Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ionel Arădoaie

Poetei

Ce fel de luptătoare ești
Tu, zână care scrii povești,
De ce nu-ți faci din slovă scut
Împodobit cu-al meu sărut
Și platoșă din vis sublim,
Când lumea vrea să suferim?

Nu suntem, vremii, cumpărați,
Doar muritori și talentați
Și diferiți în versul dulce
Și Luna poartă-a noastră cruce,
Cum ai putea să mai renunți
La Muzele cu lumânări de nunți?

N-avem ce s-ar fi cuvenit,
Un cuib de cuc, cu glas dogit,
Din toate câte ne-am dorit
Cu vraja care ne-a ursit,
Dar ne-am făcut, în Cer, cetate
Din visuri de eternitate.

Dorind a mângâia suflete stingere,
Dăm tuturor, în stihuri, giuvaiere,
Din chinuri ce pe noi ne stăpânesc,
Cu-acest har ce nu e omenesc,
Ce arde-n noi cu-o patimă divină,
Suntem Poeți și n-avem nicio vină!

Tu cea hărăzită cu talent,
Eu, la gramatică, adesea corijent,
Doi candidați frumoși la veșnicie,
De boala ce ne consumă-n Poezie,
Suntem unici în versurile scrise
Niciodată plagiatori de Vise!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Suntem mai mulți...

suntem atât de diferiți, tu ești ca ziua, eu sunt noapte,
tu ești ca roua peste câmp, eu sunt ca luna într-o parte,
tu ești ca apa de izvor, eu sunt ca setea nesătulă,
tu ești un cer, eu sunt un nor, tu ești o floare, eu tulpină

suntem atât de-asemuiți, ca doi copaci cu frunze dese,
suntem lumini din cerul sfânt, suntem ca stelele răzlețe,
suntem petalele la flori, perechi, perechi, de câte două,
de cade una suntem goi, suntem ca lacrimi când nu plouă

suntem atât de colorați, tu o culoare, eu culoare,
una aprinsă, una azi, una uscată, una moare,
una în dungi trasate des, una cu cercuri desenată,
una cântată de poeți, una dorită, una ștearsă

suntem cu toți un furnicar, un grup compact, un stol de noapte,
suntem de mână sau hoinari, dar toți legați cu ce se poate,
suntem aici sau nicăieri, suntem tăcere, gălăgie,
suntem din cer un univers, suntem mai mulți, mai mulți de-o mie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lecția de geografie

Noi doi suntem ca și când ar veni, la Paris, un boșiman
discute, cu un eschimos, despre vreme. Tu ești dusă
cu pluta pe toate râurile din Europa și din alte cinci continente
iar eu trag targa pe uscat. Tu ai toate
regretele din lume și pe mine mă doare
de lume unde nu pot spune-n poem.
Ție-ți plac perdeluțele roz și mie mi se fâlfâie.

Asta nu e viață, care ne-a adus pe noi laolaltă,
ci un șofer beat plecat spre Cancun și ajuns la Calcutta!
vrea să fie limpede, limpede. Limpede!
Nici un dulce din lume nu va stinge, vreodată,
amarul din noi: numai o clipă privindu-ne, cei mai mari cofetari
italieni și turci își vor frânge mâinile a neputință
și se vor împușca în cap, cu gloanțe de plumb.

Noi doi suntem ca și când ar veni, la Viena, un boșiman discute,
cu un eschimos, despre vreme. Ca și când cei doi ar supraviețui
numai și numai conversând despre ploaie! Noi doi
suntem ca și când, la Berlin ori aiurea, un boșiman și un eschimos
adânc în ochi s-ar privi, ar ofta și-ar vorbi nesfârșit despre ploaie!

Noi doi suntem ca și când un bețiv ar amesteca, toată noaptea,
tequila și sake. Ca și cum aș fi eu victima tuturor accidentelor
rutiere din lume și numai în fantasmele tale mai trăiesc.

Dacă noi doi am sta în fața unei oglinzi, sunt sigur, sunt sigur,
în ea s-ar vedea doar unul din noi!

poezie de
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un roman de rahat" de Adrian Suciu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -25.00- 18.99 lei.
Nichita Stănescu

Cântec de trei

Noi suntem doi, tu esti singura,
de-aceea te lasam sa faci ce vrei tu.
Noi iti dam doua inimi;
una o tinem in mine, cealalta o tinem in tine.
Chipul tau il facem sa semene
cu chipul nostru,
asa cum monezile sunt aidoma
celor doua apasari brutale
ale tiparului care le naste.
Noi doi suntem doua ramuri ale tale,
una izbucnita spre luna
din dragostea pentru cer,
alta izbucnita din pantecul tau
din dragostea ta pentru pamant.
Noi si cu tine am vrut sa fim unul,
dar materia care uraste adevarul
ne-a pedepsit si ne-a facut trei.
Noi suntem doi si tu esti singura,
de aceea tu ne stapanesti,
de aceea tu esti regina
pentru ca noi doi suntem la fel.
Iar un lucru aidoma altuia nu exista
decat in monotonele povestiri despre fericire.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cocluzie

Când sunt atât de multe țărmuri și urmele de pași le șterge marea
Mă rog în taină sorilor de gânduri să ne strivească cu lumină zarea
Și peste goliciuni de șoapte, unde prea multe inimi odihnesc
Tăcerile de ieri se fac uitate și clipe sub apus ne întregesc.
Ne ținem și de sete și de umbră când dogoresc ispite peste noi
Și ne hrănim pe rând cu răsărituri, la adăpost de zgomot și nevoi.
Când se-ntețesc atâtea graiuri mute și flori de câmp pe suflet înverzesc
Mă pierd unde nu-i glas de mângâiere și tot la tine-n piept mă regăsesc.
Ne ținem și de scut sub vrajba lumii când rugăciunea parcă ne înalță
Și strâns în pumnii mici de primăvară, un singur Cer mușcă din viață.
Suntem un tot, o dulce frenezie, puțin din Har, puțin din moarte
Ne suntem efemer și veșnicie, unde-i un amalgam firesc de zi și noapte.
Când ascultăm orgoliile surde ne-am rătăci și-am îngropa ce-am fost.
Dar ne iubim. Și fără doar și poate, fără iubire n-avem nici un rost...

poezie de
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marianne Williamson

Cea mai mare frică a noastră nu este faptul că suntem inadecvați, ci este faptul că suntem puternici peste măsură. Lumina noastră, și nu întunericul din noi ne înspăimântă cel mai tare. Ne întrebăm adesea: cine sunt eu ca fiu strălucitor, minunat, talentat, fabulos? Cine ești tu ca să nu fii? Ești un copil al lui Dumnezeu și faptul că joci la scară mică nu servește lumea. Nu este nimic grandios în a te micșora pe tine însuți astfel încât ceilalți să nu se simtă în nesiguranță alături de tine. Cu toții suntem meniți strălucim. Ne-am născut manifestăm gloria lui Dumnezeu în noi înșine. Iar asta nu se află în doar unii dintre noi, ci în fiecare. Și când ne lăsăm propria lumină strălucească, le dăm și celorlalți permisiunea facă la fel. Când ne eliberăm de propria frică, prezența noastră îi eliberează automat pe ceilalți.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Tears to Triumph: The Spiritual Journey from Suffering to Enlightenment Hardcover" de Marianne Williamson este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -106.16- 68.99 lei.
Mircea Cărtărescu

Cei mai mulți dintre noi trăim în lumea exterioară și ne identificăm (o facem de la trei ani) cu imaginea noastră din oglindă. Suntem cei care suntem. Când spunem "eu" ducem arătătorul spre piept: sunt corpul meu, un lucru din lumea largă. De obicei n-avem timp de introspecție și, dacă ne căutăm conștient propria noastră ființă, o facem nu către interior, ci spre suprafața mereu schimbătoare și colorată a vieții, ca un alergător care ar porni o cursă țâșnind invers din startere.

în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Solenoid. Ed. cartonata" de Mircea Cărtărescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -89.00- 62.99 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Și-am plâns...

Și-am plâns trecutul ca pe-un mort... Durere
Îmi picura, nespusă, pe obraz...
Și i-am făcut din roze diademe...
Oh, amintirea-i încă mi-a rămas.

Cu giulgi brodat din aurul divin
Și chiparoase, l-am împodobit...
Pentru acel trecut cât ne jertfim...
În el o veșnicie a pierit.

Și cât de mult l-am plâns... și l-am tot plâns...
Dar pentru toate astea suferim?!
Târziu, în nopți de sângeri a apus...
Iar noi spre mâine trebui privim...

Îngenunchem la alte veșnicii...
Nu suntem prunci... Nu suntem nici profeți.
Precum Iisus adesea suferim
Și ne rugăm, oh, Doamne, să ne ierți.

Un pumn de oase pe pământ străin
Și generații noi ne-or arunca
Într-un abis, ca pe un suvenir
Trudit și inutil în lumea sa.

Deplânși actori în lumea de apoi
Cu-nțelepciune, trudnic fredonând,
Un plâns străin ce nu mai e cu noi,
În umbra unui neștiut mormânt...

Ce drept trecutul verbului "a fi"
Să se-mplinească?! Ramuri de argint
Despart în noapte două veșnicii
Într-un poem haotic și succint...

Despart în noapte două veșnicii...
Cu toți avem trecut și viitor
Și n-avem încă vreme "a muri"
Cât rătăcim și suflete cât dor.

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Suntem doi visători

Suntem doi visători, iubito,
Care rătăcim printre stele,
Tu ești ca o regină
Cum e luna printre ele.

Suntem, iubito, doi fulgi de nea,
Care cad din cer
Și se topesc în palma ta,
Ca într-un vis efemer.

Suntem două frunze purtate de vânt,
Și dragostea noastră
E un sfânt legămân,
Ca dintre cer și pământ.

Suntem două flori ce înfloresc
Sub același soare,
Sunt un visător, iubito, ești o visătoare
În lume asta atât de mică și atât de mare.

poezie de (12 decembrie 2012)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Emoții

O durere surdă,
Zgomot de aripi frânte...
Asta ne-am fost pentru o vreme

Tu si eu,
Noi doi,
Două petale de care floarea s-a descotorosit,
Doua frunze pe care vântul le-a răpit,
Două lacrimi pe obrazul unui om care a suferit.

Suntem noi doi,
Atât de apropiați si totuși atât de departe,
Suntem noi,
Răsăritul și Apusul
Soarele și Luna,
Iunie și Decembrie,
Suntem două elemente străine una de cealaltă
Care prin inegalitatea lor nu se vor putea uni niciodată.
Poate ca din aceasta cauza am trecut unul pe lângă altul atât de indiferenți

poezie de
Adăugat de Alessandra SpătariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Catrenul împăcaților în vis

Ne-am împăcat în vise, nu suntem tot certați,
Ne-am întâlnit și-azi-noapte, vorbit-am ca doi frați,
Mi-am amintit un vis anterior, în care
Ne-am acordat, din nou îndrăgostiți, iertare.

poezie de (20 aprilie 2021)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Dulce poezie, marea mea iubire (poporului român)

Dulce limba românească
Tu-mi ești alinare-n casă...
Te caut, dulce armonie
Să devii a mea mireasă.

Muzica unor suflete pribege,
Adesea plânge, suferă, respiră
nu e lumea noastră, ci conspiră
Suntem ființe betege?

Nici curajul nu mai avem
Trăim ca și bulgării triști și grei
Ne întristăm adesea și strigăm,
Suntem popor ales pentru încercări.

E limba noastră, mult iubită,
E limba noastră uitată uneori,
Suntem noi, românii, genii
Sau doar trudim pentru meritele lor?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Suntem creația umilă a Ta, Doamne. Nu ezita să ne previi!

Cum ai putea tu să renunți acum?
Când te cunoaște-o lume-ntreagă
Noi doi suntem aici perzenți
La o-ntâlnire mult prea vagă.

Cum am putea noi să risipim acea fărămă de iubire?
Când toți din jur sunt doar niște spini
În cale noastră prinsă de eternul gând-suspin
Cum am putea să risipim iubirea dintre noi, mândru destin?!

De ce să renunți tocmai acum?
Când lumea-ți stă întinsă la picioare?
Nici visele nu sunt trecute,
Ele sunt prezent și viitor
Cum am putea risipi dragostea ce ne poartă pe cele mai înalte culmi?
Suntem creația umilă a Ta, Doamne
Nu ezita să ne previi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Eternitate

Eternitatea ne-a găsit
Pe bancă pe amândoi
Iubirea nu ne-a părăsit
Acea statuie printre eroi

Si oboseala m-a cuprins
Sprijin capul usor răvășit
Vânjos tu esti acelasi ins
Acel caracter nestingerit

Avem timp dar n-avem glas
Si ochii ne privesc in gol
Am sta o vesnicie la taifas
Am bea cafea de-ar fi un hol

Voi ne-ați uitat dar vă iubim
Când treceți pe la noi veniti
Noi suntem goi dar tot trăim
Si fără suflete tot vă iubim

Suflete noastre au plecat
Si ne privesc acolo sus
Când pe bancă ne-am azezat
Ne-au îmbrățișat s-au dus

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionel Arădoaie

Poezie scrisă pe pragul unei nopți cu Lună plină!

(Veronicăi Micle)


Mă iartă că te-am atras pe-a poeziei pantă,
Privighetoare blândă, cu-al tău serafic cânt,
Venit, cum a vrut Soarta din Lumea mea Atlantă
Să-ți apăr strălucirea, din fermecat cuvânt.

Nu mă lua în seamă, vor fi furtuni de stele,
Când liniștile-n suflet vor lăcrima cuminți,
Lasă-mă-n pădurea dorințelor rebele,
Să te compun cu vraja luată de la sfinți.

De gânduri obosită, visează, iar, pragmatic,
Într-o lume sumbră ce nu te prețuiește,
Dar să nu uiți, iubito, că îți sunt fanatic
Admirator în versul care te definește!

Mă iartă că te-am târât, fără măsură,
În visul meu, albastru, tivit cu zurgălăi,
Dar mângâiat de-al tău sărut, pe gură
În stihuri fac revoltă, pentru ochii tăi.

Ești viața mea femeie, chin dulce și miracol
Și harpă-n al meu suflet, când vorba mi-e Oracol...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vând țară

Atâtea lacrimi pe hârtie, atâta țipăt cenzurat,
ne poezim prin poezie, prin versuri false am lătrat
ba despre tine, Românie, ba despre noi, poeți de soi.
Ce poți -mi dai acum, tu, mie, când ești în lada de gunoi?

Atâta zbucium și prostie, atâta vaiet ne-ntrerupt,
de zici că-ntreaga Românie e doar amestecul corupt
din care toți se-nfruptă bine aibă ce lăsa, de vor,
copiilor ce vor petrece o zi pe an în țara lor.

Atâtea vile cu piscină, atâta hrană la gunoi,
de suntem țara cea divină unde trecutul e strigoi,
ne pasă mult de-orfelinate, dar de fațadă, nu real
ne-am implicat cu toți în toate, dar nu în faptă, doar verbal.

Ne acontăm vacanțe scumpe, avem la poartă trei mașini,
ipocrizia-n noi erupe când ne dăm mari printre străini,
ne înjurăm direct în față că suntem neam de șarlatani,
filozofăm concis de viață. însă privim doar către bani.

Ne doare-n cot de țara noastră, un șut bătrânilor le dăm,
ne spală Dunărea albastră, pe la Viena când furăm,
întorși apoi cu limuzine ne etalăm pe la săraci,
furăm și de la ei, de-o pâine, și din păduri câțiva copaci.

Atâtea furturi importate, atâta crimă și viol,
ni-s rădăcinile uitate de parcă suntem dracul gol,
istoria e doar în carte, abject ne comportăm ca neam;
Să vindem azi ce se mai poate din țara care ieri eram!

poezie de (7 octombrie 2018)
Adăugat de Adina VSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Noi suntem doar actorii

noi suntem doar actorii
dând viață la păpuși
dar nu știm că pândește
un monstru după uși

noi suntem două taberi
care-am făcut un pact
dar nu știm că decorul
e doar un artefact

și când răpuși de vlagă
în sine ne-am surpat
ne prinde somnul dulce
pe fiecare pat

de-aceea mă întorc
să-ți fac subit un semn
când sufletul adoarme
în trupul meu de lemn

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Suntem alt fel

Și eram copii originali
Dar nu întocmai ca și noi
Ne deosebeam unii de alții
Și fiecare diferea de el
Suntem arareori ca noi
Și asta numai din hazard
Diferențele de sine
Apar la orice persoană
În oricare număr și caz
Ca subiecte aleatorii
Și extensii la scadență
Între diferență și sumă
Suntem alt fel de cum ne știm
Diferiți de cum ne credem
Deosebiți de cum gândim
Căutând să ne cunoaștem
Aflăm că suntem variabili
Găsim că suntem fluctuanți.

poezie de (19 mai 2015)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mircea Cărtărescu

Noi suntem REM-ul, lumea noastră e o ficțiune, suntem eroi de hârtie și ne-am născut în inima și creierul și mintea lui, pe care eu l-am văzut. Că poate până și el, în lumea lui, nu este decât un produs al unei minți mult mai vaste, din altă lume. Și el caută cu înfrigurare o Intrare către acea lume superioară, căci visul nostru al tuturor este să ne întâlnim Creatorul, privim în ochi ființa care ne-a dat viață.

în REM
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu ai putea de asemenea întrebi cine conduce. Mulți oameni cred că "Păi noi suntem oameni; noi suntem cea mai inteligentă și realizată specie; noi suntem la conducere." Bacteriile s-ar putea să privească altfel lucrurile: mai multe bacterii trăiesc într-un centimetru liniar din colonul tău inferior decât toți oamenii care au trăit vreodată. Asta se întâmplă în tractul tău digestiv chiar acum. Noi suntem la conducere, sau suntem doar gazde pentru bacterii? Totul depinde de perspectiva ta...

citat din
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Astrophysics for People in a Hurry Hardcover" de Neil deGrasse Tyson este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -84.99- 45.76 lei.
Ionel Arădoaie

Orbilor!

Dau foc la Opera smintelii mele brute,
Doar fumul paginilor se-nalțe-n Cer,
Un Zburător cu-aripile prea scurte
Într-un vis de Poezie, efemer...

M-ați aruncat, vremelnic, la gunoi,
De teama acestei boli ce o transmit,
Poetul nemerniciilor din voi,
nu vă prosternați la chip cioplit!

V-a deranjat iubirea mea, în stihuri,
Când v-am mai dat o șansă sperați,
Într-o lume, ce azi, spulberă visuri,
nu mai fiți, Iluziei condamnați.

M-ați aruncat în sărăcie și uitare,
Eram prea bun la suflet, prea curat,
V-a fost teamă c-o să-ndemn la revoltare
Într-un sistem, deja debilizat?

Am vrut spăl păcatul care vă bântuieste,
N-ați înțeles că trăiți trist, murdar,
Rebuturi sunteți, în care ura crește
Și-aveți veleități de colivar!

Urâți la suflet, am vrut vă îndrept,
Cu-o nostalgie amară de cucută,
Cu al meu glas un clopot deștept
Din lumea voastră aproape surdomută!

Eu știu că vreți fiu un dispărut,
Un trecător fără prea mare-nsemnătate,
Dar eu scriu versuri, cu caresărut
Pe suflet, cu-o carte de identitate!
20/05/2019
P. S.

Vreau muncesc pentru o pâine, dar nu-amară,
Cunosc blestemul zilei de-a te trezi flămând,
Nu îmi e rușine cobor o scară
Doar să-mi hrănesc harul, cu Muzele cântând!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook