Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Magdalena Dorina Suciu

În ochi, poate încolți raiul

Dumnezeu scutură frunze în mine,
apoi le adună în palme
ca pe niște copii rătăciți...

Ca pe o rană
simt toamna aceasta,
mă doare ca și cum
ar ciuguli păsări din mine
și noaptea m-ar strivi
între pleoapele ei grele,
iar eu, te strig pe tine, iubite,
să mai treci cu mângâierile-ți
prin iarba crescută pe tălpile mele,
unde stelele își lasă jarul din când în când.

Te strig, știind că în doi,
în ochi, poate încolți raiul,
minunându-ne cât frumos pot trece ploile prin noi,
netulburând clepsidra vieții...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Magdalena Dorina Suciu

Ochii celui mai frumos poem

Te voi iubi prin ochii celui mai frumos poem,
prin acele cuvinte rostite la fiecare răsărit,
când mă voi împodobi cu fluturii născuti
din prima lumină
și Dumnezeu îmi va trece prin ochi cu tălpile goale,
ca eu să rămân cea mai dorită femeie,
iar sângelui tău îi vor crește aripi,
chemandu-mă să-i fiu clepsidra dintre cele două lumi.
Te voi iubi prin toate filele nopții,
cu inima cât un înger,
bătând ca un clopot fragil de ape...
chiar dacă vor durea degetele, înțepate de stele,
te voi scrie cu tot ce a mai rămas din mine
în streașină vieții,
tot picurând, picurând,
până voi ajunge mușc din coaja cerului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Unde sunt ploile, iubite?

E arșiță în mine
și lanul cu maci
e ca o scrisoare uscată
ce nu va mai fi trimisă,
iar buza de cer
îmi astâmpără setea
ce așteaptă
la intrarea-n poem...
Să vii, la ceasul când iarba
își pune în lada de zestre
visul cu zei lungiți pe ea
și spune-mi povestea cu noi,
aceea în care eram
fluturi de ploaie,
decojiți
din palma lui Dumnezeu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

* * *

din când în când răscolesc străzile de tramvaie prea obosite
apoi sap de nebun în căutarea trăsurilor fermecate
și strig și strig și strig prin mine
după lumi nenăscute
de mă doare ecoul din inimă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Tu, poemul meu

Tu, poemul meu, îmi crești sub piele
și îmi cânți în fiecare dimineață
la ora când Dumnezeu
trece prin ochii mei desculț...
Îmi beau cafeaua cu tine
până la ultima înghițitură,
apoi, îmi iei inima în palme
și eu îti sărut buzele,
simțind cum sângele îmi mustește-n cuvinte
ca rugăciunea în călugări,
îmi trezești teii de sub tâmple
într-un râs limpede de copil
și mă înveți cum să dansez pe apele
din care îngerii culeg luna.

Tu, poemul meu,
înfiori la fiecare foșnet prin carne,
iar de când timpul nu-și mai trece coasa
prin iarba ta înaltă
nu mai dezbrac rochia de mireasă,
în care descompun în păsări.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Când ai realizat că ești femeie

mai întâi ți-ai pus o frunză de vie
încă era vară în trupul tău
iar eu așteptam cu nerăbdare toamna
ceasul strugurilor copți
...................................................................
din când în când răscolesc străzile de tramvaie prea obosite
apoi sap de nebun în căutarea trăsurilor fermecate
și strig și strig și strig prin mine
după lumi nenăscute
de mă doare ecoul din inimă
..........................................................
apoi s-au găsit destui care facă o modă
din schimbatul frunzelor
chiar cu mult înainte de inventarea soldărilor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Cer răsturnat peste noi

Au rămas urme prin inima mea,
cuvinte fără de glas
ce au buzele uscate,
iarba crescută frumos
în ochii mei
și pasărea de pe streașină
ce ne cânta în diminețile
când cerul era răsturnat peste noi.
Îți amintești cât de frumoși erau copacii
după ce Dumnezeu își trecea mâna prin ei
și noi ne sărutam goi
sub crengile lor dezmierdate?
Aburul clipelor noastre
era cel mai fierbinte,
ca niște maci
bătând toaca în sânge...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

* * *

Mi-e atât de dor
de iarba copilăriei mele,
mi-e atât de sete de roua ei
fulgeră cerul prin mine
și simt cum îmi scârțâie o ușă în suflet:
Dumnezeu privindu-mă din ea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valentin David

Replică la poezia "Și-acum mai ești în mine" de Violetta Petre

M-ai adăpat iubite, ce sete-aveam în mine,
De ploile rebele, de vară și de tine!
Și cum mai crește iarba în pielea de sub palme
Când palma ta-mi rămâne pe tâțe și m-adoarme!

Acuma am în ochii deschiși, visări nebune,
Căci priveai cam galeș și tandru pe pășune,
Ieșeau gingaș din fluier acorduri minunate
Iar eu oftam din suflet cu genele lăsate.

Sunt aripile ramuri ce înfloresc amurgul,
Cam mustrător la mine, gelos, se uită murgul
Și buzele îmi tremur de o simtire pură,
Iubesc, dar condamnată-s pe veci tac din gură.

M-ai adăpat iubite dar setea-mi este vie,
Mă copleșesc frisoane si simt o nebunie,
Că vreau -mi strig iubirea ce-mi freamătă sub piele,
S-audă toată lumea, urce pân la stele!

Îmi umflu tare pieptul și strig s-auzi și tu,
Sî-ți fie clar iubite ce-ți spun acuma: MUUUUUU!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Mai stai, asculți cât de frumos plouă în mine, apoi să-l privim pe Dumnezeu cum își spală picioarele...

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Magdalena Dorina Suciu

Picură lumina...

