

Dragul nostru, soarele, tocmai s-a trezit.
Albastrul cerului curge pretutindeni...
O cameră întreagă ascultă în surdină
bucuria buzelor noastre încinse.
Ai gust bun, draga mea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Catifea ciocolatie

Ieri mi te-am găsit senină,
Blânda și iubita mea,
Îmbrăcată în lumină,
Bruna mea de catifea...

Mă pierdusem în iubire
Când priveam spre gura ta,
Miroseai a fericire,
Bruna mea de catifea...

Rătăceam într-o visare
Și doream așa, cumva,
Să te strâng în brațe tare,
Bruna mea de catifea...

Te-aș fi strâns, dar mi-era frică
Ca nu îți frâng ceva,
Draga mea iubită mică,
Bruna mea de catifea...

Erai gureșă, zglobie,
Erai ca o rândunea!
Îmi erai atât de vie,
Bruna mea de catifea...

Însă astăzi dimineață
Mi te-a întristat ceva!
Ești lipsită de viață,
Bruna mea de catifea...

Ochii tăi, odată vii,
Ah, cum străluceau odată,
Azi sunt triști, reci și pustii,
Bruna mea de ciocolată...

Știu că eu sunt vinovatul!
Iarăși te-am făcut plângi,
C-am dat mâna cu păcatul,
Bruna mea, azi mi te frângi...

Ca o salcie în vânt,
Peste ape aplecată,
Apoi pusă la pământ,
Bruna mea de ciocolată...

Rătăcirea mea de-o clipă
Ți-a luat speranța toată,
Ți-am frânt visul și-o aripă
Înger bun de ciocolată...

Am greșit de multe ori
Azi din nou și încă o dată!
Ți-am frânt vise și fiori,
Bruna mea de ciocolată...

Știu că merit mă cerți,
Recunosc în sinea mea!
Oare poți mă mai ierți,
Bruna mea de catifea?

poezie de (9 octombrie 2017)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ludmila Maciuga

Astăzi este ziua mea

Astăzi, este despre mine,
Deci, vă spun cu dragoste,
Cuvinte de bine.
Deci, pe rând vă mulțumesc,
Pagina că mi-o citiți
Vreau știți, vă prețuesc,
Că și voi mă prețuiți...
Fiindcă azi e despre mine,
Vă aștept la o cafea,
Am și niște merindine,
Într-un coș de catifea.
Vă aștept pe iarbă verde,
Pe-o poiană, între flori,
Am am buchet în mână,
Ce l-am strâns mai de cu zori.
Chiar alături, e izvorul,
Zgomotos curge la vale,
Lângă mine, este dorul,
Ce mi se așterne-n cale...
Azi, am alerg prin iarbă,
Am cânt cu păsărele,
N-am am prea mare grabă,
Din rouă, o -mi fac mărgele...
Azi la mine-i sărbătoare,
Es din casă mai devreme.
Din poiana cu cicoare,
Cine vrea,... o mă cheme....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simplitate pierdută

Soarele meu se ridică jovial
peste câmpiile pline de iarbă și flori,
spre bucuria cerului care lăcrimează o rouă densă;
toată viața însetată din mine înflorește,
iar eu dansez fericirea supremă în iarba cu rouă.

Copilul acesta am fost eu,
am alergat desculț pe câmpii,
am atins cu palmele mele stafii îngerești,
iar ele mă bântuie ademenitor, în vis,
când noaptea vine.

Îmi șoptesc în urechi ritualul simplității:
în orice noapte senină, sub luna plină,
copile, stai întins pe spate în grădină
și-admiră meteorii! vor trece...
sunt vise vii ce se sting în surdină, neobservate.

Simplitatea de-atunci
nu o voi mai regăsi vreodată;
voi merge pe cărări spre apus,
voi căuta cu ochii avizi în largul obscur,
în ultima clipă, un răsărit, sperând nemurirea.

Și-n fiecare zi din câte mai sunt,
lumina cade la fel pe pământ,
doar mai mult întuneric în privirea-mi se lasă,
mai orb sunt, mai surd și mai searbăd
și devin mai lipsit de copilul din mine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Mâine zgarda ne cheamă

In vizuina mea rece te aștept lupoaică
Să mă muști cu fiori urletelor selenare
Să urli venelor numai fie izvoare reci
Supuse vânătorului de zile
Cu arcuri cadrane de ceas și secundare săgeți
In haita buzelor să furăm clipe din lațuri și capcane
Ce se ascund in păduri de cărămizi cu iarbă de asfalt
Să evadăm din circul ce ne-a dresat
Să alergăm infometați de noi prin ploi și zăpezi
Să nu știm ce va fi mâine nici azi
Sfărmând zgarda cuvintelor
Ce ne opresc fugim goi
Prin roua dimineții sub soarele fără fereastră
Să urlăm lunii liberi fără amenzi
Mâine zgarda ne cheamă
Azi... luna ne fie veșmânt până in zori

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Anton

Baladă de iarnă

- Dragul meu Dalb
Singur, unic și drag
Toate sunt în nevăzut...
Lăsă-mă te-ating, te sărut!

- Draga mea Dalbă
Oricât îmi ești dragă
Lasă-mă fiu un fulg de nea
Să mă prinzi suav în palma ta!

- Dragul meu Dalb
Zbor spre tine cu drag;
Te-ating, te zăresc și plutesc...
Dragule, știi tu ce mult te iubesc?

- Draga mea Dalbă
Să-nțeleagă-o lume întreagă
Când sunt în zbor cu tine
Cerurile sunt limpezi și senine!

- Dragul meu... of, Draga mea
Să ne mângâiem împreună poezie...
Tu, un fulg de nea; eu – o stea...
Eu – inima ta; tu – pururi a mea vecie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Îngerul

am deschis fereastra sufletului într-o zi
era târziu și era iarnă
te-ai cuibărit în palma mea
un fulg curat și pur
visam purtând zăpezile pe umăr
nu am văzut lumina cum a curs
ciopleam nebun din fulgi de nea o fată
o fată minunată, o fată preacurată
nu am simțit pe buze lacrima
plângea
azi trec pe aleile de tei
se scutură timpul
un singur pas a mai rămas
cioc-cioc
un ciocănit ușor-duios în viața mea
nu am zărit durerea din privirea ta
se așterneau stropi roșii pe câmpul din jur
scriam, scriam, cuvintele pe boltă
tocul s-a rupt
un înger a căzut
aici pe acest pământ
o lacrimă a plâns, s-a scurs din viața mea
în jur, totul e tăcere, liniște, durere
ating timpul în noaptea albă dintre lacrimi
suspin printre frunzele cerului
noaptea a trecut, cum a trecut
azi nu mai simt durerea cuvintelor ce mor
zorile m-au găsit rezemat de o cruce

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

De azi

am decis
trăiesc viața mea
voi săpa o groapă adâncă
în piept
și voi ascunde toate iluziile
fie că vor
fie că nu
viața mea
e viața mea
și îmi sunt datoare
să gust până la capăt
ce mi-a fost dat
nu mă încarc cu povești banale
trăite de oameni
ce aleg drumul spre nicăieri

de azi
am decis mă despart
de trecut
ca de o stare febrilă
brusc
și fără alte explicații
pentru că
viața mea
e viața mea
și îmi sunt datoare
să gust până la capăt
ce mi-a fost dat
că drumul meu
nu e un drum de sare și apă
e un drum al cuvintelor
tăiate din carnea
unor soldați
ce nu se târăsc în fața vieții
și nici a morții

de azi
am decis
trăiesc viața mea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Daniel Vișan-Dimitriu

Ultimul dans

Te țin în brațe, strâns, iubita mea,
de parcă lumea azi se va sfârși,
iar ultimul meu gând e de-a iubi
pân' la sfârșit, când vom putea pleca.

Te strâng în brațe într-un ultim dans
în care, pe o muzică de vis,
furând din praful în clepsidră-nchis,
las urme pe al timpului avans.

E-un ultim dans din cele ce au fost,
dar primul dintre cele ce vor fi,
și ne vor bucura până-ntr-o zi
când vom dansa prin ceruri, cu alt rost.

E dansul nostru azi, iubirea mea,
închide ochii, strânge-mă și tu,
atinge-mă cu pieptul tău, sau... nu,
privește-mă cum o făceai cândva!

poezie de din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Ultimul dans

Te țin în brațe, strâns, iubita mea,
de parcă lumea azi se va sfârși,
iar ultimul meu gând, e de-a iubi
pân' la sfârșit, când vom putea pleca.

Te strâng în brațe într-un ultim dans
în care, pe o muzică de vis,
furând din praful în clepsidră-nchis,
las urme pe al timpului avans.

E-un ultim dans din cele ce au fost,
dar primul dintre cele ce vor fi,
și ne vor bucura până-ntr-o zi
când vom dansa prin ceruri, cu alt rost.

E dansul nostru, azi, iubirea mea,
închide ochii, strânge-mă și tu,
atinge-mă cu pieptul tău, sau... nu,
privește-mă cum o făceai cândva!

poezie de din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mama-fiică și rază de soare

Pe ogoarele mănoase din întinsul Bărăgan,
Unde curge grâu-n case din sudoarea de țăran,
Ca o harnică albină, ca Ileana din poveste,
Mama e și gospodină, mama pretutindeni este.
Ea e seva care urcă primăvara dea viață,
Ea e soare ce ne-aruncă, raze aurii în față.
Este pâinea aburindă, răsplată a muncii ei,
Este suflul nou de viață, care urcă-n ghiocei.
Mama-i pacea, mama-i dorul, este somnul liniștit
Care a cuprins feciorul, ce-n leagăn a adormit.
Mama-i steaua mea polară, ce veghează-n veșnicie
Cum se zămislește-o lume, cu oameni de omenie.
Mama-i fulger și e trăsnet, când e vorba de război.
Este sângele ce curge, în milioane de eroi,
Mama-i arcul peste timp, ce duce-n eternitate
Viața-rod al ființei-nucleu de posteritate.
Cum am putea oare vreodată, ca în viață greșim
Și ne întoarcem fața, fără ca -i mulțumim?
Dragi copii, i se cuvine, mâinile să-i sărutăm,
Ochii blânzi și fața arsă, cu drag îi dezmierdăm.
Obraz cald, noi sărutându-i, azi, în plină sărbătoare,
Cu rspect și mulțumire -i prindem în păr o floare.
Un gând bun pentru măicuța, pentru tot ce a făcut,
Pentru că ea ne-a dat viață, pentru că ea ne-a crescut.
Când spunem cuvântul mamă, viața se umple de soare,
Și cum soarele e soare, din Univers nu dispare,
Mama, pentru noi rămâne, fiică și rază de soare.

poezie de (15 martie 2010)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Petru Daniel Văcăreanu

Azi plouă mărunt

Șușotesc nori mărunt
Șușotești și tu la mine in gând
Soarele e in concediu iar
De privirea ta sunt avar

Fereastra e ingândurată
Florile de gheață au curs
Amintirile au făcut recurs
Tâmpla de gânduri e judecată

Privirile noastre curg
Intre noi e amurg
Soarele nostru e in concediu
Azi ești o ploaie de gânduri

Ce curg, curg și prin mine
Vântul șoaptelor e domol
Nu poate imprăstia nori dintre noi
Azi plouă mărunt in noi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copila mea

Lacrimă de rouă
căzută,
pe frunza pământului.
Am primit în dar

prin venirea ta,
bucuria - trăirii

și un ocean de dragoste.

Ca un înger de lumină
ai adus strălucirea
din stele
în viața noastră.

În ritm de dans țărănesc
reverși peste noi,
parfum de flori
de primăvară

și prospețime.

Ne odihnești sufletele

în sunetul viorii
cântând balada lui Enescu

și ne molipsești

de tinerețe.

Esti curcubeul

lacrimilor noastre;
De toate acestea
ne bucurăm,
doar printr-o bobiță
de rouă,
trimisă de Dumnezeu,
din dragoste
pentru noi.

poezie de (10 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina NădejdeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Și-mi rup din buze

Privesc la tine, dragul meu,
Și-mi rup din buze zâmbetul amar
Să treacă blând pe gura ta, iubite,
Cu adierea vântului hoinar.
Cu-acest sărut doresc -nchizi
O Lună albă, în ochii tăi de cobalt,
Ce-mi sunt dulceața clipelor de-acum,
Pline de dragoste, și multă așteptare.
Privesc la tine cu sufletul deschis,
Din el am tot făcut poteci și poduri,
Să te primesc în mine ceas de ceas
Cu toate ploile din umeri și din pași.
În mine vreau strâng tot ce aduni
Să pot gusta cu ochii cerul și privirea
O altă lume ce te strânge azi în ea
Cu Soarele ce mă dorește... singură și tristă.
Îmi rup din buze zâmbetul amar
Să treacă blând pe gura ta... și astăzi
Să te sărute cu-adevărul scos din fire
În care țin iubirea mea, și dorul ce te strigă.
Din mine rup fărâme de tăceri
Din buze las cadă lacrimi și suspine
Cu toate mă așez în fața ta prin gând
Să mă adormi când simți a mea durere.
Să mă adormi cât ține viața
De nu m-adună Luna din poteci
Să mă ridice într-o noapte pentru tine
Să mă trezesc a doua zi pe perna ta.
Să mă adormi, de nu ajung la tine,
Cu gândul și cu a ta inimă de înger
Să nu simt pașii Timpului prin mine
Trecând fără sărutul și îmbrățișarea ta.
Să nu mă sape Timpul ca și plugul
Să nu îmbătrânesc în dor și așteptări
Să nu mă treacă Soarele și Luna
În lumea drepților... cu zâmbetul amar.

poezie de (26 februarie 2019)
Adăugat de Cojocaru Adelina-(Noapte Argintie)Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

îl dorim

acest sărut atât de mult
ne dorim asta (!?)
este sărutul care sparge zidul
provoacă furtuna din larg
este picamerul care străpunge piatra
muntele care-și caută diamantul ex
tras de mineri din adâncuri
sărutul nostru are magia în el
luna ne mângâie pe creștet fascinată
de unirea buzelor noastre albastre
de pasiune, câtă pasiune hrănește
trandafirul crescut din noi
născut de tine, iubita mea

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În lipsa ta

în lipsa ta m-aș face duh
și m-aș oferi vânturilor
și apoi, călărindu-le,
rătăci pustiu prin vârf de munte și deșert și peste ape...
și urla durerea mea neînțeleasă
nici de mintea mea anecoică,
nici de inima mea uscată.

în lipsa ta m-aș evapora în norii cerului,
de unde, apoi, sub greutatea dorului,
inunda pământul într-un nou potop
de ape otrăvite și acide;
și n-ar scăpa ființă de mânia durerii mele!
m-aș scurge apoi în hăul uitării, în adâncuri,
acolo unde zace toată tristețea lumii.

în lipsa ta m-aș împrăștia
în întunericul rece dintre stele
până nu va mai rămâne strop
din ceea ce am fost...
căci tu ești verticala mea între cer și pământ
și centrul meu!
și fără tine m-aș disipa spre marginile uitării.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

* * *

Și azi mai trec
pe unde ai trecut și tu,
iar pietrele-mi zâmbesc
în felul lor mai rece,
privesc spre cer,
fereastra e deschisă
și simt cum toată-s ramuri-
din lacrimi înfloresc!

Și azi mai scriu
cu mâna ta de iarbă,
cuvintele au chip de înger:
nu mai dor,
nu mai plâng,
nu mai fulgeră...
Totul e atât de viu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Viața dă înapoi câteceva

între mine și Ea un punct
o linie continuă și iarăși un punct
de pe marginea liniilor infinite
doar o privire și un semn de rămas bun

nevoia de dragoste pătrunde prin
fereastra deschisă a cerului
pare un fleac
un genunchi așezat pe
muchia uscată a lutului
cere îndurare

liniștea străpunge așteptarea
iar eu
mă pierd mă pierd mă pierd...

poezie de (2014)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Simion Cozmescu

La o cafea

ți-ai luat picăturile
întrebi sorbind din cafea
încheie-mi ziua asta la spate
nu ajung la fermoar
da le-am luat spun absent
de ce pui ziua asta noroasă pe tine
măcar ia pantofii aceștia din petale roșii
ai uitat azi e ultima ta zi
a mea întreb și un rău urcă prin tălpi
până la inimă strângând-o
ai întrebat în ziua când m-ai surprins
turnându-ți picăturile în cafea
ai întrebat surâzând,, cât mai am?"
șase luni am răspuns
azi sunt șase luni
șase luni de când le iei singur
neîntrebat netulburat fericit
au trecut repede zâmbesc
și unde vei pleca acum
poți îmi spui mi-ai promis
nu voi pleca mă voi întoarce
acolo unde mă aștepți deja

un vis bătu prin preajmă schilodit
scheunând dintr-o singură aripă

poezie de din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Rugă

sunt prea obosit, Doamne
cărările prin care azi mai trec, sunt răni adânci
stau rezemat de un ciot de speranță
căutând zadarnic o fărâmă de soare
strâng în palme durerea
împart zilele, cum mă regăsesc
sunt atât de obosit
mâinile au crescut lungi, pasul e greu
mă apasă noaptea
sunt o apă ce curge sub pleoape
Doamne, știi cât am îmbătrînit
cu fiecare pas sunt tot mai alb, mai pur, mai gol
aveam nrvoie acută respir, uitasem deschid fereastra sufletului
eram o acvilă de foc
aripile mă ardeau
adunam lumina între pleoape
în neliniștea cuvântului rămas
cu mâinile împleteam scări către cer
căutam în atingeri lacrima sufletului
așezam zările una peste alta
cu speranța a mă întâlni
coboram apoi în larg
plecând din țara care nu mai e
semănam cuvinte în arșița cerului
priveam cu ochii înecați în primăveri
pășeam pe drumuri uitate, deșarte
eram un fluture în bătaia luminii
alteori făceam noaptea cu palmele
lunecând în uitare
atunci s-a făcut ziuă
pe țărm zidisem o biserică
turlele sprijineau cerul, nu plângă
dimineața agățam muguri de boltă
vă rog vă descălțați la intrare, de ochi
ascultați bătăile de inimă ale cerului
când veți pleca
purtând în brațe pruncul adevărului
vei înțelege neștiutul
Doamne, sunt tot mai bătrân
număr ani când râdeam, când vorbeam, când visam
a rămas lacrima, o picătură roșie în simfonia albului
înmuguresc bătrân
spijinind fruntea de o lume nenăscută

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Iubita mea

Iubita mea! azi fulgeră și plouă,
Cerul e prins în falduri sidefii
Și-n dimineața clipelor de rouă,
Penița-mi împletește... poezii.

Pot scrie ne-mplinirile-n poeme,
O nouă carte-i gata... de tipar,
Eliberând păcatele din scheme
Cu pasiune, dragoste și har.

Prin întuneric, dezgolesc lumina
Cuvintelor... nespuse de tăceri
Și-o dăruiesc privirilor... pe INA,
Necunoscuta marilor plăceri.

Iubita mea! seducător de dulce,
Închin sonete buzelor de foc,
Ce vor a ispiti... și a seduce
Trupul ferit de patimi și noroc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook