Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Singurătate

A uitat vântul să mai adie
Și soarele-a uitat a răsări
Privesc spre stele și-aștept să vie
Una din ele spre-a mă iubi.

Se plimbă iute pe ceruri negre
Și cum mă văd, ele se sting
Nu pot înțelege aceste tenebre
Și lacrimi din inima mea se preling.

Păstrez în mine astă durere
Și închid ochii... iubirea o văd
Cum vine și pleacă, o pierd din vedere
Iar singurătatea face prăpăd.

Și urlă câmpul. Nimic nu mișcă
Dar totuși e ceva, e inima mea
Aceasta tot bate și e obosită
Și simt cum încetează să bată și ea.

Mă resuscitează câte-o amintire
Scânteie ce-nvie al meu sentiment
Mă împac cu gândul că nicio iubire
n-o să se-nființeze în timpul prezent

casa mă așteaptă, plec capul și... plec
aceeași întâmplare ca noapte de noapte
miile de stele cărarea-mi petrec
și inima mea nu mai bate.

poezie de
Adăugat de wolfpressSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Inima mea

Inima mea e un castel
Și te rog acum ceva:
nu pleci din el,
În lume, pe undeva...

Prin tine, inima mea
Respiră zi și noapte
N-o părăsi pe ea,
Nu te duce departe!

Inima mea e fericită
Când ești în preajma ei.
Se simte împlinită,
Iubirea să n-o iei.

Inima mea trăiește
Pentru-a ta, mereu bate
Și nimic nu îi lipsește
Când aude dulci șoapte.

Inima mea a prins culoare
Nu-ți găsește un defect,
A uitat de suparare
Ești mai mult ca perfect.

Inimile noastre, împreună
Pe veci, frumos s-au unit
Și-n această lume nebună,
Într-o zi... s-au întâlnit.

poezie de (19 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce simte inima mea

Iar mă cuprinde dimineața
Încă o noapte n-am dormit,
Zorile îmi spală fața
Sufletul mi-e răvășit.

Iar visez la mângâiere
Și că ochii îmi săruti,
Iar m-apasă o durere
Simt cum cad și nu m-ajuți.

Niciodată cu cuvinte
N-am să pot ca să-ți explic,
Tot ce inima mea simte
Și ce greu e să te implic.

Totu-n jur este prea rece
Rece e-n inima mea,
Singură și nu-mi mai trece
Din minte figura ta.

Dar eu cu sufletul imimos
Păstrez o vagă amintire
A unui chip frumos
Ce-a însemnat iubire.

poezie de (12 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De-ai știi că nu mi-e bine

Ți-e inima în altă parte
Mi-e inima numai la tine
A ta nu știu ce ritmuri bate
A mea o știi și nu-i e bine

Privirea ta e dusă-n zare
Privirea mea cum te privește
Privirea ta și-a ei chemare
Așteaptă poate altă veste

Cum te visez în orice noapte
Pe-un câmp cu flori scăldat de soare
Cum dispărută ești în ele
Și cum te caut cu disperare

Cum trece noaptea nedormită
Cum tu adormi încet pe-o parte
Cum ochii mei deschiși veghează
Cum te așez pe-un rând în carte

Și iar ți-am scris o poezie
Și tu din nou nu ai citit-o
Și iar te desenez pe-o foaie
Și toată noaptea am privit-o

Cum crapă zorile pe mine
Iar n-am dormit și iar buimac
Cum amețesc și nu mi-e bine
De-ai știi cu ceruri cum te plac

Sunt tot aici pe lângă tine
Doar ochii dacă i-ai deschide
Să-mi vezi privirile nocturne
Să vezi ce doruri am în rime

Ți-e inima în altă parte
Mi-e inima numai la tine
Și pieptul simt că mi se sparge
De-ai știi iubire - nu-mi e bine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce vrei

Ce vrei fac cu mine?
Eu nu mă pot schimba
Și cum e a mea față
Așa-i inima mea.

