Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Adriana Szilagyi

* * *

Fântânile din
ochii tăi
și părul mângâiat
de vânt
privirile
sălbatice păsări
pe necuprinse
ceruri
tăceri poleite
de zâmbet
de câte ori
cred că nu pot
să înșir
cuvinte cu noimă
să-ți meargă
în inimă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Când ning tăceri

În ochii tăi eu simt nemărginirea
Când te revăd o simt de-atâtea ori...
Vai, cât de caldă-ți e privirea,
Și cât de-ncet tăcerile te dor!

Te întâlnesc pe somnoroase pante,
Prin tristul dimineților decor,
Cînd ning tăceri, cu ochii tăi andante,
În ceruri mai sacrific câte-un zbor.

În fața ta de gânduri fac risipă
Și-n ochii tăi senini le desfășor,
Frumoaso, căci, cu fiecare clipă
E parcă mai aprins albasrul lor.

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mihaela Banu

Asta-i clipa ce aștept

Oare ochii tăi să-i cânt,
Părul răvășit de vânt,
Mâna să-ți binecuvânt?!

Gura ta să ți-o sărut,
Glezna ta cu pas pierdut,
Zâmbetul neprefăcut?!

Ori genunchii să ți-i strâng
Până coapsele-ți se plâng
Că mă port ca un nătâng?!

Oare sânii să-ți mângâi,
Să-mi fac din ei căpătâi,
Ori din creștet în călcâi?!

Cuibărind torsu-ți la piept
Noi fiori redeștept,-
Asta-i clipa ce aștept.

Șoldurile să-ți cuprind
Pielea-ți fină netezind
Sufletu-mi tămăduind.

poezie de din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

CÂTE?

Câte toamne au trecut
Plouându-ne în vise,
Ori ierni ascunse-n zâmbet mut
Și-n primăveri promise?
Câte tăceri au căptușit
Odăi fără zăbrele,
Scâncind sub cerul răscolit
Și ciuruit de stele?
Câte-așteptări pot să încapă
Într-o tristețe sură?
Ce rătăciri or perceapă
A dorului măsură?
Ascult sudoarea frământând
O cocă neînțeleasă,
De mine unde mă ascund
Când bezna este deasă?
Care zefir a-mprăștiat
Dorința și visarea,
Speranța care-a mângâiat
Și-a oțelit răbdarea?
Neisprăvit și făr'de rost,
Un gând în agonie,
Rememorează cum a fost
Și n-are mai fie!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țărână luată de vânt...

oare, de câte ori trăim?
oare, de câte ori murim,?
de câte ori ochii deschiși?
de câte ori ochii închiși?
plătim ceva ce nu vom știi,
lăsăm păcate celor vii,
călcăm atâtea jurăminte,
ne amăgim apoi oriunde,
suntem atât de falși în viață,
urcăm mereu un vârf în ceață,
suntem acei ce nu se lasă
și când murim ne vrem în față
și pentru ce? și pentru ce?
apoi de ce? și-apoi de ce?
același glod ne e mormânt,
țărână luată de un vânt...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Crâșmaru

* * *

De câte ori m-alungi
Printre idei și vise
De-atâtea ori străpungi
Poeme interzise.

De câte ori mă vrei
În inimă și-n gând
De-atâtea ori mă iei
În zbor de pe Pământ.

De câte ori mă strigi
În noapte îți vin
De-atâtea ori înfigi
Cuțitul în destin.

De câte ori îmi vii
Pe buze și în tâmple
De-atâtea ori tu știi
Că tot o se-ntâmple.

De câte ori compui
Poemul printre vise
De-atâtea ori îmi spui
Cuvinte interzise.

Tot de-atâtea ori
Te voi iubi senin
În veșnicele ploi
Tu îmi vei fi destin.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Agățată de cuvinte

Eu rămân ca o mare de iarnă
Am mâini de apă pline de voci...
Îmi respiră tăcerea cuvintelor.
Dacă mă uit și mă schimb în ochii tăi
Îmi dau seama te văd...
Dacă privesc din ochii tăi
Văd omul care nu vorbește
Dar care spune ceva:
Linia orizontului, aspectul tău peste zile
Sau nemulțumirea secretă
Sau chiar dezbrăcată.

Dacă privesc din ochii tăi
Văd cerul în perspectivă...
Norii ce judecă alb,
Văd mainile care deschid ninsoarea
Pe fruntea gândurilor.
Dacă te uiți la ochii tăi, în ochii tăi,
Vezi dragostea pe care
Nu o înțelegi niciodată,
Restul rămâne în tine și ningi.

Am fost un zâmbet în vocea ta
Și-o privire într-un strigăt
Agățat de cuvinte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dă-mi dragostea

Cum pot să Te laud cu inimă bună
Când lacrima-n spate mi-ai pus-o stea,
Cum vrei să nu fie în mine furtună
Când vânt și-ntuneric e-n dragostea mea.
De vrei bucurie, la ce suferința,
Cum vrei cu durere ‘nainte-Ți vin?
De vrei mă saturi, -mi saturi ființa
De ce-mi pui în apă oțet și pelin?

Nu-s Iacov, știi bine, -Ți stau înainte
Să lupt împotriva-Ți din noapte în zori,
De vrei Te laud, Tu adu-ți aminte
nu de durere mi-e frica și ori

De câte ori, Doamne, vei vrea Te caut
Dă-mi dragostea toată dragoste-s eu
Și-aștept cum Ilie în susur de flaut
Să simt ești Blândul și Bun Dumnezeu...

poezie de (19 iunie 2003)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De vrei să-ți meargă bine

Ca să-ți meargă ca-o mănușă,
Învinge-ți handicapu':
Ungi țâțânile la ușă,
Ori deschizi ușa cu capu'.

epigramă de din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Adăugat de Vasile IușanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un braț de trandafiri vreau astăzi să-ți ofer

Un braț de trandafiri vreau astăzi să-ți ofer
Iubită mamă în prag de primăvară
Să fim doar numai noi în locul tău stingher
În odăița ta cu tainici rugăciuni la cer
Unde îngenunchiezi în fiecare seară.

E prea neînsemnat buchetul meu de flori
Este prea mic, dar în el e a mea iubire
Ți-l dăruiesc cu lacrimi și-al dragostei fior
Pentru zâmbet, pentru părul alb plin de ninsori
Și pentru rugi ce-s strânse în tainice potire.

Mai vreau să-ți strâng și un braț de lăcrimioare
Pentru ochii tăi ce au plâns de atâtea ori
Când în rugăciuni fierbinți tu ridicai altare
Pentru noi în nopți târzii și-n zilele cu soare
Mijloceai la Dumnezeu fim ascultători.

Vreau ochii tăi frumoși azi iarăși -i privesc
Și cu ce eu ți-am greșit... îți cer iertare
Din suflet pentru toate, mamă îți mulțumesc
Căci m-ai crescut cu atâta dor și farmec îngeresc
Și m-ai mângâiat cu mâna-ți iubitoare.

De atâtea vise... și amintiri sunt copleșit...
Ce acum roiesc în conștiința mea matură
Parcă și azi te văd cu prânzul pregătit
Când ne chemai la masă obosită, dar zâmbind
Și ne povesteai istorii din Scriptură

Ce-aș mai putea aduc în dar de ziua ta
Cred n-ajung nici florile din lumea toată
Chiar dacă și parfumul lor l-aș aduna
Să-ți răsplătesc iubirea nicicând nu voi putea
Și dragostea... din inima-ți curată...

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochii tăi albaștri

Ochii tăi albaștri
Anii cum i-au înnegrit.
Clipele dulci au murit.

Mâinile tale albe
Străină pâinea altora taie,
Și ciocârliile le-a învins o cucuvaie.

Părul, pe care l-am mângâiat,
De amintiri grele, se albește.
Părul tău ca un gând crește.

Unde te-ai dus? Doar ai rămas...
Doar ceva s-a dus din tine:
Iubirea s-a dus, n-a vrut rămâie cu mine.

O, dacă am putea-o prinde
Ca pe-o pasăre vrăjită și călătoare,
Ne va mai cânta în zorile aprinse de soare?

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Disperare

Câte cineva închide ochii
și-și amintește răsăritul,
și pescărușii, și marea.

Câte cineva mai vede
un asfințit.

Câte cineva –
asfințește.

Părul nostru se hrănește
cu gândurile noastre.

Fără îndoială,
Poetul
e om străvechi
și ascunde multe gânduri
și multe taine
în pâcla deasă a pletelor sale.

Poetul,
un naufragiat,
supraviețuiește
în peștera
singurătății sale.
Se hrănește, vânând cuvinte
din colonii de pești-cuvinte
și păsări
venite în zbor alb,
din depărtări albastre,
cu câte un cuvânt, legat de picioruș.
Pe unele, le lasă
facă și cale-ntoarsă.
Pe altele, însă,
le sacrifică.
Oricine le-ar fi trimis,
nu va mai ști de ele, niciodată.

Largul e
atât de clar,
adâncul e
atât de limpede.
Atât de necuprinsă e
marea de cuvinte.

Ascuțind
unelte
din cuvinte,
Poetul cioplește
în Stanca Singurătății
sale.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.

În umbră

Eu viețuiesc în parcuri înfundate
În care rodul moare necules,
Eu lîncezesc pe-aleele uitate
În care un lințoliu larg și des
Închide orizonturile toate.

Sălbatice tăceri se strîng în umbră
Ca niște păsări mari ce mă pîndesc,
Sălbatice tăceri se strîng în umbră,
Ca -mi adoarmă fiorul sufletesc
Și mă-ngroape-n aripa lor sumbră.

Și din acest mister ce mă pîndește,
Eu, cel ce voi muri neînțeles,
Privesc cu dor albastrul ce mijește
Abia simțit, prin giulgiul larg și des
Sub care viața mea se prăpădește.

poezie de
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tăceri

vopsește coridorul cu tăcerile ei

cu privirile care lipesc pe ziduri
păsări irmizii

o urmăresc dintre ferestre
cum le închide pântecul între virgule
fermă și cu gesturi de paing

altfel s-ar așeza pe umărul meu

nu vă mai spun am fost tentat
pun în firide colivii

apoi
când silueta ei subțire se topește
dinspre ușă spre catedrală
mă închid în fiecare
cu o mie de păsări
din irisul cărora țâșnesc tăceri fără chip

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adriana Szilagyi

Șoaptă divină

Lasă-mă să-ți fiu
floare de crin
într-o zi cu cer
senin.
Nu-ntreba de unde vin
Eu doar ție-ți aparțin
Unii zic c-ar fi
destin.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copilul meu drag! (versuri dedicate băiețelului meu Alexis)

M-ai ajutat să cred în mine... m-ai schimbat atât
Mi-ai dăruit un zâmbet cald, copile... ești atât de bun!
În jurul tău este veselie, în ochii tăi e bucurie
Și știi dăruind din ele te contopești și devii iubire!

Când tristețea mă apasă închid ochii și-mi amintesc
Chipul tău, privirea ta duiosă și mâinile ce ți le treci prin părul meu...
Cuvintele frumoase și pline de înțelepciune ce mi le-ai oferit în dar
Ori de câte ori simțeai am cad
Tu m-ai ajutat mă ridic fără îmi ceri nimic în schimb
Ție îți datorez acum faptul am învățat râd...

Cum am te răsplătesc, cum am îți mulțumesc
Căci în Ajun de Crăciun simt sunt un om mai bun?!
Cum oare am să pot să îți ofer mai mult decât însăși viața mea?

Nici o viață nu ar ajunge îți arăt cât te iubesc
Nici o viață nu ar fi suficientă căldura îți ofer,
Tu ești visul devenit realitate ce dă sens vieții mele neînsemnate!

poezie de (25 decembrie 2013)
Adăugat de Mădălina GheorgheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Stari in dragoste" de Mădălina Gheorghe este disponibilă pentru comandă online la numai 25.00 lei.

De câte ori...

Mă pierd zile la rând... cu capu-n nori!?
Privesc cu ochii goi chipuri prin sticlă
Și-i strig în van; aivea nu se-aplică
De câte ori, de câte ori...

M-avânt cu gând d-elan în fiecare zori,
Trăiesc clipite de tumult de vis;
Sunt un torent de reușite, nedescris
De câte ori, de câte ori...

M-afund în misticism ce-mi dă fiori
Cu închinări la țeluri destrămate;
Invoc în van pe Dumnezeu la pietate
De câte ori, de câte ori...

Mă simt rănitul d-exterminatori
Și-mi vreau răscumpărări de libertăți și bunuri
Furate de la viața-mi, cu mentalele străbunuri,
De câte ori, de câte ori...

Mă resemnez în cânt de coardă de viori
Înghesuit în mine, adâncul... Îmi deplâng
Destin de începuturi cu piciorul stâng
De câte ori, de câte ori..

De câte ori mă știu prin amintiri cu nori,
De câte ori mă văd plângând săruri de mare,
De câte ori am dăruit sau am primit o floare?!?...
De câte ori, de câte ori...

poezie de (10 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adriana Szilagyi

Ritual

În fiecare dimineață
petrec minutele
până le absorb
Ca rădăcinile de copac
apa zăpezii
Timpul îmi ține de
cald
Până voi îmbătrâni
Ca o ninsoare
de cuvinte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fetița reveni și udă toate floricelele. Văzând-o atât de vrednică, de bună la inimă, cerul îi dărui o pereche de fundițe albastre, iar soarele îi auri părul. De atunci toată lumea o alintă zicându-i – fetița cu părul de aur și fundițe desprinse din cer. Iar floricelele îi zâmbesc ori de câte ori trece pe alături.

finalul de la Fetița cu fundițe desprinse din cer de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

S-a rupt un zăgaz

S-a rupt un zagaz
În sufletul meu
Când Tu mi-ai ieșit înainte
Mi-ai dat un răgaz
Și-apoi Dumnezeu
M-ai pus -Ți slujesc în cuvinte.
Credința mi-ai dat
Putere -Ți fiu
Copil răbdator și cuminte
Din moarte salvat
Puternic și viu
M-ai pus -Ți slujesc înainte.

Ardeau în ceruri sus
Atât de multe stele
Te căutam, Isus
Nu ajungeam la ele.

Mă luminau și blând
Mă mângâiau pe frunte -
Cununi de foc arzând
În pletele cărunte. -

De multe ori mi-e greu
Mă bat furtuni și geruri
Dar știu, Isuse-al meu
Că mă aștepți în ceruri.

Acolo mi-ai promis
Că-mi vei zidi o casă
Și-ntr-un palat de vis
Eu am -Ți fiu mireasă

poezie de (27 iulie 2004)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Rondelul ploii

Din ceruri tot curge izvor nesecat,
Cu ochii umflați de nesomn plânge-un nor,
În ropot curg lacrimi, șiroi ne-ncetat
Și păsări se plâng după liniștea lor.

Un fulger lovește pământu-înmuiat,
Un tunet străpunge al firii fior,
Din ceruri tot curge izvor nesecat,
Cu ochii umflați de nesomn plânge-un nor.

Natura e sumbră în tristul decor,
Un ram se îndoaie de vânt aplecat
Și răpăie ploaia în ritm sacadat,
Neliniști se picură-n gânduri de dor,
Din ceruri tot curge izvor nesecat.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook