Pomi de Crăciun în Mănăștur
E iarnă
zăpada acoperă trotuarele
și
grădinile blocurilor din Mănăștur
unde
adeseori sunt pomi de Crăciun
cu lumini colorate ce
prin întunericul nopții ne bombardează continuu privirile cu
o diversitate de culori vii
de
însuși întunericul nopții-l învie cu atâtea culori neasemuite
doar
e luna cadourilor
și
Crăciunul se apropie cu pași rapizi
Mănășturul
s-a transformat într-o
baie de culori
care de care mai vie și
mai pătrunzătoare
prin întunericul nopții ce ne atinge
pe fiecare până în albul ochilor pe când
se aud colinzi prin magazine
și
zâmbetul Crăciunului de
la
distanță se vede
înflorind luminile colorate cu degetele nopții
cea
mai scumpă sărbătoare
ne
mângâie cu surâsul nopții și
ne scaldă în atâtea culori cu pomi de Crăciun
și
o infinitate de ghirlande de lumini colorate în culorile curcubeului
atât de vii
și de plăcute pe
trotuare
pe șosele și bulevarde
căci
Hristos s-a născut
El
Mântuitorul
poezie de Ioan Daniel Bălan (19 decembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Crăciun
- poezii despre culori
- poezii despre lumină
- poezii despre creștinism
- poezii despre Iisus Hristos
- poezii despre întuneric
- poezii despre șosele
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zâmbet
Citate similare
Zâmbetul luminii în paharul colorat al nopții
în uimiri colorate
ne scaldă
pe fiecare
ochii nopții
împletindu-ne cu pașii vântului
și
surâsul stelelor
picurii nopții
nu ne mai ating
ci doar
fulgii de vise
care-n alb îmbracă pământul
și strada
și trotuarul
plutind pe aripile vântului și ale nopții
ca o mângâiere adusă
de pe înălțimi
alături
stelele
culorile
și zâmbetele luminii
din paharul colorat al nopții
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 decembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre stele, poezii despre înălțime, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre ochi sau poezii despre noapte
Zâmbetul luminii în paharul colorat al nopții
în uimiri colorate
ne scaldă
pe fiecare
ochii nopții
împletindu-ne cu pașii vântului
și
surâsul stelelor
picurii nopții
nu ne mai ating
ci doar
fulgii de vise
care-n alb îmbracă pământul
și strada
și trotuarul
plutind pe aripile vântului și ale nopții
ca o mângăiere adusă
de pe înălțimi
alături
stelele
culorile
și zâmbetele luminii
din paharul colorat al nopții
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 decembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lumini viu colorate
Cade noaptea cu lumini
Azi în podul palmei tale
Și te cheamă în vecini
Din lumină să-ți faci cale
În lumini viu colorate
Cluju-ntreg e îmbrăcat
Și pe străzi încrucișate
Pasul iată ți-a chemat
Pe aripa nopții vie
Zboară fluturi de lumini
Sărbătoarea să se știe
Vine chiar și în vecini
Din centru în Mănăștur
Cad petale de lumină
Și în chipul nopții pur
Nu-ți mai lasă azi odihnă
Ți se cere să alergi
Pe la atâtea magazine
Sărbătoarea să-nțelegi
Că vine și pentru tine
În vitrine mari galante
Cu lumini atât de vii
Ești chemat ca să ai parte
De-atâtea chiar de nu știi
Sunt atâția manechini
Cu diverse-mbrăcăminte
De vrei lor tu să te-nchini
Să le iai a lor veșminte
Marchetinguri trepidante
Magazine puse-n floare
Până sus pe scări rulante
Totu parcă-i sărbătoare
