Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Clipa

când n-am putut să te mai țin
în brațele de viață frânte
eu din suflarea ta ferbinte
am stors o clipă de venin

am diluat-o cu o floare
și cu pastile somnifere
și-n suflet scoasă la vedere
nu clipă apăru-i ci soare...

poezie de (14 februarie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Clipa mea clipă...

Clipa mea, clipă ruptă din soare,
frântă aripă, ce mă tot doare...
Clipa mea, clipă scursă din stele,
buchie-n pripa genelor mele.
Clipa mea, clipă - ultim tezaur,
strigăt la stripa frunzei de laur.
Clipa mea, clipă, trista mea floare,
soi de tulipă fără culoare,
clipa mea, clipă rece la față,-
fir de risipă scurt ca o viață.
Clipa mea, clipă, ferma mea soartă,
vezi cine țipă, colo, la poartă?!
Clipa mea, clipa, vezi, parcă-n tindă
se infiripă prosop pe oglindă...

poezie de (27 noiembrie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu...

tu când te vei trezi ai găsești o floare
pe perna ta lângă obrazul tău
- știi iubito - ți-am trimis un soare
cu raze frânte din destinul meu

tu s-o așezi în vază ca pe-o vrajă
torni în ea și ape de izvor
și soarele mereu -ți stea de strajă
cu raze frânte din destin și dor

tu să-i zâmbești când sufletul te doare
în hohote râzi și să le frângi
și ai vezi petalele de soare
cum vor zâmbi că-n sine nu mai plângi...

poezie de (15 noiembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

O clipă de-mbrățișare

O clipă de-mbrățișare
Îmi aduce-n suflet soare
Și-mi adaugă la viață
Ochii tăi de dimineață,
Tandri și plini de lumină,
Trup din icoană divină,
Simt că anii se măresc
De când, floare, te iubesc
Și mai simt ca-mbrățișare
Dorul tău din depărtare

Așadar fii fericită,
Poezia mea iubită!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Mirela Grigore

N-am așteptat vreodată vreo clipă de iubire...

N-am așteptat vreodată vreo clipă de iubire,
Dar am făcut din palme izvor de mângâieri,
Când uragan de ură robea a războire
Și-n zilele cu soare pusesem tămâieri.
Am înghițit otrava și-am transformat-o lavă,
Să scoată din străfundu-mi șuvoaie de iertări,
Călătorind bezmetic, în noapte, pe o navă,
Spre Insula Iubirii pierdută-n depărtări.

N-am așteptat vreodată vreo clipă de iubire,
Dar am făcut iertării un strigăt de cocori,
Când toamna din săruturi șoptea a amăgire
Și clipele de viață erau pustii cărări.
Din iedere stufoase crescute-ntre veșminte,
Am scos Lumina Lumii țesută-n zi din Cer
Și-n vorbele pierdute în iad de simțăminte
Am pus iubirea-n Domnul și-o rugă-n frig și ger.

poezie de din Pelerini pe cărările iubiri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Instantaneu și soare

țin palmele cauș sorbi din ele
nectarul lin al apei de izvor
s-alini din setea gândurilor mele
ba amintiri, ba sentimente, ba fior

dar nu mai știu dacă mai sunt în stare
fiu acel care am fost mereu
din clipa când m-ai rupt din soare
într-un moment și el instantaneu

tu nu mai sorbi și apa se prelinge
încet, incet prin degetele fine
și-n umbra sentimentelor se stinge
instantaneul din șuvițe cristaline...

poezie de (16 decembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eminescului

... Și stă ploaie cu venin
Venin de șarpe
Peste poemul tău divin
Și peste moarte

În lume totu-i mărginit
Durerea - nu
Ploua venin cu infinit
Rădeai doar Tu...

poezie de (7 iunie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suferința

port suferința ca un talisman
din clipă-n clipă și din an în an

aceiași suferință o mai port
prin spațiu încă viu spre spațiu deja mort

și numai suferința mă tot poartă
din viață-n viață și din soartă-n soartă...

poezie de (9 noiembrie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ruga...

.. Știu, printre negre rovine
și energii, se-nfiripă
alt Univers pentru mine,
din altă, ultimă clipă..,

cu lumi mai drepte în toate,
fără dureri și risipe,
de veșnicii comprimate
în abundentele pripe...

... Doamne, mă rog, la plecare
-mi împletești în cunună
ultima rază din Soare,
ultima fază de Lună...

poezie de (16 august 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

... și când va fi din nou mor
să nu mă doară
suflarea avântată-n în zbor
a câtă oară

dar renasc în alte hume
din alte scrumuri
și să colind aceiași lume
pe-aceleași drumuri

și să-mi aducă vântul mângâiere
și ploaia - ușurare
și timpul, iar morman de ere
și cerul - soare...

poezie de (13 septembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scara

... o, scar-a mării ce te pierzi în cer
și construită pentru mine-n mod special
ca mă rupi de-aici din nicăieri
și să mă duci direct în ideal

așteaptă-mă o clipă. Vreau -mi iau
-mi iau valiza mea cu manuscrise
și mai așteaptă-mă o clipă să mai stau
pe prima-ți treaptă rezemat de vise

apoi mă voi urca încetișor
cum urcă toată lumea niște trepte
spre unicul și veșnicul izvor
și de lumină și de lumi.
Mai drepte...

poezie de (26 septembrie 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Condensatul...

. sorb permanentul existenței din lumea ce mă înconjoară
mai sorb și harul excelenței din cea sortită mă doară
și trec prin spațiu și prin vreme spre lume aia, viitoare
cu arhetipuri și extreme în care nimeni și nimic nu moare

și-n care-i numai veșnicie și permanentă ambianță
și gol ce naște energie din morfogena-i rezonanță
iar lutul stă în nemișcare iar nemișcarea într-o găoace
din care naște când un soare, când hăuri dure și rapace...

și-n care nu există moarte și-n care nu există viață
doar fluctuații când deșarte când lungi când doldora de ciață
și-n care-i condensată firea mai zis-a lui einstein și bose
și în esență fericirea-i un câmp cu floricele roze...

poezie de (9 septembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Visele

ca două țevi de pușcă din mine ochii tăi
bucăți de suflet mușcă - erup în largi văpăi
și rezemând tristețea de vag apus de soare
își scutură finețea în palidul de floare

ca două crengi căzute de ploaie la pământ
ții brațele cernute în crudul meu alint
cercând a mă reține în zona furibundă
a dragostei din tine ca apa de rotundă

pustie e cărarea pe care plec alene
spre mările din zarea cu lacrime pe gene
și țevile de pușcă și crengile căzute
din vise care mușcă se trec în vise mute...

poezie de (13 august 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Ne despart pe noi de flori

Nisipul ridicat de vânt
Ne-a astupat din ochi
Și n-am mai văzut
Cât de curând, cât de curând,
Suflarea lui din când în când
Aruncă depărtarea lată,
Să țină clipă la distanță...
Atâtea depărtări și zări
Azi ne despart pe noi de flori,
Azi sub același cer plăpând
Când ne e soare, când e vânt,
Când e noroiul peste noi,
Când ne mai spală ochii ploi
Și fiecare cu-a lui noapte
Vorbește și se ceartă poate
Și fiecare cu privirea mută
Privește dimineața slută
Însingurată, bând cafea,
Gândindu-se la vremea rea
Ce trebuie să o străbată,
Cu ochii ce nu văd prin ceață.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sanda Nicucie

O clipă mai târziu

aș vrea mor o clipă mai târziu
de când mi-e scris
că aș putea muri
ca-ntr-o secundă morții să-i rescriu
o viață în alb-negru
și-alta-n gri

de-abia apoi
încet de tot zbor
și sufletul în iarbă -mi prefac
când îngeru'n exces (un jucător)
mă va plasa-n registrul unui drac

tăcute umbre bântuie-n pustiu
eu mă retrag învinsă
și cuminte
și-aștept mor o clipă mai târziu
deși mi-e scris
o clipă mai ‘nainte

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Femeie cu logică?! Citesc în privire
Doar recele calcul, nu calda iubire...
Eu văd doar un du-te, un vino încoace
Și în inimă simt doar ferbinte de ace...

catren de (14 aprilie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu nu mă întreba

tu nu mă întreba, tu știi
că pe cărarea mea pustie
și tot ce n-a mai fost fie
doar tu la mine o să vii

am să te strig din agonii
pre nume care nu mai este
fior de tainică poveste
tu nu mai întreba, tu știi

am să te duc printre stihii
pornit de unde nu se vine
și tot ce n-am e pentru tine
tu nu mai întreba, tu știi

tu nu mă întreba, tu știi
ce-a fost, nicicând n-o să mai fie
nici clipă de melancolie
nici sentiment de veșnicii...

poezie de (8 noiembrie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Am oprit o clipă timpul

Am oprit o clipă timpul nefiresc de îndrăzneț
Vrând a-i măsura trufia, fără cel mai mic dispreț,
Prea ne face vreasc devreme ofilindu-ne în vrej,
Prea ne-amenință cu goana amețindu-ne vârtej.

Am oprit o clipă timpul întrebându-l încotro
Nisipește-n cer destine dirijând noul tango,
Între naștere și moarte credincios ne urmărește,
Iar de nu-i urmăm menirea, mânios ne pedepsește.

Am oprit o clipă timpul ascultându-i furca-n tors
Eu, nevinovatul sorții, lut de vlagă aspru stors,
Voi, ce ați primit ninsoarea, curioși o adunați
În căușul alb al vieții... răbdători vă resemnați.

Am oprit o clipă timpul într-un mod întâmplător
Când își pregătea reduta, el mirabilul actor,
Și fura în drumu-i grabnic veșnicia din nisipuri,
El, bătrânul vagabond, vechi pirat de anotimpuri.

poezie de din Clipe și îngeri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Roiul

ce poți știi tu despre mine- doar n-ai trecut prin patul meu
și nici prin ce numești tu bine și nici prin ce socot eu rău
ce pot -mi spui când noi în viață de-a pururi nu ne-om întâlni
cum poți -mi râzi mereu în față știind că nu mai poți iubi

se scurge vremea printre coarde din glasu-mi trist și răgușit
și-n sângele din vine arde un boț de suflet ostenit
aprind încet o lumînare văd ce drumuri am greșit
aprind deși afară-i soare și bate vântul răgușit

se simte zarea cum tresaltă de mila ochilor mei orbi
din stuful unduind în baltă trei broaște se stropșesc la corbi
se trec în zbor deasupra noastră și dau onoruri de rigoare
cu tril de pasăre măiastră spărgând îndelungata zare

ce pot -ți spun la despărțire când nu mai am nimic de spus
și colbul scurs din amintire cu apa sâmbetei s-a dus
ce pot să mai cerșesc la soartă când nu mai ai ce mai cerși
și lumea mea demult e moartă iar lumea ta va mai trăi

rămâi să mai păstrăm o clipă de reculegere totală
să mai zâmbim cu colț de pripă din stima noastră cordială
oricum pe orizont se lasă o noapte lâncedă și goală
o noapte de destin aleasă și neagră ca un roi de smoală...

poezie de (27 decembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

.. când te sorbeam cu adâncime și nesaț
părea adâncul tău să nu se mai termine
ca mai apoi la margine-ai, extenuat
să te întreb ce adevăr s-a stins în mine

iar când mă petreceai în zori, la drum
și fluturai năframa pe fundal de zare
mereu în fața mea se așternea un fum
și-n urma ta -un răsărit de soare...

poezie de (9 septembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Floare a soarelui

Ochi galben mereu chemător
în rugă, aștepți rănit
nordul anotimpului.

Clipă de clipă
scânteind în sufletul
lui Van Gogh,
tu, unică floare - floare a soarelui.

Știu, ai vrea
doar singură
soarele -l cuprinzi
în lungă desfătare
veselindu-te.

poezie de din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta PasatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook