* * *

Îmi place liniştea din taină,
Să pot pătrunde-n cuibu-i de amor,
S-aprind fulgerător o faimă
Comorilor de vis în sfântul zbor.

Apoi să mângâi inimi fremătânde,
Cu şoaptă vie-n apa de izvor,
Să umplu o cupă-n calea ce-mi surâde,
Să mă dezmierd prin ele, prins de dor...

Prin alinări să reînviu culcuşe
De gingaşă şi jucătoare stea.
Din gene albastre să lansez urzişuri
De dragoste-n iubirea mea şi a ta!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile de măr

Gingaşă, plăpândă floare
Ce îmi tăinuieşti în zori,
Te visezi în care ţară?
Uiţi că eu sunt călător!

Mărul, florile de măr
Mă încântă şi-mi adie
Cântecul preacântător,
Basmul din copilărie.

Cuibul păcii vestitor,
Prin corola roz-albie,
Fost-ai visul fetelor,
Prins în piept de pălărie!

Floare gingaşă, semeaţă,
Miros de mironosiţă,
Sărut bolta ta măreaţă
Prin ţesutul tău de iţe!..

Doamne, îndreaptă a ta privire
Printre vremuri nălţătoare,
Florilor de măr – menire,
Dă-le rod de născătoare!

Gingaşă şi tandră floare,
Taină dulce de fior,
Eşti regină-n a mea ţară,
Şi eu mă topesc de dor!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

O seară-n dimineaţă--
Un gând în alba frunte!
O tânără copilă--
O taină ce cuvântă!
O umbră în lumină,
Un suflet dezertor
Pe un popas de stâncă
Un cuget prins în zbor!
Un drum de împlinire--
Un asfinţit uşor!
Un răsărit--menire!
Icoana tuturor
A unui vis fierbinte
Ce cântă şi învie
O clipă ce adie,
De-i spune lumea: Dor!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Amurgul ce mă paşte iară,
Se-aşterne-n cuibu-i liniştit,
Şi vama-mi cere evadare
Din al meu suflet răvăşit.

În drumul meu atât de simplu
Privii cum nava mă purta
Şi prin aducerile aminte
Decor în faţă-mi aşternea.

Printre suişi, coborâşuri
Nu mai sunt decât legănări.
Tristeţea hulpavă în riduri
Nu mai e decât alinări.

Din barca ce acum mă poartă,
Întrezăritele lopeţi
Tot mai tresar, ţesând prin ape
Doar stropi pe umezii pomeţi.

Azurul ăsta printre rampe,
Cum minte dulce ispitind,
Mă duce liniştit prin ape,
Mai lin, mai limpede, oricând...

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Geana ochiul îşi revarsă
În poiene de-orizont,
Verdele lumina-şi lasă,
Luciolelor dând rod!..

Noapte! Lin strecor speranţe,
Un refugiu în decor,
Pe poteci in rezonanţă
Unduite de amor!

Un coşmar, trecut prin creştet,
Zdrumică fulgerător,
Printre revărsări celeste –
Horoscop promiţător!

O speranţă, una vie
Apărută pe răzor,
Tot renaşte-n omenire
Satelit prins în fiori!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am înviat o clipă

Am înviat o clipă-n al meu zbor,
Columnă de Lumină se zorea,
Fulgerător se despica un nor
Şi raza ei eternă mă urma!

O mângâiam cu mână de fior,
Trezeam şoptiri în aşteptări târzii,
O desenai în vis de mii de ori,
Mă regăsi acum, o clipă, cea de-ntâi!

Şi am simţit seninul meu uşor,
Aura mi-a zâmbit cu ochi de stea!
Lăsaţi-mă, să mă topesc în dor,
S-o dăruiesc cuminte altcuiva!...

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este calea mea!

Ce e minutul trecător,
Trăit fără să simţi nimc?
Un simplu pas pe-un drum mizer,
Făcut de-un om cu suflet mic.

Prea nesătui suntem în viaţâ
De-averi şi bani. Ne folosesc?
Decât un suflet de paiaţă,
Mai bine-n dor mă chinuiesc!

Mai bine-mi umplu inima
Cu dor şi-o clipă doar trăiesc.
La îngeri sus când voi pleca
Să am ce să le povestesc!

Faimă, averi, ce-mi trebuiesc?
Cu mine-n cer nu le voi lua.
Iau doar iubirea, deci iubesc,
Iubirea este calea mea!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor spre cerul albastru

Visez la cerul cu azurul înstelat,
la luna mândră peste boltă,
cu stelele ce dansează fascinant,
privind uimită fără de revoltă.

Cu mâna mângâi stelele pe rând,
îmi place să le leagăn pe-un fir d-argint,
suav, angelic, împletesc iubirea-n gând,
pun mâna pe steaua gingaşă s-o alint.

Razele lunii le-mpletesc ca pe-o mătase fină,
ca să-nveselească a mea tristeţe,
ţesând cu iubire a ta lumină,
şi magicul voal ţesut să-ncânte a mea tinereţe.

E o pasiune fermecătoare de cuvinte,
ca aduce visul meu aici sus pe astre,
dezmierd sărutul dulce ce-i acum fierbinte
şi mă înalţ-n zbor cu aripile albastre.

poezie de Eugenia Calancea (20 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia şi maestrul

Ascunsă după perdeaua de nori,
Înveşmântată în a cerului comori,
Cu fulgerul umed din priviri, mă săgeţi,
Pleoapele încinse, tremurânde îngheţi.
Tu, Poezie, cât de strălucitoare eşti!
Inima din rubiniul piept, îmi orbeşti!
Îmbăiat în memoria unui vis alb,
Ochii îmi paralizează pe umăru-ţi dalb.
Gingaşă, sfioasă, unică, magică floare,
Te scurgi din clepsidră, ca o boare,
Îmi strângi aprinsele clipe între gene,
Ca sângele îmi curgi prin albastre vene.

poezie de Liliana Roibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Tu dulce taină a iubirii
Ce creşti prin farmec şi prin dor
Laşi urme în lumea nemuririi
Şi te ridici uşor spre zbor.

Născută din a tainei soapte
Sub reci sclipiri din chip de stea.
Femeia-i, taină a nemuririi,
Îngerul din viaţa ta.

Actriţa pe a vieţii scena,
In rol de mamă şi iubită.
Tăcută ascunde o dilema
Zimbind chiar dacă e rănită.

poezie de Elvira Conunov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem...

Suntem atât de mari
În clipe de ardoare,
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare,
Suntem străini de tot
În clipa solitară,
Suntem cu toţi copii
Ai lumii omnimare!

Vin pescăruşii în zbor
Şi iar mă strecoară fiori,
Pe umeri se aşează grei nori...
Mi-e dor! De acasă mi-e dor!..
Şi las să mă cheme în zori
Din ceruri un strigăt uşor,
Totul e vis trecător,
Doar dorul rămâne a fi dor!
Măi dorule!..

Vântule, vântule tu,
Ia-mă de aici şi mă du,
Du-mă pe aripi de stea,
Ascultă ce-mi vrea inima!
Nu vreau nimic ce-i al tău,
Lasă-mi, te rog,
Ce-i al meu!..

Ploaia îmi bate în ani,
Schimbă clepsidre-n noian:
Totul e vis trecător!...
Mi-e dor!
De casă mi-e dor!..
Măi dorule,
Vântule, Timpule!..

Suntem atât de mari
În clipe triumfale!..
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare!..
Suntem
Şi nu suntem
În clipe
Infernale!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Răscolesc prin gândurile multe,
Nu ştiu capul cum de le mai ţin,
În broboane de sudori, pe frunte...
Inima-mi se mistuie în chin.

Domnului îi cer îngăduinţă,
Să îmi mai sloboadă chinga grea,
Să mă vadă, plin de o dorinţă,
Să mă miluiască un pic, de vrea!

– Rog: Opreşte a mea suferinţă
Şi o deturnă Tu din calea mea!
Lasă-mă întru a mea credinţă,
Să-mi fiu limpede ca altcândva!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubesc paşii tăi scaldandu-se prin gândurile mele albe, sfinţindu-ma,
Iubesc zâmbetul tau ce-mi trezeşte zorii...
surâs sfânt aşezându-mi pe chip...
Iubesc suspinul de dor când îşi varsă lacrima peste mine, purtandu-te,
stingând arşiţa clipelor mele...
Iubesc iubirea ta care curge lin prin mine, respirându-ne,
răsuflare sfanta, farama de Rai pe pamant...
Iubesc ochii tăi copilarosi care aleargă jucăuş către mine,
chemandu-ma şi infasurandu-ma în seninul cerului lor...
Iubesc mireasma florilor ce-mi dăruieşte parca gustul tau...
Iubesc să te simt prin vene...
Curgându-mi, izvor de lumina fiindu-mi...
Pot să fac din iubirea asta, Cer senin, chiar şi printre nori întunecoşi...
Iubesc umbra ta, abur mangaietor şi cald... prin viaţa-mi rece...
Urma şoaptelor tale din sufletul meu...
Picurii de rouă ce-mi răcoresc simţirea...
Iubesc!
Şi simt că-mi aşezi pe cale, odată cu fiecare răsărit, viaţă...
Iubesc, iar iubirea e zbor...
Tu mie zbor către înalt, fiindu-mi...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Veghează soare peste noi
Fiinţei mele dăruindu-i viaţă,
Urmează mersul ei în toi
Prin revărsarea lui măreaţă.

O, lună tu, nu te-ntrista,
Pe-alei de nopţi nu te ascunde,
Speranţe noi îţi vom lansa,
Şoptiri de dor te vor pătrunde.

Degeaba staţi îngânduraţi
Şi-n gene fulgere aprindeţi,
Voi, norilor cei supăraţi,
Obrajii Terrei voi mângâieţi!

În inimi visele se-aprind,
Privesc la bolta mea şi a ta
Şi fie ploaie, fie vânt,
Rămâne-vom alăturea!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai să vii sau poate o să vii
în toamne reci, târzii
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iţi aduc un strop de vis
nu, nu-ţi cer nimic
din şoapte line, cristaline
ţes o scăriţă către cer
să duc, să duc spre stele
iubirea, visurile mele
mă vor privi întrebător
unde e ea
ea dorul tău
şoaptă fierbinte de amor
am smuls un ciob din lună
să scriu pe trupul tău poveşti de dor
din lacrimi de iubire pictez un râu într-o privire
nu ai băgat de seamă, atunci
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieţii şi prin lunci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
să caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iară eu, lumina mea...

Se năştea o stea în seară,
Întrebai: nu este a mea?
Inima-mi se-mbujorară,
Bolta toată cuprindea!

O chemai mai în aproape
Să mai stăm la sfat în două.
Ea se aprindea mai toată
Până-n zorile cu rouă!

O vedeam cum tremura,
Căuta Calea Lactee!
Iară eu – lumina mea,
Prin luceferi să mai steie!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renăşteam iubire iară

La lumina lămpii sfinte
Eu chemam iubirea noastră.
Lampa slobozea suspine,
Mă priveau florile-n glastră.

La lumina lămpii blânde
Ocolea iubirea noastră,
Tremurau în val de unde
Toate zorile albastre.

La lumina lămpii surde
Cuprindeam iubirea noastră,
Ploaia o făcea să plângă
Prin lucirile de astre.

La lumina lămpii pale
Tăinuiam iubirea noastră.
Unde-i dorul să m-audă?
Unde-i floarea din fereastră?

În lumina lunii clare
Oglindea iubirea mare,
Prin ecourile sale
Renăşteam iubire iară!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeiţa mea

În rochie albă de mătasă ai apărut în calea mea.
Erai aşa de graţioasă, zeiţa mea cu ochi de stea.
Erai ca o gingaşă căprioară,
Care îşi potoleşte setea la un izvor
Şi am înţeles din clipa aceea că veşnic de tine mi-a fost dor.
M-am apropiat atunci de tine şi în braţe cu drag te-am ridicat.
Erai uşoară ca puful de păpădie şi miroseai a flori de fag.
În rochie albă de mătasă ai apărut în viaţa mea.
Şi vreau să-mi fii mireasă, zeiţă cu chip de stea.

poezie de Vladimir Potlog (16 august 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplă tăcere

Când scriu poveste de iubire
Tu eşti în vârful de condei,
Prin trupul tău... firav, subţire,
Se curg miresmele de tei.

Şi dacă-n rândurile mele
De-atâtea ori te regăseşti,
Am adunat şi-am pus în ele
Doar sentimentele fireşti.

Nu mi-am dorit să fii un vis
Pe care,-n noapte, să-l visez,
Sau eu, vre-un colt de paradis
Pe care-n vise să te-aşez.

Nu vreau să fiu o adiere...
Să-ţi mângâi buzele c-un zbor,
Ci un sărut să pun pe ele
De câte ori îmi este dor.

Şi nici vre-o stea ce stă la geam
Să-ţi vadă tainele din nopţi,
Eu vreau în braţe să te am
Să sorb pe rând din nurii copţi.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aveam un vis că pot să zbor ...

Aveam un vis că pot să zbor,
Să mă înalţ pe-un colţ de nor
Şi-n palme, strâns, să ţin o stea,
Ca pe un pui de rândunea.
Să stau cu luna la taifas,
Să depănăm tot ce-a rămas
Nespus, până în zori când pier
Toate sclipirile din cer,
Când în străfund de orizont
Doar zori de zi mai sunt în cont.
Aveam un vis că pot să zbor,
Dar astăzi nu e niciun nor
Pe-al cărui colţ să mă ridic,
Aşa că de la vis abdic
Şi cu aripi de vis înfrânt
Ce se vor zbate pe pământ,
Mă voi trezi din dor de zbor
Doar încă-o dată ca să mor...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea de copil
E bobocel în floare,
Privirea şi-o îndreaptă,
Mereu zâmbind spre soare...

Iubirea-n tinereţe –
Sărutul de pe buze,
O stea în fapt de seară,
O şoaptă îţi cuprinde!..

Iubirea-n toiul vieţii –
Oglinzi în miezul pâinii
Ce-şi caută tot rostul,
Cum vara-i plină-n grâne!

Iubirea-n toamne pline
E amintire dulce
Cu o lele, cu un bade,
Mai stai, mai nu te duce!..

În zile de zăpadă,
Prin fulgii străvezii
Iubirile din iarnă
Zâmbesc a dorului...

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!