Uite că nu există nici măcar lumea asta
dar mestec apăsat tutun de pe altă lume
ca un fermier american din filmele western
scuip amar pe viața asta
mă adâncesc într-un butoi cu bere fiartă
și urinez perpendicular pe o rază de lună
apoi caut un bolovan colțuros de agățat la gât
să mă dau la fund definitiv
în oceanele risipite cu generozitate din cer
pe iarba ascuțită sau pe frunzele late de porumb
și mă tot întreb de unde naiba atâta materie
să tot crească la infinit universul
ori nu au auzit de legea conservării materiei
ori pur și simplu nimic nu crește nimic nu scade
totul se visează
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre creștere
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre ocean
- poezii despre legi
- poezii despre infinit
- poezii despre generozitate
- poezii despre fumat
Citate similare
Controversate controverse
se nasc dintr-o axiomă-ntr-alta
construind certitudini
regulate
rectangulate
sau poate reșapate
ori la ialta
ori la malta
ori la zbor în baltă
printre logopișnițe lăbărțate
pe un catafalc cu zorele
solfegiază limbut limbuția
ori pur și simplu atârnă în zenit
speranția
la o dona alba distanță de fericire
sau pur și simplu răstignit pe un câmp
cu fața spre cer
ceruind
controverse controversate
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre vorbire
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre fericire
- poezii despre donații
- poezii despre alb
- poezii despre Malta
Universu-i totul sau nimic
Universul tremură în ochii mei,
El este totul sau nu este nimic,
Presară în juru-i misive, scântei,
Legănate-n val de borangic.
Universul este nimicul din tot,
Visează femeia cu ochii albaștri
Ce pune în față bucata de tort
Provenită din versuri și aștri.
Universul este timp, amintire,
Pe capacul prăfuit al unui dric
Transformând moartea-n iubire,
Sigur e totul sau totu-i nimic!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre versuri, poezii despre scrisori, poezii despre poezie, poezii despre ochi albaștri, poezii despre ochi, poezii despre iubire, Ne poți propune o poezie de dragoste? sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Nimic nu e mai ciudat decât un infinit închis într-un zero
oricât de mare l-aș desena cu creta
pe o tablă fără stele
pentru sentimentul acela de căutare
pe care-l simt și eu
din când în când sau aiurea
între două grătare și un acatist
când îmi fac cruce în cerul gurii
cu aceeași limbă cu care dau dracului
toată însăileala asta de galaxii și găuri negre
printre supernove și mai știu eu ce alte manifestări de infatuare
apoi mă caut de dumnezeu prin fiecare celulă
prin toate închisorile astea goale
în care se fluieră a pagubă
sau doar se sâsâie
oricum infinitul nu are nevoie nici de șansă
nici de îndoiala mea netoată
să tot fie infinit
chiar și să se întoarcă în sine
cum o facem și noi din când în când
prin moarte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre supernove, poezii despre stele, poezii despre religie, poezii despre pagubă, poezii despre negru, poezii despre gură sau poezii despre draci
Chestionar de inepție
Săpăm pentru antichități, deci și Pământ își crește masă,
Că tot depune peste ce i-a fost demult, odată, coajă
Și tot mă întreb, ce e în loc de iarba ce se taie-n coasă...
Deci ce la fund se pune-n plus, din frunzele de-un verde-vrajă?
Și munți, de ce nu se tocesc, chiar de pâraie mâl îi fac,
Căci chiar de cresc din încrețire, rămâne gol din ce încrețește,
Iar apa din oceane, mări, cum de nu scade cât un lac,
Curgându-se-n pământ, pe fund, că doar metalic... cert, nu este?
Iar dacă masa tot ar crește, Planetei, de la cosmic praf,
Nu se va întâmpla o zi să-și piardă drumul pe orbită
Și, doar atunci periplu începe și ce-a fost scris vechi, caligraf,
Se va împlini... vis călător. Vom fi alți, lume, o desinepțită?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre planete, poezii despre munți, poezii despre frunze, poezii despre astronomie sau poezii despre apă
Când am impresia că am totul
cu emfaza celui care măsoară
clipele în infinit
poezia în cuvinte
iubirea în bătăi de inimă
când cred că am totul
vorbesc despre nimic
nimicul nu-l pot pierde
e tot ceea ce nu stiu
e tot ceea ce nu am
e tot ce a rămas după
e tot ce va fi înainte
de a săruta cast
pământul
dar nu mă poate opri nimeni
să împart nimicul în părți egale
și din când în când
să trăiesc cu impresia întregului
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre inimă, poezii despre cuvinte sau poezii despre Pământ
Paște în Oltenia
E noapte în toată Oltenia.
Cristos a-nviat de o vreme.
Mi-e tot mai adâncă smerenia
Și sunt năpădit de dileme.
Pe cer încă ard lumânări
La crucile satului dus.
Sunt toți sub cojoace de flori
Și totuși, cu toții sunt sus.
Boierii alături de plebe.
Tâlharii alături de sfinți.
Schilozi lângă fete superbe.
Copii înțelepți și părinți.
Nimic nu-I desparte, nici timpul
Nici haine bogate ori zdrențe.
E totul atâta de simplu!
Arv rea dar nu pot să ne-nvețe!
Vă nașteți, trăiți și muriți.
E doar a materiei schimbare.
Vreți tot și sfârșitul nu-l știți.
O singură mare eroare!
Azi nu e, nici mâine, nici ieri.
E totul acum sau nimic.
Apasă pe umeri poveri.
În rest, nu apasă nimic!
poezie de Andrei Aurel Stomff (aprilie 2012)
Adăugat de Andrei Aurel Stomff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre viitor, poezii despre vestimentație, poezii despre trecut, poezii despre smerenie, poezii despre sfârșit sau poezii despre sfinți
Mi-aș fi dorit să mă aducă barza
dealtfel mult timp am crezut asta cu sfințenie
faptul că veneam de undeva din cer
dintr-o lume atât de albastră
dintr-o lume atât de lipsită de margini
mă făcea să mă simt special
dar apoi am auzit că barza asta îi aduce pe toți
și nu-i decât mesager cu picioare subțiri
apoi ca mai toți copiii am aflat adevărul
într-o zi tristă sub un cer parcă întors pe dos
de atunci număr berzele primăvara
din doi în doi mai tot timpul
chiar dacă mi-aș fi dorit să fiu puiul cerului
singurul bărzoi adevărat mi-a fost ceaușescu
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr, poezii despre tristețe, poezii despre sfințenie, poezii despre primăvară, poezii despre picioare, poezii despre numere, poezii despre dorințe sau poezii despre copilărie
Viața e doar o umbră de univers
lăsată cumva perpendicular
pe o inimă de poet
în momentul creației
poate de aceea viețuirea
este întotdeauna
dincolo
oricum nimic din ce trece prin noi
nu se lasă cu zidiri mai mari
decât piramidele
apoi ridic din umeri
fluier ca un pițigoi
și trimit zarzării
să te sărute
vezi
nimic nu este mai firesc
ca atunci când o floare se scutură
doar ca să ai tu de ce plânge
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zarzări, poezii despre plâns sau poezii despre flori
Din nimic nimic va crește, iar din orgolii doar prăpăd!
aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre creștere
Când îmi era teamă
mă ascundeam în lanul de in
cu fața întoarsă spre cer
număram macii din doi în doi
și-mi îngropam degetele în arătura reavănă
în căutare de rădăcini
de unde ar fi putut să-mi crească speranța
precum lumina aceea de la capătul universului
căreia îmi place să-i spun dumnezeu
sau pur și simplu acasă
când îmi este așa de frig fără tine
caut cu disperare printre maci
umbre de oameni de zăpadă
să le dau teama de viață cu toată moartea
să plece în lumea lor albă
dincolo de orice curcubeu poznaș
dincolo de orice lacrimă vinovată de atât soare
un singur punct negru
ca alternativă
la un infinit de infinituri
acel loc geometric al tuturor posibilităților
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre frică, poezii despre zăpadă, poezii despre vinovăție sau poezii despre posibilitate
Între două limite de absurd
și o demonstrație firească
realizez că sufăr de o luciditate cronică
poate de aceea mă tot întreb
de unde naiba mai scriu poezie
ca un apucat de marginea lumii
apoi liniștit de imensitatea gândului
mă scarpin în creștetul capului
cu același deget cu care împart dezamăgirea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre limite, poezii despre gânduri, poezii despre degete sau poezii despre absurd
Desfac brațele și îmbrățișez tăcut orizontul
ca și cum dumnezeu s-ar tot naște acolo
din fecioare și fluturi albi
apoi îmi strig prin inimă iubirile
de se cutremură furnicile și pleacă
cumva aliniate
în cadență marș
spre vârful degetelor
de unde îmi place să te simt
ca pe o dovadă bătută în cuie
pe un perete veșnic nehotărât
......................
în mine doarme
lin de tot
o tăcere
pur și simplu
ca o frumoasă adormită
nesfârșire
.......................
de atâta tăcere îmi tot vin cuvinte
cum clocotește lava într-un vulcan
pe care încerc să le sufoc
cumva responsabil
precum un funcționar de la stat
care doar mimează
eficiența
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre somn, poezii despre vulcani, poezii despre virginitate sau poezii despre responsabilitate
Am fost cascadorul vieții mele
îmi aduc aminte cum săream din tren
ca în filmele western cu john wayne
dar și ce cafteală mi-a tras babacu
când am ajuns acasă târziu și cu hainele rupte
plin de zgârieturi și vânătăi
dar viu
numai bun de altoit
apoi nici nu aș avea loc să vă povestesc
câte alte cascade am mai făcut
îmi turnam spirt pe mâini și dădeam foc
mare noroc că nu aveam telefoane mobile atunci
ca să filmeze cineva
cum săream de nebuni dintr-un balcon în altul
sau cum spărgeam ușa de la apartament
ca în sfântul sau mannix
apoi săream din leagănele
în care mă dădeam peste cap și de 100 de ori
doar ca să impresionez o blondă pistruiată
cu părul în codițe
care parcă mă chemau să le scutur
ca pe cine știe ce hamuri din povești
aproape că am scăpat întreg din acest film
mă cam dor încheieturile
dar m-aș arunca și acum din tren
sau din cine știe ce fânar
în grămezile de fân
din carele nedescărcate
doar așa
ca să mă simt iar nemuritor
și cu inima gata să râdă
de orice nimic
ca de o glumă supremă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre filme, poezii despre umor, poezii despre trenuri, poezii despre telefonul mobil, poezii despre telefon sau poezii despre păr blond
Poezie despre "Nimic",
"La început a fost Cuvântul";
Dar Cuvântul de unde s-a luat?
Se spune că pământul
Dintr-o explozie ar fi apărut;
Și, înainte de explozie,
Ce a explodat?
Sau poate... Totul a apărut din Nimic,
Dar Nimicul ce mai e?
De unde vine acest "Nimic":
Dintr-un alt Nimic,
Sau din ceva mai mic?
Sau, poate, mai mare?
( Nu mi-ar fi de mirare!)
Ce este Nimicul?
Este "nimic" sau "gol"?
Și dacă e "gol"
Cu ce era umplut?
Ce a fost la început?
Dar dacă nu există
Nici început, nici sfârșit,
Doar "suspendată clipă" infinit?
Și dacă Nimicul e pur și simplu nimic
Din care a apărut acest infinit?
Nu sunt savant, și nici cercetător,
Doar mă joc de-a filosoful;
Nimeni nu știe și nici n-a știut
Ce a fost la început;
În schimb, un lucru e cert despre Nimic:
"Știu că nu știu nimic".
poezie de Maria Supernic (13 februarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre schimbare, poezii despre jocuri, poezii despre filozofie sau poezii despre existență
Nimic nu e mai ciudat decât un infinit închis într-un zero...
aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe aforisme despre infinit
Buletin meteo
Pe Facebook plouă mereu
Cu poeme "tu și eu"
Un amic în drum spre bar
Lunecând pe trotuar
Vrea să plouă "Vin Cotnari"
De se poate fără bani
Înspumat curgând șuvoi
Ori din nori, ori din butoi
Pe Facebook cu iz amar
A rămas un vers în dar.
- Mă citește cineva?
Sau vor toți de la cișmea
Vin, cafea, flori și citate
Sau povești demult uitate
Adunate de furtună
Noaptea când pe cer nu-i Lună
Vers, poeme, balustradă
Piere totul în tornadă
Vântul seceră din timp
Vinul spune un colind
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vin, poezii despre uitare, poezii despre tornade, poezii despre prietenie sau poezii despre ploaie
Cineva îmi aranjase celulele în altă ordine și-mi desfăcuse legăturile minții. N-aveam timp să mă gândesc. Tot ce mai puteam face era să-mi caut un adăpost într-un loc sigur - și asta cât mai repede. Am tras aer în piept și m-am scufundat în adâncurile conștiinței. M-am îndreptat spre fund, dând puternic din brațe, și acolo m-am agățat cu ambele mâini de un bolovan. Apa îmi strivea timpanele, de parcă se apăra împotriva unui intrus.
Haruki Murakami în Iubita mea, Sputnik (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate de Haruki Murakami despre timp, citate despre mâini, citate despre conștiință, citate despre apărare, citate despre apă sau citate despre aer
Oricât m-aș strădui să despart cerul de pământ
lumea nu e destul de mare ca să te fac pierdută
nici embrionul din care îmi crește poezia asta nu știe
dar crește de nebun într-un uter nepregătit
parcă din ce în ce mai strâmt
cât să mai cuprindă o sămânță de gând
într-un singur gând sunt un infinit de infinituri
și eu îl port ca pe o gâză din floare în floare
doar s-or împlini toate aceste lumi minunate
apoi cuminte îmi voi așeza capul în poala ta
să mă înec în oceanul din care îmi privești buzele cum tresaltă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie
Viața mă strânge ca un coșciug prost croit
din nefericire tâmplarul meu nu este messia
grija lui este economia de material
și un strop de profit
cu eternitățile nu are nimic de comentat
oricum are atâtea guri de hrănit
încât nu are timp și pentru măsurarea clipelor
dar eu sunt poet
până și în geluitul molidului caut metafore
ca și cum fiecare foroașcă de talaș are identitate
ca și cum ar mai conta cum se bat la final cuiele în cruce
când viața mă închide pur și simplu în mine
poate ca un paradox al egocentrismului
într-un anume fel doar moartea
îmi poate reda speranța
în nemărginire
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre paradox, poezii despre nefericire sau poezii despre metafore
Înțelepții nu dau răspunsuri
vindecă întrebările
tratează clipele cu infinit
dau suflet cuvintelor
le dăruiesc înaltul
prin rugăciune și meditație
se contopesc cu universul
și se acceptă
învață mai întâi să trăiască
și abia apoi dăruiesc iubirea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre suflet sau poezii despre cadouri