Eu nu pot să plec fruntea
Și nu m-oi umili,
Chiar împăratul lumii
Cu mine de-ar vorbi!

De văd o mișelie,
Încerc s-o biciuiesc.
Iubirea mea-i iubire.
Urăsc ceea ce urăsc.

Nu pot!... Pot toate-n lume,
Să știu m-ai iubi,
Dar mare-ar fi schimbarea.
Eu cred aș muri!

poezie clasică de (1883)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Pictură de iubire

pictori de timp au scos lacrimi
din privirea mea
cu ele pansează în culori
pânza din clipe
scoasă din sufletul meu

pe inima cerului au pus
iubirea mea
de ieri ele se preling dureros
astăzi tabloul a fost scoas la licitație
intitulat
pictură de iubire

poezie de
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să simt că sunt, să simt că este

În ziua în care m-a albit lumina
Ploua și toți aveau umbrele din cuvinte
Doar eu mi-am dezgropat rădăcina
Stabilind cu soarele adânci legăminte.
Din visele înalte și multe
Mi-am desenat o umbră pe podea
Să aud cum clipa se ascute
și timpul plânge, cu versuri, pe inima mea.
M-am așezat pe marginea sufletului, la mal
simt că sunt, să simt că este
Să ascult cum bate inima cu fiecare val
Cum soarele adoarme cu capul pe a mea poveste.

poezie de
Adăugat de Iustinian Gr. ZegreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pablo Neruda

Poemul XX

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.

Pot scrie, de exemplu: "noaptea-i înstelată
și stelele tremură albastre în depărtare".

Vântul nopții se răsucește în văzduh și cântă.

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.
Am iubit-o, și, câteodată, și ea m-a iubit.

Într-una din aceste nopți am strâns-o în brațe.
Am sărutat-o la nesfârșit sub cerul imens.

M-a iubit, și, câteodată, și eu am iubit-o.
Cum aș fi putut să nu-i iubesc ochii ei mari?

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri.
Cum să mă gândesc că n-o mai am? Să simt că am pierdut-o?

Cum să ascult imensa noapte, mai imensă fără ea?
Și rândurile cad în suflet ca roua pe izlaz.

Ce mai contează că iubirea mea n-o mai poate păstra?
Noaptea-i înstelată, și ea nu-i lângă mine.

Asta-i tot. În depărtare cineva cântă. În depărtare...
Cu pierderea ei nu mă pot împăca.

O caut cu privirea, dorind s-o aduc mai aproape.
Inima mea o caută, dar ea nu-i lângă mine.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar cum am putut-o iubi...
Vocea-mi vrea fie vântul, -i gâdile auzul.

A altuia. Va fi a altuia. Ca înaintea săruturilor mele.
Vocea ei, trupul ei de lumină. Ochii ei fără hotare.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar poate încă o iubesc.
Iubirea e atât de scurtă, și-atât de lungă e uitarea.

Într-una din aceste nopți am strâns-o în brațe,
și sufletul nu mi-e împăcat cu pierderea ei.

Chiar de-i ultima zvâcnire pentru ea,
și acestea ultimele rânduri.

poezie celebră de din Douăzeci de poeme de iubire și un cântec de disperare, traducere de Ionuț Popa
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "World's End Paperback" de Pablo Neruda este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -61.27- 37.99 lei.

Domnita Mea

Rochie stralucitoare
Buzele doua petale
Inima bate incet si o simt usor in piept...
Domnita inimii mele incununtata cu mii de stele...
Dansan-d sa ne soptim Cantan-d sa ne iubim
Si pana in zori petale si cu flori
La inima bat ca se le impac...

Ma uit spre cerul plin de stele
Sa vad daca-i domnita mea prin ele...
Sa o sarut sub clar de luna
Sa fim mereu noi impreuna....

poezie de
Adăugat de Octavian DumitrașcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te simt

Cum vântul bate printre crengi,
și bate și prin mine,
cum albii fulgi de necuvânt
trec și prin cer, și piele,
te simt trecând acum pe-aici,
cu degetele grele.
Te naști din mine, zi de zi,
cătând prin nouri stele,
și cu-n surâs îmbietor
m-arunci înspre tăcere.
Cum să te uit? Cum să nu fug
din calea ta, ființă,
când gând din gând,
din ochi făr' de căință,
răsari ca să mă duci, cântând,
departe, cât mai mult,
peste pămînt și stele,
lăsând în urmă lacrimi și tăcere?

poezie de
Adăugat de Ana MuresanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alină-mi inima

În miez de zi stau și oftez,
gândindu- la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
fii a mea mireasă.

Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am stau și am s-astept
vii cu al tău soare,
vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.

Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am te pierd vre-odată,
că n-ai vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
vrei, să nu mai fii cu mine,
știi am mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.

Ochii mei de i-ai avea,
vezi ce văd și eu,
vezi când nu te văd tot timpul,
știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
simți ce simt și eu
simți când nu te simt tot timpul,
știi,
fără tine,
îmi simt sufletul greu.

Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea plâng mereu,
plâng de fericire
știind tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai ai neștire.

Te vreau tot timpul printre nori
zbori, razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am te rog oficial
fii a mea mireasă.

poezie de (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard PaladeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Plimbă-te prin mine!

Cerești calești se plimbă prin mine,
În suflet am stele legate în horă.
Tăcerea le mișcă ceasornicul mut,
Din oră în oră.

Mă pierd printre ele furat de un val.
Izvorul de noapte din ochii tăi negri,
Se varsă în mine de dă peste mal.
Iar vremea se cerne prin ițe de nouri,
Și-n pleatea mea neagră apune în alb.

Focul din părul tău vântul nu-l poate stinge,
Adie în privirea-mi de patimă aprinsă
Flăcări de foc ard parcă în poarta ce-o deschide,
Sub gene, lunge gratii, dorință, așteptare,
De patima-ți aprinsă.

Patima ta doare!
Cu mâinile’ amândouă,
Cunună-ți fac din stele pierdute prin amiezi.
Caleștile din astre menite ne sunt nouă,
Prin suflet tu colindă-mi
Și fă-te te pierzi!

poezie de
Adăugat de Ruben BucoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Afacerea lui Strugnell

Adevărata mea iubire-mi poartă inima, iar eu o port pe-a lui
Le-am înlocuit marțea trecută înotând în valuri de extaz.
Dar acum, când unul dintre noi se referă, de exemplu dumnealui,
La "inima mea," lucrurile par să se complice – necaz după necaz.

Iată, când el se plânge:" Îmi bate inima nebunește;"
"Vrei spui că inima mea bate" îi răspund sec.
"Asta am și spus." "Adică inima care înlocuiește
Inima ta, iubire". "Cum?" "Oh, plictisești, Jack"

Te-întreb chiar crezi Sir Philip Sydney a vorbit așa?
Am ajuns suspectez dacă ( doar un aspect ),
La o adică, plusând, mi-aș sacrifica ficatul și rinichii, ea
Nu mi s-ar adresa cu mult mai mult respect.

De aceea, revoc acum versul care poezia începea:
Iubirea mea își poate păstra inima, iar eu pe-a mea.

sonet de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Speranțe

Ascult, privesc și iar ascult
cum bate vântul dintr-o parte,
fără știe de-al meu gând
care îmi spune că se poate.

pot să vină iar furtuni
în care să mă pierd cu totul,
în visele cu mari minciuni
care nu știu unde mi-e locul.

Zăresc pe dealul fără vârf
lumini arzând de călătoare,
sunt îmbătate de priviri
curgând din mine doritoare.

Ascult, privesc și iar ascult
lumea cu ea necruțătoare,
privesc cu ochii spre pământ
să văd acum cum crește-o floare

și văd pământul numai ars
de pașii mei strivind cărarea,
ascult la pietrele cu glas
spunând că nu știu unde-i zarea.

Și totuși merg spre nicăieri
dorind s-ajung cu mine însumi
știu că pot să prind iernări
și toamnele râzând plecându-mi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fluture

Fluture... parcă și-acum te văd
Zburând spre gândurile mele
Lăsând curgă praf de stele
Pe calde pleoape ale mele.

În vis te simt,
-mbeți cu măreția ta
Te rog încet:
"Vreau a zbura!"

Iar tu minți, amăgești
Încerci să-mi spui viclean:
"Aripi pot să-ți făuresc,
Dar vreau în schimb ceva."

Și-nnebunită te implor:
"Orice, dar vreau zbor!"
Dar tu îmi ceri magie:
Dă-mi inima de om!"

Și mă grăbesc ți-o ofer
Neștiind tu vrei viața
Libertatea și ființa mea.

Dar vrăjită de splendoarea ta
Refuz să-mi deschid mintea
Și astfel sper
pot zbura.

Și mă ridic ușor în zbor
Aripi albe-mi cresc
Privesc întinsul: iarba, flori
Totul îmi pare ceresc.

Vrăjită de atâta splendoare
Inima îmi bate tare
Dar nu mai pot să-mi amintesc
Ce caut, ce vreau sau ce doresc.

Plutesc naivă spre lumină
Divină mi se pare clipa ;
Încerc din nou să-mi amintesc
Cine sunt oare?
Sunt om; Destin nu-mi pot schimba
Căci asta-i lumea mea.
Eu pot iubi,
Tu poți zbura
Iar libertatea-i viața mea.

poezie de
Adăugat de Francesca ButaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Treime

Stelele cad și mor
Stelele mor arzând
Stelele pline de dor
Ceruri cu dorul sting
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Tu să nu mă aștepți
Tu să mă uiți curând
Tu sparge golul din piept
Candela stinge din gând
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Că te-am iubit, tu știi
nu mai vrut, o știu
Că printre nopți târzii
Poate voi sta -ți scriu
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Simt cum îmi cresc aripi
Simt cum în cioburi se sparg
Simt cum renasc în nisip
Păsări albastre din larg
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Pietre ca sorii, fierbinți
Pietre căzute din cer
Pietre ca mine, cuminți
Stau răstignite la ger
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Poate voi reveni
Poate că nu, dar mai știi
Poate iar voi iubi
Pietre ca tine, pustii
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vine mereu
Ploaia cu stropii de nea...

cântec, versuri de (17 august 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Șoapte

Ești ca o pată de culoare
Un fulger roșu-nmiresmat
Pictat cu grijă pe o floare
Într-un tablou adevărat

Ai adunat în tine timpul
Sfidând zâmbind, trecerea lui,
Chiar dacă îți reflectă chipul
Amprenta lui, a timpului,

Tu ai rămas la fel, frumoasă,
Icoana mea, cum te privesc!
Cum te aștept să-mi vii acasă
Să te alint, te iubesc,

Dar câteodată uiți și-s lacrimi
De te-ai vedea cum te văd eu!
De mi-ai simți aceste patimi
Ai știi... te voi iubi mereu

Eu nu ascult ce spune lumea
Ea nu te va vedea așa
Ea nu-mi va înțelege foamea
De-a te dori, de-a te avea,

Hai vino-n brațe-mi, răsfață,
Vreau inima să-ți simt cum bate
Vom adormi și-n dimineață
Te voi trezi ușor, în șoapte

poezie de (5 iunie 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea Sf. Ioan

Capul meu stă pe tava privirilor voastre,
tâmplele îmi zvâcnesc ca furtuna-n fereastră,
cum de nu pot muri după ce am scris un poem?
Înalț privirea, în jurul meu nu s-a schimbat nici un semn,
nu mai pot nici ochii să-i închid,
lumina orbește, sunt ca o frunză în vid.
Ne-ndoios, nimic nu stăpânesc,
îmi trec stele galbene în sânge,
eu dansez, cu cartea-mbătrânesc,
Zidul Plângerii cheamă și mă strânge,
iar pustiul ce l-am străbătut
a- nflorit, a dat fructe de aur,
secolul din trupul meu a rupt,
dar sunt veșnic cum este și valul.
Nume port, morminte – cenușar,
n-am pus însă doliu pe retină,
inima îmi bate mult mai rar,
când m-apropii tot mai mult de Tine
Ca iarba-n primăvară este iubirea mea,
o paște timpul, iarna o face fulg de nea
și mai rămâne-n urmă o lacrimă, apoi
trec norii ca și anii, nu vom mai fi nici noi,
dar în adâncul firii trăiește, lumânare
ascunsă-ntr-o firidă, nestinsă de suflare,
sub raza tremurată citesc în mine, scriu,
"De ce-nțelegem rostul iubirii prea târziu?".

Ai ochi de fecioară frumoasă, iubito, cu părul șaten,
lăsat pe umerii netezi ca zarea-n ținutul Goshen.
Zâmbești ca un prunc înaintea descătușării din vis,
zadarnic aș vrea doar cu mintea
să-mi stăpânesc ochiu-nchis
în mine, în inima care, bătând nebunește, cerșind,
îți caută cu viclenie dorințele, șarpele – jind.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Din adevăr și din iubire

Din adevăr și din iubire îmi fac și patrie și crez
În viața mea mai sus ca ele nimic nu vreau să mai așez.
Pentru-adevăr îmi dau viața, pentru iubire moartea-mi dau
Nimic să nu-mi vreau fără ele, cu ele orișice să-mi vreau.
Nici adevărul, nici iubirea nu pot cu nimeni le-mpart
Cu ele-ntregi duc oriunde, de ele-n veci nu mă despart.
Merg cu-adevărul și iubirea la marginile lumii chiar
Dar fără ele, oricine-ar zice, nu pot și nu pot, e-n zadar.

Se rupe inima din mine când mi le văd în două stări
Decât cu dragostea-mpărțită, mai bine mort pe-a ei cărări
Decât cu adevăr fățarnic, mai bine mort cu cel frumos
Decât viața cu Satana, mai bine moartea cu Hristos.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din miile de oameni

Din miile de oameni
Pe tine te-am ales
Din miile de stele
Iubire am cules

Cununa împletită
Din razele de soare
Și flori multicolore
Iubirea mea cea mare

Ești îngerul din vis
Ce-n noapte îmi apare
Ești universul meu
Lumina călătoare

O zâmbetul tău blând
Mereu e-n a mea minte
Și sufletul vibrează
Din nou fară cuvinte

poezie de
Adăugat de Loredana VisovanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amăgire...

Când soarele apune
Și razele-i se sting,
Privesc în tăcere luna
Și ochii mi-i închid...

Deodată-mi apare chipul tău în gând
Dulce, angelic, ca prima oară,
Ușor suspin și-ncep plâng
Căci sufletul încet îmi moare...

Eu te aud, te văd, te simt...
Și sper în fiecare noapte,
Din drumul tău te întorc
Și să te am aproape...

Îmi ridic privirea-nspre cer... O! Ce minune!
Din cer cad mii de stele...
Dar mai mare minune-ar fi
Să fii tu, înger dulce, chiar una dintre ele...

Acum stau oftând și privesc
Aceeași arbori răsfirați,
Sub care luna ne găsea
Mereu îmbrățișați...

poezie de (19 mai 2010)
Adăugat de Diana Alexandra SimaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De unde bate crivățul? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!