Pe o bucată de zăpadă
astupă-mi umbra coaptă și tirană
cu blânda ta lucire pe omături
pe iarna de hârtie să-mi alături
un stih făuritor în duh de hrană.
să ne unim pe sub iubirii pături
femeie de amurg pe chin și rană,
un cântec plin de leac pe trista goană
din sânge ud de jale, ce o-nlături.
e mâine parcă, pe atâta-i caldul
în anotimpul florilor de-ngheț...
ci la furat de ghiocel semeț
ori ca la insomnie, alb ni-i faldul.
și scrise-s către felceri, să ne vadă
poeme pe-o bucată de zăpadă...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Erato
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viitor
- poezii despre versuri
- poezii despre sânge
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre insomnie
- poezii despre iarnă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sonet
înlăcrimați de ploaie-s ochi de clipă
iar soarele deasupra-n raze tace...
a ațipit! țărâna se desface,
mi-e umed în sicriu și moartea țipă.
prin tot al meu Exist, cusut cu ace
cu ață albă-n slova cea din pripă
pe tine-amorul meu te înfiripă
misterul sângele să îmi îmbrace.
din tot de ieri nu-mi e a fi de jale
ajun de mâine, sfera-i coaptă azi
și rugăciuni dansează, verticale.
în duh pe-altar de stih cioplit îmi cazi,
pe-asfaltul unui gând pășesc a tale
spre orizont cuvinte de nomazi.
sonet de Ștefan Petrea din A patra dimensiune
Adăugat de Dormamu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre religie sau poezii despre prezent
Vinovată
de alb sub stih ca-n morb hârtia zace
penița ta cu veșnicii de-alină
și fără-a fi-n fântâna cu ruină
cioplitul chip e-n vorbă care tace.
ești vinovată-acolo de lumină,
de plânsetul neauzit de pace
când sacră lăcrimare se desface
din ochi a râde-n dragoste deplină.
ivind în a privirilor lucarne
morminte-n vis etern zicându-mi rost
poeme-mi strigi, a liniști ploi să-mi toarne.
ci parcă de amurg venea din ost
și-n trupul tău, cel fără zvon de carne
nunteam un azi spre mâine din ce-a fost...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Uranus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre vinovăție, poezii despre plâns sau poezii despre ploaie
Corigent la poezie (cântec hain)
[sonetul a pierde... răbdarea]
șoptiri de-amor și măr ne beau din voce
și pofte pâinea sângelui mănâncă
carnagiu-n buze cu sărut ni-i încă
zidind sub clipe-altare reciproce
iar când îmi ești în trist de ploaie-adâncă,
a se înfige-n racla-n plumb precoce,
pe numele ce mâine să evoce
te strig sisific, urc a vremii stâncă
născuți și lutul neștiind lumină
morminte-n trup din întuneric vin,
enigma-n duh doar suie-n rază lină
în piept pământului, crescând hain
sicriul cântă-n patimi de ruină...
fiind, sub zodii ni-i iubirea-n chin
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Perseu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre voce, poezii despre tristețe, poezii despre sărut, poezii despre stânci, poezii despre reciprocitate sau poezii despre pâine
Sonet cu rime facile
pe alb de insomnie-s taine scrise
misterului de diamant lucire
în perne bând poem de fericire
pe rană umbra cântec făurise.
ne ticluiam pe cer în adâncire,
la zarvă clipa vorbei ne oprise
vopsiți pe guri șoaptă, sus zărise
a noastră stea divina rătăcire.
erau averi de vise, slovă-n lapte
a tălmăci văpaia fiartă-n frig
și-n înțeles cu miezurile coapte.
din ochii tăi o depărtare strig
privindu-ți văzul, mut în multa noapte
și-n calea apei timpurilor dig.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Pikky
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre lactate, poezii despre gură, poezii despre fericire sau poezii despre diamante
Cântec pâinea amară
sub tălpi venal ni-i tremurând asfaltul,
e existența viciu, umbre-ntoarne...
e gândul nostru înhămat la carne
și-n vis nu suie, cugetând cu altul.
pe clipă veșnicia să răstoarne
de oameni stih căzând în tot înaltul
în mănăstiri de sânge cântă psaltul
mirării din amor și-n cer lucarne.
îți beau seninul, limpede femeie...
a fi, nu ești, totuna te exult
mormântului lăuntric, plumb ce-ncleie.
o poftă țin sub frunză și ascult
la noaptea care-albită-i sub idee...
e încă-n neființă drumul mult
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Rain
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poftă sau poezii despre plumb
Iarna poem diamant
Anotimpul
cel alb,
plin de bucurii,
cu zăpadă și sărbători,
Moș Crăciun și Anul Nou...
Cadouri, cozonaci, colinde, beteală,
Oameni de zăpadă,
Brăduți împodobiți...
Iarnă!
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre timp, poezii despre sărbători, poezii despre cozonac sau poezii despre colinde
Amurg de tine
a noapte
calea mi se urcă pe umbre
din omida amurgului de tine
zboară întunericul singurătății
la mormântul iubirii vin
amintiri cu înțelesuri stelare
șoptind
în lumânări lui departe
altfel
era același drum fumegând
de praf de zăpadă
în iarna suită pe trup de pământ
doar atât
că fără tine
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Atlas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre stele, poezii despre singurătate sau poezii despre lumânări
Sonet de noapte
Când noaptea e-mbrăcată-n clipei straie
pe alb de insomnii tăceri a scrie
ci lutul ne îndeamnă la sicrie,
la orizont mistere se-ntretaie.
Pe sânge duc povara purpurie
la Dumnezeu, din coajă de odaie
suind un miez ce-n liniști se-ncovoaie
spre a luminii coaptă mărturie.
A umbră-n stea, a îngerilor stirpe
cu ochi de cuget pare-n drum că văd...
E-al șoaptelor nocturn de stih prăpăd
un bisturiu de Sus să îl etirpe...
Că și poeții Puntea trec din carne
chiar de-a lor urmă zări or să răstoarne...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Nox
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri sau poezii despre lut
Fără stih
biserici triste-n haos ni se-arată
din hăul rugăciunilor bețive
ebrietate-n lumânări naive
pe-altarul cărnii, raiului erată.
mă șterg la gură de-alte-n ceas motive
și-n clipa ce aleargă, înserată,
spre dimineață-n duh, din lut a plată
zidim pe sânge patimi lenitive.
tăceri ne țes în vise taina-n straie
căzând în liniște ca într-un morb
dar chinul existenței ne-ncovoaie.
din strigăt de ființă-n cuget orb
la Dumnezeu, în sacra lui odaie
nu ne e stih, nimicuri gândul sorb...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre rai sau poezii despre prăpăstii
Plin
Primăvara, toate fetele sunt mari,
Crește frunza toată-n ulmi și în stejari,
Și toată-mi retina, parcă se dilată,
Să-mi pătrundă-n sânge primăvara toată.
Stinge-mă, femeie, primăvara mea,
Ține-mă la umbra ta de catifea,
Nu-i da voie verii să mă ducă-n iad,
Căci urmează toamna, când frunzele cad!...
Și-n tot anotimpul care te precede,
Ochiu-mi, plin de gheață, goală nu te vede!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre vară, poezii despre toamnă, poezii despre stejari, poezii despre primăvară, poezii despre iad sau poezii despre gheață
Pseudo flămând pe corabia serii
Îți povestește-n sânge clipa viul
Și-n vârf cu azi e-al vieții tale scondru
Iar gândul tău spre mâine, ipohondru
Din vise-n piept îți strică poeziul.
În rugăciune-s îngeri, tot norodu',
Iar Tatăl Om își recunoaște-n Fiul
Tu îmi înveți cu liniștea târziul
Femeie de iubit, de taine codru.
La mijloc eu și-n mine timpul zbiară
Ci spre mormânt mi-e veșnicie-n dinți
Tabloul tău, cel înrămat cu sfinți
În duh îmi dă merinde-n ceas de seară.
Că mult mai flămânzesc, doar Domnul știe,
În suflet alb ca-n patimi de hârtie...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ganymede
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre viață, poezii despre suflet sau poezii despre sfinți
Altul la fel
spre sus zvârlind privirea ta cea castă,
spre cerul plâns, tenebre de robie
la temnița din lacrimă te-mbie
în imprecații venerând năpastă.
pe zări, în a zadarului fobie,
ți-e zborul tot o liniște fantastă,
morminte-n orizont îmi naști din coastă,
aceea ce ți-am dat sub stea zglobie.
acolo demiurg a smuls din mine
în sânge de cerneală să-mi exiști
femeie, către nunta care vine...
ci în peniță port, în hram de triști,
havuzul ochilor pe stih, în sine
doar pierdere de clipe să asiști...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sclavie sau poezii despre nuntă
Coajă de enigmă
De te privesc în ochi am ploaie-nceată
Spre sărutare-alunecând spre buze
Acolo unde-i templul vorbei muze,
Tăceri de timp adorm în clipă, iată!
Că veșnicia are răni difuze,
Ne doare liniștea, de stih diată
Și umbra, ce ne-o fi din trup tăiată,
Ci poate vers ne va sui din spuze.
Că lebede în cântec ne sting lutul
Tot mai aproape, carne nimicind,
Ci-n încă astăzi ne zidim trecutul.
Și-n toate-a Domnului visăm cu jind
În duh să ne-mbrăcăm cu absolutul
Enigmei tegument din stea cojind...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn
Phoenix cu lebădă
Din amintiri vopsite în lumină
Renaști ca pasărea din scrum fierbinte
Mi te așezi în rană și cuvinte
Și-alint ți-e-n zbor, statuia e-n ruină.
Rostogolind o clipă înainte,
Sperându-te, un vis mi te închină
Pe-sdânc de sânge bând alean, pricină
A curge înăuntru, pe-oseminte.
Zidind pe ieri biserici de tăcere
Aceleași vorbe am ebrietăți
Iubirea tot morminte să-mi ofere.
Tu, oglindită-n ochi de gând mi-arăți
Eternitate, dar pe-a ei mistere
E lebăda-n muție, stih bucăți...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Atena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură sau poezii despre păsări
Vândută în icoană
Abia zărindă-i clipa, miez ce-nfașă
În triste-a sângelui priviri mioape
În încă alergarea vieții ape
Purtăm mormântul propriu sub cămașă.
Pe când sărutul este pe aproape
Femeie, șoapta ta e uriașă
A taine-n diamant enoriașă
Cu ruga-n întrebare ce încape.
Bârfindu-ne cu mâine racla seara,
Cu megieșii de eternități,
Adâncuri are umbra, statuara...
Din brâu tu frunza pân' la glezne dă-ți
Spre-amor, apoi să ne cuprindă ceara
Vândută în icoană... Stih mi-arăți...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Tiranus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oftalmologie sau poezii despre icoane
A descompunere
Femeie, rugăciunii mele slugă
De mâine te voi cere-n tot ce-a fost
În foc, sub neființa ignifugă.
Că zilele ne sunt vileag anost
Doar nopți la veșnicie ne înjugă
Iar dragostei ni-i sângele-adăpost...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre foc sau poezii despre femei
Poem al cărnii cu viciu a nefi
Fiind, de cazi în umbre-a morții viciu
Grăind un întuneric plumb a noapte
Ți-s rănile din gând în chinuri coapte
Și-n sânge ai de patimi edificiu.
Cu mine te-nvelesc și bându-ți șoapte
În tine intru prin sărut, indiciu
De cuget ce mi-l țin pe drum de-ospiciu
În orizont stricat, în zări inapte.
Acolo-n plaga clipelor de piatră
Cu ochi din frunte-n răcnet te-am văzut,
Exiști a neființă idolatră.
Din brâu a toamnă frunza ne-a căzut
Și-n iarna de hârtie stih e-n vatră...
Amor, poem al cărnii, imn de lut...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis
Comentează! | Votează! | Copiază!
(Re)culese
din hău eres, din nașteri a cuprinde
fiindu-n moarte-n haosuri lucire
poem pe sânge-mi scrii, de învecire
și duhului la preț a da merinde.
în țărmul trist îți ști-voi fericire
și flacără ce-n piscuri se aprinde
dar stih de carne, flămânzind, mă vinde
și ospătez o pită-n plumb ca mire.
mireasă,-n buze ai o sărutare
ori a vorbi te-ndeamnă Dumnezeu
mesean la tine-n vise sunt și-s eu
și ai eternitate-n buzunare.
culeg pe trupul tău de patimi grâne,
din oameni nunta noastră-n lut rămâne...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Polonic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire
Mirarea (poem în fragmente)
în templul de pe acoperișul adevărului
poeții sunt preoți ai Mirării,
zeița aceea care le toarnă în gura peniței
rostirea văzului de eternitate
și zborul către aripa de înger, cea vindecată
mereu urmăriți de propria umbră
pe glii de hârtie
&
Mirarea înfige în inima rostului
sângele îmbătrânit în lumină,
aproape în putrefacție-i clipa
ce se va naște
&
la fântâna cu lebede poetul mărturisește cântec
ori sincera cenușă omidă,
nu e nici o deosebire
între om, fluture și pasăre
&
Mirarea adună la Mâine acasă poeții
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere
Iazul
oglindă-n iaz e-a basmelor scânteie
ce lângă vatră amintesc moșnegii
și lângă foc apun din zări pribegii
la nasturii de duh de se descheie.
spre Dumnezeu mai trec pe drum cortegii
și lut acela tot pământ să-ncleie
doar haz de prunc zidește curcubeie
din mal în țărmul cel divin al legii.
să te mai nasc, femeie, e zadarnic...
privesc altarul unde-n stih stăteai
să-mi guști absintul slovelor, paharnic.
aveam lumină de copil în strai
dar timpul e curgând povestea harnic
și zăvorăște poarta de la Rai...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie sau poezii despre umor