De mărfuri toate sunt pline
Vase haine prăjituri
Alimente pentru tine
De toate ca să te bucuri
Sunt reclame peste tot
Cu lumini pâlpâitoare
Rafturi pline de compot
Alimente-mbietoare
Un oraș plin de lumină
Polusu acuma este
Tot ce-n minte o să-ți vină
Poți să cumperi din poveste
Iulius Mall a devenit
Ținta pentru ardeleni
Căci Crăciunul liniștit
Nu sesește din Ardeni
Ci vine din Mănăștur
Cu colinzile-n buchet
Să ai sufletul tău pur
Și darurile-n pachet
Cea mai scumpă sărbătoare
În oraș iată cum vine
Și-ți aduce o urare
Să trăiești cum se cuvine
Ca un fulg azi de omăt
De ușor și de curat
Să pui răului tu capăt
Cum Isus te-a învățat
poezie de Ioan Daniel Bălan (20 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărbători, poezii despre comerț, poezii despre învățătură, poezii despre zbor, poezii despre vinovăție sau poezii despre viață
Cu pașii tăi ziua ne semnează
stropi de priviri
ni
se servesc pe
fiecare așezându-ne
în
culorile toamnei
și
ni se înverzesc
și gândurile
și imaginile desprinse
din frunzele colorate cu
privirile tale
luate de undeva
dintr-o
livadă cu pomi
și frunze învredinicite
în
atâtea culori
galbene arămii și-n
roșu aprins
ziua
ne semnează cu
pașii tăi
înrourați sub
aripile vântului
25 oct. 2021 Mănăștur
poezie de Ioan Daniel Bălan din culorile toamnei (29 octombrie 2021)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre verde, poezii despre toamnă, poezii despre roșu, poezii despre imagine, poezii despre gânduri sau poezii despre galben
Mare de lumini în culori vii îmbrăcată
picură
din roua nopții
numai picuri de lumină
picură
din "naltul bolții
flori de vise
fără vină
și pe străzi
pe la balcoane
pe la treceri de pietoni
doar lumini
multicolore
dintr-o mare
de lumini
aurii
treci în alta
în culori vii îmbrăcată
roșu
verde
și albastru
de te simți
pe-un cal măiastru
venit jos
de pe un astru
cu ochi vii
și înfloriți
trotuarul te privește
iar
din sensuri giratoare
brazi înalți împodobiți
cu lumini
multicolore
te fac și
tu ca să simți
a vieții aurore
cine știe
poate vii
să fii și tu o lumină
albă albă
fără vină
poezie de Ioan Daniel Bălan (23 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori sau poezii despre rouă
Rondelul curcubeului
În salbe colorate peste nori,
Lumina solară se destramă
Culori transpuse într-o gamă,
Așezate-n minunate aurori.
Curcubeu cu splendide culori,
Care să-l privim ne cheamă,
În salbe colorate peste nori
Lumina solară se destramă.
Îl privim cu toții-ncrezători
Din mijlocul naturii mamă
Și vom ști că mâine-n zori
Ceru-i fără de maramă,
În salbe colorate, fără nori.
rondel de Ioan Friciu din Inedită (2016)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre curcubeu, poezii despre nori, poezii despre natură, poezii despre mamă sau poezii despre Soare
Pe pajiștea nopții
pe pajiștea nopții vise păstoresc
când visez frumos mă simt fericită
pietre de temelie la destin clădesc
stele mă răsfață cu lumina iubită.
iarba de poveste acoperă păcate
noroiul aspru și mâzga din gânduri
cerneluri colorate sunt amestecate
poezia nopții să curgă rânduri rânduri.
nu mă bandonez elanului de viață
fermecate pasiuni mă țin activă
lumini îngerești mă mângâie pe față
ca apă de izvor proaspătă curativă.
străbate-mă Doamne cu sfânta povață
să nu risipesc în beznă sursa creativă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre sfinți, poezii despre sfaturi, poezii despre răsfăț, poezii despre poezie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Toate în roz
Un vas din lut trecând am spart
Erau doar visele mele uitate
În grabă mare nici nu m-am uitat
Un amalgam de vise amestecate
Trecând prin pulberea de gând
Găsesc rămase urme relevate
Culori ce se asează-n rând
Ies chiupuri la iuțeală colorate
Încerc să sterg cu o pensulă
Înmuiată în albul ochilor mei
Apar culorile apusului pe o insulă
E chipul meu păzit de zei
Culori de puzzle piesele strigând
Cu ele viața tu mi-ai colorat
Si asezandu-le tu-mi vii în gând
După culoare si ani eu le-am sortat
Si rosul este din anii tinereții
Când sângele mi pulsa iubire
Verde speranță la jumătatea vieții
Calbenul o rază de fir subtire
Mă asez tăcută între culori
Nu are rost să le mai asez
Pe toate le iubesc si sunt comori
Si le transform pe toate în roz
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre iubire, poezii despre tăcere, poezii despre tinerețe, poezii despre sânge sau poezii despre roz
Noapte rece de lumină
Au rămas câteva zile
De azi până la Crăciun
Peste-a nopții color file
În ochi ce ni se depun
Geme noaptea prin oraș
De mulțimea de culori
Zugrăvită din lămpaș
Cu-o mulțime de fiori
Cu-o mulțime de lumini
Așa diversificate
Sufletu să ți-l alini
Din puhoiu de bucate
Cu atâtea prăjituri
Să fii dar întâmpinat
Însuți tu ca să te bucuri
Menținând duhul curat
Noaptea rece de lumină
Apoi tu să o străbați
Având pacea-n duh deplină
Cu mulțimile de frați
Căci Hristosul s-a născut
Și a Lui e sărbătoarea
Fie-ne dar veșnic scut
Și de-a pururi El salvarea
Glorie dar Lui Isus
Tatălui Cel Prea Înalt
Căci lumină ne-a adus
S-avem sufletul curat
În lumina Lui Divină
Ne vrem toți azi îmbrăcați
Fără pată fără vină
Pe veci să fim dar salvați
Noi Isus îți mulțumim
Pe pământ căci te-ai născut
Și iată îți proslăvim
Numele-ți ce-i veșnic scut
poezie de Ioan Daniel Bălan (22 decembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare sau poezii despre zile
Clujul s-a schimbat
Într-o haină albă albă
Mănășturul s-a-mbrăcat
iar ninsoarea tot să cearnă
nici acum n-a încetat
albe străzile azi sunt
și nunge pe trotuare
iarnă e într-un cuvânt
și nu mai este nici soare
întreg Clujul s-a schimbat
până aici în Mănăștur
cu un chip imaculat
și în sine atât de pur
iarna iată a sosit
se apropie Crăciunul
chiar ninsoare-a istovit
să-și mai taie din cer drumul
blocurile liniștite
căciuli albe acum poartă
și de frig sunt pregătite
să-și înfrunte a lor soartă
se colindă ziua-ntreagă
și azi la calculator
dintre noi toți să-nțeleagă
Isus e Mântuitor
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 decembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iarnă
- poezii despre alb
- poezii despre vestimentație
- poezii despre schimbare
- poezii despre prezent
- poezii despre ninsoare
- poezii despre mântuire
- poezii despre cuvinte
A trecut prin mine absența ta
a trecut prin mine absența ta
ca o aripă prin aerul rece al nopții
și acum
sentimentele se reîntorc
la sanctuarele distruse de poemele
nescrise
care stau în sertarul inimii.
poetul n-a fost acasă,
o beție sub cerul liber
pe malul râului
nimeni nu-i mai purta de grijă,
obscuritatea serii
îl copleșise,
natura toată colcăia de sunete
ca-n muzica lui Vivaldi,
ieșiseră ghioceii cu albul lor pur
și primăvara râdea la el
ca o curvă pe centură
care așteptă să fie îmbrățișată.
meteoriții cădeau în apă,
luna dansa un tangou languros
și căprioarele din vis
se lăsau la râu să sorbă
văzduhul albastru al apei.
aripa aceea a nopții fâlfâia
pe deasupra lui
ca un înger de pază
străjuind nevrotice miraje
pâna când
hainele lui de hlamindă
s-au topit în întunericul nopții.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (30 aprilie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre aripi sau poezii despre apă
Trei culori
Străine pofte ne-au răpit
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă Tricolorul.
Fusese vremea mult prea cruntă,
Și-atât ne-a ars de dânsul dorul,
Că azi ne strângem și la nuntă
Și la botez cu Tricolorul.
Trei culori și-o singură iubire
Românească,
Trei culori și-o singură vorbire
Românească!
Trei culori și-o singură credință
Românească,
Trei culori și-o singură ființă
Românească!
Atât de minunat scânteie,
De crezi că de pe bolți albastre
L-a rupt Hristos din curcubeie
Și l-a dat românimii noastre.
E cald sub el ca sub o rană
Ce-a chinuit Mântuitorul,
E cald în Țara cea Ștefană,
Ne încălzește Tricolorul.
Trei culori și-o singură iubire
Românească,
Trei culori si-o singura vorbire
Românească!
Trei culori și-o singură credință
Românească,
Trei culori și-o singură ființă
Românească!
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre vorbire, poezii despre poftă sau poezii despre nuntă
Lumini
întâmplarea inundată cu râsete
se stinge în aerul tare.
focul ceasului de seară plutește neauzit.
cartierul e la locul lui, adâncit într-o amețire de visare,
cu străzile alungite în zori.
cuvintele iau forme târzii de fericire
peste bradul năvălind pompos,
luminile desfac în cioburi colorate noaptea,
scântei zvâcnesc în aer.
parada fermecată curge fără capăt,
despuind întunericul, acoperind răni,
evadând din mirosul amintirilor,
într-un rai imaginar.
nu ai cum să știi prezența nemuririi sărutului
în migrația luminii, decupând spirale colorate,
ferecând o liniște în golul unde doar tu poți fi.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aer, poezii despre sărut, poezii despre seară, poezii despre râs, poezii despre religie sau poezii despre rai
Culoare
Culoare e în jurul meu,
Culoare si în suflete
Unde privesc văd tot mereu
Doar culori colorate.
În creion schitat sunt eu,
Mâine fac retușuri,
Stau ca o apă în vârf de deal,
Vin pe-alunecușuri.
Persoanele din jurul meu
Frumos stau colorate,
Numai eu parcă aș fi
Făcut pe jumătate.
Ca notele din portativ
Stau ele adunate
Conturate în nuanțe vii
De mine parcă uitate.
La izvorul cel din deal
Șoptesc una cu alta
Eu le privesc mai din aval
Inima îmi exaltă.
poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre uitare, poezii despre suflet, poezii despre inimă sau poezii despre frumusețe
Umbrele nopții
Umbrele nopții încet se-mplineau
Și deveneau, sub lună, aprinse-aurării
Și ne miram că nopțile mai au
Scări lungi cu trepte albe și cu vii
Reflexe, ce-n agate se-ntorceau.
Pe treptele de scări din nopți, crestate
La mijloc de oțele și lumină,
Se înălțau atunci, sfios și nepătate,
De pară inimi, călcând mersul târâș,
Spre spații de culori necercetate.
Era spre-o vreme plină și senină.
poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri în tăcerea nopții
În întunericul de nepătruns,
vara, în tăcerea nopții,
Stau rezemat, cu gândul dus,
sprijinit de stâlpul porții.
Am trimis gândul la tine
ca să-ți spună dorul meu.
Să-ți spună că nu-mi e bine.
Fără tine-mi este greu.
Tăcerea nopții mă-înfioară.
Tremură inima-n mine.
Ne lipsești de-un an și-o vară.
Rătăcești prin țări străine.
Nu mai știu de ești în viață.
La copii, ce să le spun?
Cănd dă soare-n dimineață,
își plimbă ochii pe drum.
Oare-ai să mai vii acasă?
Dorul de ei nu te-îndeamnă
să te-ntorci? Să stai la masă.
Copiii să-ți spună, MAMĂ!
poezie de Dumitru Delcă (7 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare
Viața nu se vinde
Se-mpletesc în culori vii
Pașii toamnei pe alee
Pe când străzile-s pustii
Fără iz de orhidee
Pomii iarăși se dezbracă
Și copacii din păduri
Până iarna o să treacă
Uneori prin scurtături
Frunzele se colorează
În atâtea vii nunțe
La taifas apoi se așează
Și la uși în văz de clanțe
Căci un pictor iscusit
E la lucru în natură
Toamna iată a venit
Și viața parcă-o fură
În imense straturi frunze
Mereu azi se stivuiesc
Și-n piețe la peluze
Căci rost nu își mai găsesc
Moartea-n ele se strecoară
Viața li s-a terminat
Pe aripi de vânt coboară
Strat de ochi peste alt strat
Și în zboruri și-n picaje
Toate se răstălmăcesc
Umbra toarce pe pavaje
Frunze-n straturi ce tot cresc
Și ne ating cu nerăbdare
În roiuri mereu din zbor
Surâzând pe trotuare
Ca tot omul muritor
Și e frig și noaptea-i mare
Pe munți ninge și s-a stins
Parcă a iubirii zare
Și extazul s-a prelins
S-a sfârșit toamna ne prinde
Iarna este pe aproape
Căci viața nu se vinde
Nici a vieții sfinte ape
08-10-2019 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit sau poezii despre copaci
Azi e-o mare sărbătoare
Azi e-o mare sărbătoare!
Dar cu gândul la "Crăciun"
La cadouri, la mâncare...
Frământările se-adun
Și ne pun la încercare
Crezul limpede și bun,
Iar ca dar de închinare
Nu aducem nimic bun...
Obosit de alergare
Și stres, "ca de sărbători"
Vin și eu cu-o întrebare
Pentru orice-ascultători:
Dumnezeu ce are oare
Din pomii strălucitori,
Din luminile precare
În multitudini de culori,
Colinde din inimi goale
De lumești colindători,
Din străvechea îmbuibare
A unor "fii risipitori"
Sau din cheltuiala care
Survine "de sărbători"
Și din tot ce fac sub soare
Oamenii neștiutori?!
Fiindcă, doar pe la amvoane
Se găsesc închinători
Capabili să mai emane
Aroma Sfintei Sărbători,
Ce din inimi seci, umane
Face "pomi"- sfinți roditori.
În rest, lumânări, icoane
Cu tradiții pe culori
Și pregătiri costisitoare...
Dar pentru ce și la ce bun,
Dacă-n inimi e mai mare
Închipuitul moș Crăciun?!
Duhul Sfânt suspină tare:
-"Pocăiți-vă vă spun
Și începeți cu o sărbătoare
Sfântă seara de ajun!"
Dar să știți, e sărbătoare,
Unde Cel sărbătorit
Loc de cinste-n inimi are
Și egoul e zdrobit!
Căci risipa de mâncare
Și-un brăduț împodobit
Nu pot face vreo schimbare
Într-un om nepocăit
Și de-o astfel de serbare
Dumnezeu este scârbit!
Azi, când totu-i împlinit
Și-i Seară Sfântă, de ajun...
Pentru cine ești pregătit,
Pentru Isus sau alt Crăciun...
Serbezi ca un mântuit,
Sau lucrezi ca un nebun
Și cu Cel sărbătorit
Nu ai nimic în comun?!
poezie de Ioan Hapca din Versuri din vicisitudinile vieții, Nașterea Mântuitorului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre colinde, poezii despre tradiții sau poezii despre stres
O mie de culori
Cade roua nopții rece
Peste arborele adormit
Luminată Luna trece
Astru blând neadormit
O mantie de lumină
Scutură grele poveri
Aduce noaptea senină
Visele din primăveri
Luna fața-și oglindește
În pârâul fermecat
Somnul ea mi-l dăruiește
Legămînt necenzurat
Visele îmi colorează
Într-o mie de culori
Cu gândul cooperează
Îmi presară-n vise flori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn sau poezii despre primăvară
Culori vii
Nu-mi critica coperta; ea nu îmi aparține
Mi-a fost dată în viață s-o port cum se cuvine.
Cu timpul s-a boțit, s-a rupt, s-a descusut,
Deși era frumoasă atunci când m-am născut.
Acum și pe la colțuri s-a ros, s-a jerpelit
Culorile ei vii cu timpul au pălit.
Și multe dintre pagini s-au tot pierdut, firesc,
Aș vrea ca într-o zi să stai să-ți povestesc.
Întoarce-aceste file, dă timpul înapoi
Depinde doar de tine ce va mai fi cu noi.
Închide-mă cu grijă, coperta n-o strica
Și pune-mă pe raft, să vină altcineva.
poezie de Paul T. East, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere