Sărutul unei gutui
Mușcând cu sete din gutuia ta
am prins arome împrăștiate
la nord, la sud,
la est la...
Și-acum mai simt
cum taina parfumului străbate
toate luminile însetate
ce se aprind cu flăcări pe urmele buzelor tale
lăsat într-o mușcătură de gutuie
Sting lampa, e noapte...
te las să te plimbi prin mintea mea
ca un parfum uitat pe miezul auriu al unei mici gutui
și-adorm cu promisiunea
iubire
de-a nu te risipi...
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gutui
- poezii despre uitare
- poezii despre sărut
- poezii despre promisiuni
- poezii despre plimbare
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre foc
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
A căzut și ultima gutuie
A căzut și ultima gutuie,
Frunzele s-au risipit și ele,
Doru-n brațe vrea să mi se suie,
Când privirea mi-o atârn de stele.
A căzut gutuia și-o cam doare,
Timpul parcă plânge cu stropi grei,
Pe pervaz o pun lângă o floare
Și-nspre seară mușc din seva ei.
A căzut gutuia dinspre toamnă
Și în palmă puful i-l adun,
Dezgolind-o-ncet, ca pe o doamnă,
Sărutări pe coapse când îi pun.
A căzut gutuia din grădină,
Am o poală plină de gutui,
Pot de-acum ninsorile să vină,
Însă tu, iubita mea, rămâi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vinovăție, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre plâns sau poezii despre ninsoare
Și a trecut atâta timp
Îți simt dulceața de pe buze
Și a trecut atâta timp
Și-ți simt parfumul de pe bluze
Și-adorm cu ochii tăi pe chip.
Și parcă te aud prin casă,
Aud cum strigi și tot tresar,
Întorc privirea-mi luminoasă
Închipuirile dispar.
Mă las în transă pe fotoliu
Și iar te văd și te visez
Pășind încet aleatoriu,
Îmi ești și-acum un dulce crez.
Îți cumpăr flori, le pun în vază,
Un obicei ce l-am păstrat
Să-mi amintesc cât mi-ești de dragă,
Nu scap de dorul inculpat.
Mă trec fiorii peste toate,
Mi i-ai lăsat pe toți aici,
Te chem cu luna peste noapte,
La geam te-aștept cu licurici
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre ochi, poezii despre licurici, poezii despre flori sau poezii despre dor
Vai, punctele noastre cardinale!
Ce Sud ne persistă în sânge,
Ce Nord ne ninge solemn,
Ce Est ne mai face un semn,
Ce Vest trupul țării ni-l frânge!
Ce Vest cu priviri îndelunge
Și ce Est cu cranii de lemn,
Ce Sud ar dori să ne-alunge,
Ce Nord ne-agasează nedemn!
În lagărul lumii, știu cert,
Sunt doar libertăți provizorii,
Suntem în al lumii concert,
Doar glasuri de tandre prigorii,
Sud-Nord-Est și Vest, tot deșert,
Falsificăm geografii și istorii...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre geografie, poezii despre țări, poezii despre sânge, poezii despre libertate, poezii despre lemn, poezii despre dorințe sau poezii despre deșert
Columbus: Știi că există un loc neatins de molimă?
Tallahassee: Pe coasta de est, nu?
Columbus: Da.
Tallahassee: Pe coasta de vest se aude că ar fi în est, pe coasta de est se aude că ar fi în vest. Numai prostii. Ca și cum un pinguin de la Polul Nord ar auzi că la Polul Sud e plăcut în perioada asta a anului.
Columbus: Pinguinii nu trăiesc la Polul Nord.
Tallahassee: Vrei să-ți fac cunoștință cu pumnul meu?
replici din filmul artistic Bun venit în Zombieland
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pinguini, citate despre viață, citate despre timp, citate despre prostie, citate despre existență, citate despre Polul Sud sau citate despre Polul Nord
Luminile lumii sunt stinse
Luminile lumii se sting,
Mai sclipesc câteva prin cetate,
Armate mondiale înving,
Generații sub spectrul lui Marte.
Aș fi vrut să trăim ca-n trecut,
În lumina Cetății Eterne,
Conjurații conspiră tăcut,
Să ne prindă-n capcane moderne.
Te mai am, te mai vreau, cum să nu?
Dar minunile lumii sunt stinse,
Și le vezi uneori numai tu,
Prin cetăți, cu luminile-aprinse.
Suntem totuși doar doi străini,
Ne strivește apusul ce vine,
Mai aprind împărați bizantini,
Candelabrele gintei latine.
Te mai vreau, te mai pot, te mai simt,
Dar ne sting conspirații mortale,
Reaprindem lumini pe Pământ,
Luceferi în cetăți ancestrale,
Care eu, care tu, care noi,
Mai veghează în noapte ruina?
Au rămas pe Pământ doi strigoi,
Prin cetăți să aprindă lumina.
Mă mai ierți, mă înșeli, te mai iert,
Peste lume se trage cortina,
Așteptăm într-un secol incert,
Un profet să aprindă lumina,
Te iubesc, te iubesc, cum să nu?
Dar luminile lumii sunt stinse,
Și-am rămas pe Pământ eu și tu,
Să veghem candelabrele-aprinse.
Pentru noi se trezește-un apus,
Pe Pământ un apus mai răsare,
Când cocorii luminii s-au dus,
Semănăm prin amurg felinare.
Iar lumea dacă nu ne mai vrea,
Cu lumini condamnate la moarte,
Te invit să plecăm, draga mea,
Luminând pe planeta lui Marte...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre victorie, poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre strigoi, poezii despre planete sau poezii despre pedeapsa cu moartea
Singurătate
A uitat vântul să mai adie
Și soarele-a uitat a răsări
Privesc spre stele și-aștept să vie
Una din ele spre-a mă iubi.
Se plimbă iute pe ceruri negre
Și cum mă văd, ele se sting
Nu pot înțelege aceste tenebre
Și lacrimi din inima mea se preling.
Păstrez în mine astă durere
Și închid ochii... iubirea o văd
Cum vine și pleacă, o pierd din vedere
Iar singurătatea face prăpăd.
Și urlă câmpul. Nimic nu mișcă
Dar totuși e ceva, e inima mea
Aceasta tot bate și e obosită
Și simt cum încetează să bată și ea.
Mă resuscitează câte-o amintire
Scânteie ce-nvie al meu sentiment
Mă împac cu gândul că nicio iubire
n-o să se-nființeze în timpul prezent
casa mă așteaptă, plec capul și... plec
aceeași întâmplare ca noapte de noapte
miile de stele cărarea-mi petrec
și inima mea nu mai bate.
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de wolfpress
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre vânt sau poezii despre prezent
În interiorul unei clipe
toate luminile s-au stins
îmi acopăr liniștea cu noapte
clopotele nu mai bat
mă sting încet ca un asfințit
și mă gândesc la tine
mamă
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă
Al doilea gând
Oasele mi se topesc
Sub pielea ce ma-nghite
E frig în Univers și rece
Doar timpul mă pândește
Hoțește să mă sece
Chem flăcări să mă încălzească
Iar pielea se transforma-n fluture
și se ascunde-n curcubeu
tot căutând urme de EU
cu închinăciune de zeu
În urmă îmi rămân ochii și unghiile
ce se agață de toate viorile
tragând cu sete arcuș de stele
în iernile cernite ce vor să mă cheme
Strig ploaia să mă picure
în visul unei ciuture
părul-mi cade-n ape limpezi
se adună și se-nșiră
pergament insidios pe lespezi
Oasele și pielea-mi zac
în ceașca de cafea și zaț
ghiocul se uită mirat:
clic-clac, clac-clic
..........................................
Ploaia-mi spală chipul surâzând
fug de nimicul din nimic
în al doilea gând...
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre ploaie, poezii despre iarnă, poezii despre gânduri sau poezii despre fluturi
Mi-e sete
Mi-e sete de privirea ta.
Aș vrea să-ti sorb fiecare strălucire
A ochilor tăi plini de iubire
Și să-ți adun lacrimile de mâhnire.
Aș aduna lacrimile tale,
Le-aș amesteca cu ale mele
Și aș face un elixir, pe care dacă îl bei,
Zâmbești din senin, fără temei.
Apoi, aș lua zâmbetul tău,
L-aș amesteca cu al meu,
Și te-aș lua de mână să zburăm până la stele,
Să uităm de rele.
Mi-e sete și tu ești departe,
Am să beau gândurile tale toate
Și am să scriu versuri inspirate,
Pentru suflete însetate.
poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre versuri, poezii despre tristețe, poezii despre suflet sau poezii despre poezie
Scântei împrăștiate...
din atâtea ies scântei și toate împrăștiate,
câte Doamne se mai pierd, în marea imensitate
și de ce arse pe rug, sunt făcliile albastre,
luminând același drum, drumul care-i plin de astre
de ce Doamne nu zărim, calea lor strălucitoare,
prea orbiți și suferinzi, apucăm altă cărare
și treziți prea la final, zvârcoliți de-atâtea geruri,
vrem din nou să fie cald, coborât din frigul iernii
din atâtea ies scântei, niciodată adunate,
prea infatuase pier, strălucind puțin în noapte,
singure se sting și mor, într-o pâlpâire slabă,
luminând doar un contur și acela prea în grabă
de ce Doamne nu-s mănunchi, scânteierile din toate,
spune-mi Doamne cui să spun, că din cauza lor e noapte
sonet de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre moarte, poezii despre ger, poezii despre astre sau poezii despre albastru
Ascultă-mă...
Iubitul meu, când pentru prima oară mi-ai șoptit...
Că dragostea e tot ce ne-ncojoară,
Am tresărit precum o floare rară sub adieri de vânt răzleț,
ce-și caută un loc sub soare...
Tu știi că dacă într-o zi petalele-mi vor fi atinse
și raze mă vor risipi în nori,
Iubirea mea să o păstrezi aievea,
cu împletiri de rozmarin și dor...
Nu vreau să plângi când vei citi ce-am scris,
Un dor nebun am... doar să te-ating
și te iubesc la fel de mult,
ca trandafirii scurși pe trupul gol...
O lacrimă de-ți ștergi discret
o simt cum arde în eter
și ploile o sting mereu, nu-ți fie teamă de-o să pier...
Te las... să-mi plâng iubirea mea cu flori de nufăr și parfum
și știu că nopțile-ți vor fi
la fel de albe și pustii!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre nuferi, poezii despre nori sau poezii despre nebunie
Nostalgii
Când mi se face dor de mine,
răscolesc prin cufărul cu amintiri
și mă apuc să răsfoiesc
printre scrisorile de dragoste,
pe care praful refuză se se așeze,
de frică să nu se îmbete
cu parfumul cuvintelor însetate
de iubire
Eu însă, mă las învăluit
de aburii parfumului
dragostei eterne,
respirând cu nesaț fiecare cuvânt.
Pentru câteva minute,
redevin adolescentul de mai bine
de un sfert de veac,
o adolescentă pe care nu am
cum să o uit vreodată,
și pe care o port în suflet
alături de frumoasele scrisori
de dragoste...
poezie de Viorel Vintila din Gândacul de Colorado
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre scrisori, poezii despre cuvinte, poezii despre adolescență, poezii despre minute, poezii despre frumusețe, poezii despre frică sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
și ochii
care te fulgeră erau
de un albastru injectat
precum miezul albastru al unei flăcări
galbene de aparat de sudură
cu oxiacetilenă în clipa
când te hotărăști s-o stingi
așa-i erau ochii în plină tandrețe
privesc fascinat cum mâinile ei
se lasă-n râul de iubire
și-n căuș aduna apa
care străbate lumina la fel
cum străbate aerul
căzând pe buzele moi
e un act de autoritate
numai apa poate să pretindă asta
ochii se întâlnesc din nou
au culoarea oțelului proaspăt răcit
taie clipa-n două înainte de somnul
de veci au fost așa la supărare
acum tremură instabili
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare, poezii despre râuri, poezii despre mâini sau poezii despre galben
Te dezbrac de toate relele
De veșminte te dezbrac,
cu gându-mi delicat în flori te-mbrac.
Te dezbrac de toate relele,
de toate visele și sfredelul-rusaliilor
acumulate pe parcursul anilor.
Îmbrăcat de margarete și maci,
poți vedea sub candoarea petalelor,
urmele buzelor și frenezia florilor
din infloriri confuze si lungi
în vârtejuri de vânt,
înainte de-a le coborî în cuvânt,
cu stelele înfrânte, lipsite de-avânt,
în extazele unei nopți de dor prăbușit
și a unei zi fără sfârșit...
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere sau poezii despre inocență
Amăgită
M-am lăsat amăgită, de-a ta privire care-mi scapă,
Mai tristă și mai obosită, rămân cu luna, neîmpăcată,
Mereu a fost cu noi și între noi, tot timpul,
Ne-a despărțit cu ploi, furându-ne tot chipul.
Mi te-a furat în zori, lăsându-mă în soare,
Mai amețită, mai goală și fără de răcoare
Și-acum în mine ard cărbunii de iubire,
Încet, încet se sting, rămâne doar tăciune
Îmi urc privirea-n cer și caut un nor cu apă,
Să-i sorb încet, încet, răcoarea lăcrimată,
Și să mă sting de tot, furându-mă pământul,
Căci simt că nu mai pot... să-ți caut cu gândul, gândul.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărbune, poezii despre apă, poezii despre Soare sau poezii despre Pământ
Origini: din Est, estimări; din Vest, vestimentație; din Sud, sudoare; din Nord, nor de zăpadă.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre zăpadă sau aforisme despre vestimentație
Lumina
azi nu mai urc și n-am să cobor
sunt doar un pescăruș în zbor
zbor lung, prelung, amăgitor
în taina ultimului dor
mă smulg din valuri spre noaptea neștiută
sunt stea însângerată și timpul e opac
aprind luminile în palmă la ultimul popas
în drumul sorții către moarte
renasc din ape când tremură luna
sunt sete nestinsă rătăcită în uitare
se sparge cerul și curg întrebări
sunt încă departe nemărginirea să o cunosc
mă arde depărtarea
foșnesc printre șoapte
în zbor peste ape
mă trag cărările și trupul mi-e catarg
trec dintr-o întrebare în tainică chemare
voi sparge bolta cu o vorbă
înmugurind în zori
și la răscruci voi pune dans de nuferi
să lumineze tăcuții mei pași
plutesc către lumină lucind între spini
mă sting tragic în noapte
mă voi întoarce în zori
să urc, să urc
nu mai cobor
mă apropii de cer
sub taina sfântă a primei împărtășiri
să fiu o flacără în zbor
mă cheamă lumina
sunt taină și spirit
cuvântul mi-e zbor
eu am venit să împletesc fântâni
aici, în infinit
să aprind lumini
vestind cuvântul Lui, în zorii zilei noi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Taci
dă-mi sânul tău stâng
să-l îngemănez cu gura mea flămândă,
da-mi-l să-l strâng într-o mușcătură,
să simt cum viața din tine
se scurge pe-un geamăt
vreau iarăși
să-ți simt căldura, femeie
îți sunt, îți sunt
îmi tot repeți.
iar eu te descopăr în tremur
simt cum sângele tău se strânge
în forma inimii mele
mă mângâi pe piept
mă povestești gleznelor tale
nu-ți fie frică
sunt aici să te țin de suflet
și carne
combină silabele
ce mă rostesc
și fluturii
cu geometria
de Mai
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre gură, poezii despre glezne sau poezii despre geometrie
Parfum de femeie...
Din vremea liliacului înflorit
Cu brebenei și toporași în brațe
Privirea ta m-a urmărit
Speranță cu speranță...
Când fluturii pluteau în zbor
Dorințele noastre arzătoare
Și sufletul candid fremătător
Ardea din floare în floare...
Parfumul tău de altădată
Îl simt și-acum cum mă-mbată
Dulce poezie a iubirii tale,
Frumoasa mea, plină de iertare!
Ca și atunci eu te iubesc acum
Femeie cu dorințe-ascunse-n parfum,
Cu zboruri plutind în miez de poezie,
Frumoasa mea, lumină care mă mângâie!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Graiul iubirii cu miezul de nai
Razele soarelui se coc într-o cioată,
Pădurea se lasă de vrajă furată,
Inima fierbinte îmi cade în palme,
Universul în fructe și-n scame.
Cât de frumoasă-i imaginea ta
Se-ntreabă în mine, în naștere-o stea,
Ești scânteia aprinsă în iarbă sau ești
Trestie-ascunsă în vad de povești.
Cunoaștem luminile norilor grei,
Jertfa de flori păscută de miei,
Săpăm amintirea, nisipul uitat,
Ecoul din urme prin care-am mușcat:
Tu inima mea rătăcită în tine,
Eu inima ta mustind de iubire,
Razele ies din soarele-ascuns
În pădurea cu cioate în care-am pătruns.
Mai cântă-mi din frunza pe care o ai,
Din graiul iubirii cu miezul de nai
Și dăruie-mi pe-nmiresmatele buze
Versuri pictate în zbor de buburuze!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre pictură sau poezii despre oi