Rănile mele
sunt ca niște cărări pustii
au învățat zâmbească
la fel ca un răsărit
pe turnul unei biserici
în zi de duminică

genele însîngerate
au devenit curcubeie
după ce toate ploile au trecut prin mine
ca o coasă prin iarba crudă
pentru a face drum unei mirese

în fiecare clipă rup cu dinții din viață
și-atunci inima își mai pune un petec
din care picură lumina...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Dale de cer

Mult mai multă lumină
se zidește în mine
de când un fluture
mi s-a lipit pe inimă
ca rugăciunea de potir.

Aș vrea să strig din răsputeri
plouă peste mine dureri
la fel ca peste Iov,
dar nu știu dacă ar mai crește iarba
ce o car în spinare.

E prima oară
când îmi râde o fereastră
sub pietrele nopții,
când mâinile mele
curg
în interiorul unui clopot
cu limba mușcată de stele.

poezie de din Aripă sub ape
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Picătura de rai

De când te-am găsit,
fiecare cuvânt al meu
e ca o sărbătoare
despre care păsările
vor vorbi în limba lor
până va curge din tine
picături de rai,
cu gust de strugure copt.

Când plouă frumos,
cântă o cruce în mine
de nimeni știută,
iar buzele așteptării
aproape ard,
rupând scoarța dulce a nopții,
în care gângură luna
precum un copil cu aripi de lapte.

Nu știu cum se face,
doar ochii tăi
pot trece prin talpa de cer
ca să ajungă la mine,
tocmai când iarba adoarme
cu inima mea prelinsă în brațele ei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Când ești cu mine, simți cum se dilată raiul din noi?

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Testamentul iubirii

Cum treci tu prin mine
numai primăvara trece prin muguri,
mirosind a îngeri tăvăliți prin iarbă.

Știu, mâinile care îmi încheie trupul
sunt aceleași care le-au dat zeilor bea din palmele lor,
cu pete de lună pe ele...
Știu, cel mai frumos m-au scris ele!

Ah, buzele mele te-au cules măr roșu,
îmi tremură ființa,
noaptea și ziua sunt una,
și noi, tot mai flămânzi de noi,
ne naștem unul din celălalt-
două aripi de ape trecând în testamentul iubirii
numele nostru.

poezie de din Femeie, nu ți-e îngăduit să mori!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Îmi râde luna în păr...

Spune-mi cum e când îți umblu prin suflet,
sărutându-ți toate încăperile
cu inima
și stelele râd atat frumos
pe cuțitele nopții?
Știu e o taină
toată împletirea sângelui nostru,
când ne iubim
îmi râde luna în păr
și tu îmi spui sunt cea mai frumoasă,
suntem singurii amanți
ce nu își ascund urmele,
chiar dacă fluturii ne dau pe afară
și trupurile ne scâncesc într-un dulce păcat...
Dacă aș muri în brațele tale,
i-aș cere lui Dumnezeu
să mă îngroape în tine,
atunci aș încolți din nou,
mirosind a primăvară
toată carnea ta bolnavă de mine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

* * *

Voi trece pragul de iarbă
sub care curge raiul din noi,
păsări cu aripi de porțelan ni se arată în vis
iar mâinile care vor să le atingă se fac poeme-
dintre acelea ce înfloresc numai în barba lui Dumnezeu.
Știu iubirea e pâinea frământată de îngeri,
de aceea ne vom așeza la masă
și vom tăcea până ce luna își va arăta ochiul,
iar atunci când noaptea ne va lua de mâini
ne vom lumina reciproc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Femeia din mine

Femeia din mine trece desculță
peste podul palmelor tale,
în fiecare dimineață te caută,
dezgolită de teama nu vei mai fi,
îți aduce cafeaua la ora fixă
și tu îi spui s-a întâlnit mai întâi cu Dumnezeu,
de aceea e atât de frumoasă...

Femeia din mine râde între macii sălbatici,
știe ziua e copilul ei drag,
pe care refuză -l înțarce...

Așteaptă coboare noaptea,
doar adoarmă pe pieptul tau,
pentru a-i strecura câteva stele printre degete,
nimeni nu mai poate trece prin ea,
știe orice sfârșit este o ușă,
după care, pentru tine, femeia din mine
înflorește la fiecare secundă, căutându-te...

Spune-mi orice femeie din mine
sunt eu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

În fiecare dimineață Dumnezeu ne trece prin ochi, luminându-i frumos...

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

O altă Magdalena

Aripi de vecernie îmi cad peste umeri
și ochii își fac semnul crucii
la sânul lui Dumnezeu,
iar eu, precum un copil, cu pumnii plini de cireșe,
calc peste cioburi de icoană spartă
și nu rănesc...

Atunci când lipsești din mine, nici poemul nu-și deschide ochii lumineze,
iar prin sânge parcă mi-ar trece lebede somnambule
și oasele prind -mi înflorească
în gura uscată a tăcerii
ce mușcă din noapte...

În visele mele curg apă neatinsă,
ca o rugăciune preling,
o altă Magdalena la piciorele lui Iisus,
acea jumătate de măr
ținută între palmele tale...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Timpul e ca un copil...

Roata vieții
mă trece prin ea
ca printr-o ploaie de toamnă,
cu păsări ce își netezesc cărarea
spre destinații de ele știute.
Timpul e ca un copil
ce joacă șotron
în ochii mei,
nu se încumetă sa taie iarba
rămasa la fel de crudă
în împrejurul buzelor
ce ți-au frăgezit în atatea nopți carnea...

Cum nu îți iubesc mâinile,
când îmi culegi atât de tandru
toate ridurile,
sărutându-le ca pe niște duminici
întârziate?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook