Coline cu zăpadă

cântă amurgurile chitară
neguri intră în lemnul de tei
ca şi cum ar fi prima oară
tăcerea coboară în miei

s-ar vrea mugurii în lemnul de tei
noi suntem pe deplin iarnă
dragostea începe să cearnă
toane peste zilele ei

ca şi cum ar fi prima oară
trestiile plâng
păsări hotărâte să moară
umărul lor nătâng

timpu-i negru de viscolire
noptatici însingurăm un gând
noi doi de-ocolire
iubirii cu aerul sângerând

poezie de Cipriana Tanu din Prea mult rai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lemnul verde îl îndrepţi, lemnul uscat nu se mai îndreaptă, iar lemnul putred se rupe la prima încercare, ba chiar cu zgomot.

aforism de George Budoi din Aforisme (2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima oară

Prima oară când te-am văzut
ţi-am admirat buzele,
a doua oară, mi-a plăcut
să-ţi descopăr adânca scânteie din ochi,
a treia oară, am tinut un pic
mânuţele tale'ntra-le mele,
a patra oară am fost fermecat,
aşa de mult încat n-am mai rezistat
şi buzele mele te-au sărutat.
De-atunci, de când ne-am întâlnit,
prima şi acum a mia oară,
la teatru, în centru, sau în parc
aceeaşi senzatie parcă,
ca prima oară.

poezie de Marius-Mihai Golopenta
Adăugat de Marius-Mihai Golopenta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai ninge

nu ninge, nu mai ninge...
zăpada nu cade mai jos de noi...
ea se agaţă ca florile tristeţii...
intră în pântecul meu,
se înnoadă cu inima mea plină de păsări oarbe
... care cântă... neiubirea...
întotdeauna şi pretutindeni
căzând dintr-un cer foarte negru...

nu cade,
nu mai cade zăpada
ea doar ne şifonează gândurile, ideile...
noi suntem cei care intrăm în ea
cu lacrimile noastre de supărare infernală, preţioasele...
.. de acum a totdeauna...
pentru că nu mai suntem împreună...
acolo... unde grâul ieşea şi nu ne murea câmpurile vrăjite...

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima oară

a fost de fapt
prima prima oară
am dat pagina cu degetul
muiat în gură îmbibat
cu saliva de deglutiţie
înghit cuvintele bălmăjite
de un om ratat
foile se vaită în dulci stihuri
a fost prima oară
când am suflat urmele
de materie ce sprijină universul
era o filosofie cosmogonică

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul florilor de tei

E vremea florilor de tei,
Cu păsări, fluturi şi albine,
Când aerul din jur devine
Înmiresmat, iar pe alei
Se joacă nişte prichindei
Frumoşi, cu glasuri cristaline.
E vremea florilor de tei,
Cu păsări, fluturi şi albine,

Pe-o bancă stau doi bătrânei;
Vorbesc, iar vocile blajine
Nu mai atrag priviri străine,
Dar tremură, ca-n anii-acei...
E vremea florilor de tei.

rondel de Daniel Vişan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde lemnul cântă

In memoriam, maestrului lutier Roman Boianciuc

Cu muncă, cu răbdare şi migală
Maestrul a făcut să cânte lemnul,
În codru pe molid şi-a pus însemnul
Să plămădească prima lui violă.

Atunci, îndată i-a venit îndemnul
Să facă-n ţara asta, mare şcoală
Cu ucenici de spiţă mondială
Să ţină simfoniilor isonul.

Când maiestuosul spirit priveghează
În locurile unde lemnul cântă,
În simţul meu adânc reverberează
Orchestrele pădurii ce mă-ncântă.

Lutierii-s adormiţi ca-ntr-o lumină,
La cap le cântă trist o violină...

sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme de paşi

Urme de paşi înşirate-n zăpadă
De parcă nu ştiam cum e albul,
De parcă a fost ultima oară când ninge.

Urme de noi împrăştiate alături
De parcă te-am strâns prima oară
De parcă a fost ultima oară când strâng.

Urme de tine mângâiate pe mine
De parcă nu ştiam cum sunt ochii închişi
De parcă a fost ultima oară când văd.

poezie de Alexandru Cernit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am simţit niciodată o astfel de conexiune cu altcineva... Nici măcar nu ştiu cum s-o explic. Simt de parcă te ştiam dinainte să te cunosc şi, prima oară când te-am văzut, prima oară când am vorbit cu tine, a fost accidental, pentru că conexiunea era deja acolo.

citat din M. Molly Backes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântare 3

Îţi vor creşte vervene sub tălpi, iar rouă, ah, rouă le va spăla de drum lung.
Spăngi de ierbi vor tăia în ele oboseală prelung, un amurg le va fi pernă şi scut.
Atunci vei vedea delfine, sfinţi prefăcuţi în trişori, toamne cu frunze de nuc late cât cerul rotindu-se în cădere, piruete de lumine.
Aminteşte-ţi că eşti una dintre ele.
Atunci vei ştii că te-am iubit pe tine.
Din crucea mea lemnul se va întoarce în pădurea-i de tei ram cu balsam şi umbră pentru miei.
Eu voi rămâne golită de mine numai cu inima ta decojită de piericiune!

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul are multe chipuri. Lemnul are multe chipuri. Lemnul nu foloseşte nicio strategie. Lemnul nu se prezintă, nu-şi pune măşti falsificatoare ale sinelui în funcţie de diferitele situaţii. Lemnul nu este demagogic, nu râde, nu plânge. Lemnul nu doreşte să se înfăţişeze nimănui. Lemnul, pur şi simplu, este.

citat din Peter Sragher
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văduva unui singur glas

Lebăda se încumetă-ntr-un târziu să cânte prima oară,
Năucită de sunet, grăbită, decide să moară,
După ce gustă din otrava fericirii de a descoperi
Că notele sale pe un alt portativ s-ar nimeri.

Hotărăşte-te să-mi dai dragostea ta prima dată,
S-ar putea să nu-şi dorească să fie repetetă
Până când vei fi chemată să-l iubeşti pe Dumnezeu,
Timp în care vei rămâne văduva glasului meu!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (23 iunie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de iarnă

Peste pădure a-nceput să cearnă
Încă din zori cu fulgi mărunţi de nea,
E prima oară când această iarnă
Te ţine-un ceas vrăjit lângă perdea.

Sub bolta scundă se iţesc fantasme
Purtând vârtejuri sure prin genuni,
E anotimpu-n care crezi în basme,
E anotimpu-n care vezi minuni;

În minte amintiri se derulează,
Imagini care curg neîncetat,
Priveşti uimit la fiecare fază
Din minunatul vieţii rezumat,

Copilăria veselă, senină,
Iubiri ce te-au vrăjit, te-au fascinat,
Emoţii, mii, din zări încep să vină,
Alături de-ntâmplări ce te-au marcat,

Şi-n gând îţi spui acum întâia oară,
Într-un decor de-un alb imaculat:
- A fost această viaţă dulce-amară,
Dar parcă aş mai vrea un duplicat!

poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când citeşti prima oară ceva – e argint. A doua oară – aur, a treia oară – înţelepciune.

proverbe georgiene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au lipit frunzele
de mine
de lemnul crucii mele
crezând că le sunt înverzirea
sperând că da

gogyohka de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trebuit să vin a doua oară, pentru că prima oară abia acum îmi dau seama că nu există. A trebuit să vin a doua oară ca să-mi dau seama că prima oară nu există niciodată.

Nichita Stănescu în Amintiri din prezent
Adăugat de Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am intrat, pentru prima oară, într-un război fratricid. Noi suntem o veche familie sârbească.

aforism de Ninus Nestorovic, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIRCUITUL APEI ÎN IUBIRE

Ploi de vară, ploi de vară,
Fete mari şi repezite
Care stau să se mărite
Prima oară, prima oară.

Ploi de vară, ploi de vară,
Mame grijulii şi treze
Care stau să alăpteze
Şi coboară, şi coboară.

Ploi de vară, ploi de vară,
Taţi posomorâţi, tunând,
Care stau doar aşteptând
Să răsară, să răsară.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâna ningând

Prima oară mi-a nins mâna!
Peste picioare mi-a nins!
Mi-au nins picioarele peste picioare
şi chipul în palmă mi-a nins
întâia ninsoare!

Apoi m-am întins în mine
şi-am bulgărit copacii cu priviri
cu cine oare-aveam închipuiri?
Cu cine
am trăit acoperit?
Cu cine?

Prima oară
când mi-a nins mâna peste picioare
îmi degerau afară
prima şi ultima ninsoare
cu tine!
Cu tine!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce plăcut ar fi să te afli printre oameni cărora le e pentru prima oară teamă, iar tu însuţi ai pentru prima oară în viaţă un duşman ca lumea, în carne şi oase, de care să te temi. Ce bucurie nestăvilită! Nu e ăsta oare secretul eroilor?

Walker Percy în Mirajul fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă florilor de tei

Ploaie de mireasmă de miere şi tei,
Azi îmi plec privirea plânsă... Anii mei,
Betea aurie, miraj şi parfum,
Sunt un tei sălbatic şi singur, în drum.

Sprijinit mi-e trupul, ca un prunc nătâng
Şi-n sălbăticia altei lumi ajung...
Mă ascund în rana sufletului meu
Şi cu flori de tei, plâng spre Dumnezeu.

Bate vântul... Pace lumii mele! Iată!
Oglindită-n ceruri, inima aşteaptă
Îngeri să coboare... Scuture-mi coroana!
Flori de tei şi cale... Mă aşteaptă mama.

Dorm... De-acum, lumina, curge-n flori de tei...
Nimeni nu mai plânge astăzi anii mei,
Doar un tei mă cheamă, în singurătate,
Să-mpărţim durerea dincolo de moarte.

Şi în ceruri sfinte rădăcini de tei
Mi-au crescut deodată, sprijin pentru cei
Ce mă poartă-n gânduri ca pe-un talisman.
Ploi de tei şi îngeri... pământesc alean...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!