Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Maseuza

Amurg în zăbale,
fuior, se prăvale,
pe acorduri de Bach,
în chilia mea de monah,
și-un trup de femeie,
zeie,
mă descheie,
pentru masaj...

Ea e prințesă,
eu îi sunt paj,
iar trupul mi-i gaj,
ca un câine în lesă.

Mă simt protejat,
adulat. Fermecat!

Mâinile sale de aur
și sânii săi de tezaur
ard ondulat, pe trupu-mi
de carne și sânge,
inima-mi râde și-mi plânge...

Doamne, între ea și sufletul meu,
un singur, nevăzut, Dumnezeu,
îmi susură, balsamic, în suflet și gând,
o previziune despre viață și soarte,
cu moartea pre moarte călcând...
hăt!, până dincolo de viață,
până dincolo de toate -
ființe ca mine purificând!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Sunt propriul meu trișor

Sunt obiectul și martorul
propriului meu trup,
iar carnea-mi atârnă de suflet...
Ce minciună salutară e viața,
când ai experiența tristeții –
și seara, dar și dimineața!

Nici morală, nici echitate, în lume,
doar dispreț și suferință,
în tot și în toate,
în conștiință, în carne și sânge,
în totul ce râde, în totul ce plânge,
în fiecare timp, răstimp
și anotimp!

Despovărează-, Doamne, de trecut,
și lasă- gol în fața viitorului,
căci, nu mai știu să exist,
în această perpetuă ignoranță de a fi
propriul meu trișor,
noapte de noapte
și zi de zi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde ești?

Unde ești, iubire interzisă?...
Gându-mi plânge, inima-mi tresare,
Dor de tine veșnic simt că-mi este
Până dincolo de-arzândul soare...

Scrisă-i dragostea de tine-n suflet,
Arde litere de dor și fericire,
Simt ce n-am știut nicicând că pot,
Simt că timpul se oprește-n loc...

Unde ești, iubirea mea secretă?
-n lumea largă,
Unde te-ai ascunde?
Zâmbetu-ți de nedescris iubit
Sufletu-mi și inima-mi pătrunde...

Ochii tăi întunecați îi simt flăcări,
diamante negre, brute,
peste mare și ocean știute...

Peste timp și spațiu, peste vârstă,
Dincolo de eu și tu și noi,
E iubirea mea de tine, și apoi,
Până la sfârșit, eternitatea
Ne așteaptă, dar pe amândoi...

Unde ești, iubire interzisă?
Gându-mi plânge, inima-mi tresare,
Dor de tine veșnic simt că-mi este
Până dincolo de-arzândul soare...

rondel de (6 iunie 2006)
Adăugat de Elena VlădescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem despre o singură viață

La capătul acesta de lume și viață și trup
liniștea chiar se răsfrânge-ntre undele apei
sălcii sunt umbrele adormite și orele duse
poartă-n ele risipă de vremuri și timp.

Am o singură viață și n-o știu trăi
am o singură viață și mă doare s-o spun
mai am mult până la a-mi ști ovaționa clipa
nemuririi starea binecuvânta simțirea și slăvi ora
mai am mult până la ceasul de pace cu spațiul și
timpul
cu Dumnezeu mai întâi și mai apoi cu spiritul
lutului.

Mai am mult până la lumina și taina izvoarelor
până la înțelegerea șoaptei și ștergerea umbrei
până la a-mi sădi în suflet numai iubire
până la a-mi ucide-n sânge lumeștile patimi.

Doamne, cât de departe sunt de înțelegerea Ta și a lumii
și, Doamne, cât de aproape-s de Moarte!

Mai lasă-, Doamne până descifra-voi lumea și seara
zborul păsării printre ceruri neprietene și 'nalte înalte
susurul liniștii-n pădurea cu frunze și ramuri căzute
pacea din altar și neliniștea lumii în come
și să aflu ce rost are viața în lume
fără-nțelegerea Ta și fără dragostea Ta.

Doamne, cât de departe-s de toate acestea
și cât de aproape de Moarte mai sunt!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugăciune

Doamne,-ntre viață și moarte,
Omu-i drumul cel mai scurt,
Și de ia Premiul Goncourt,
Omul are-aceeași soarte...

Chiar de-i luptător aparte
Sau supus ca un mancurt,
Timpul vieții ultrascurt
Pe om de viață-l desparte

Strânge-mi viața risipită,
Doamne,-ntr-un etern sonet,
Cât inima-mi mai palpită,

Rostuiește- încet,
Căci, mi-e lacrima-nflorită
Și am suflet de poet!

rugăciune de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel cu o prințesă rusă

Bătrân, cândva, și tânăr în amurg,
ispitesc volute de extaz,
Copilă cu mărgele de topaz,
Noi doi avem idei care concurg,

Tu scrii poeme care lin ocurg
Și-ți râde o mușcată pe pervaz,
Bătrân cândva și tânăr în amurg,
Îți scriu pe trup, cu sânge, un ucaz...

Un ordin strict, dictat de Demiurg,
Să ne iubim pe muzică de jazz,
Tu o prințesă rusă, eu un cneaz,
Cu multă faimă în străvechiul burg –

Bătrân cândva și tânăr în amurg!

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uite-așa și pe dincolo

Trup de pasăre măiastră,
Te-oi iubi pe ici pe colo,
Și te-oi așeza în glastră,
Uite-așa și pe dincolo.

Și ți-oi cânta la vioară,
Într-un ritm suav, tremolo,
Te-oi pupa pe inimioară,
Uite-așa și pe dincolo.

Ți-oi mângâia sânii copți
Și ți-oi tricota scampolo,
Vom petrece multe nopți,
Uite-așa și pe dincolo.

Vom căuta Infinitul,
Lungă-i calea pân' acolo,
Te-oi iubi ca Stan Pățitul,
Uite-așa și pe dincolo.

Doamnă cu ochii de mură,
Te-oi iubi precum Apolo
Și ți-oi cere să-mi dai gură,
Uite-așa și pe dincolo.

Ne-om iubi în Marea Neagră,
Vom juca cu sânii polo,
Statuetă de tanagră,
Uite-așa și pe dincolo.

De nu vei fi de acord,
Voi rămâne, doamnă, solo,
Și voi plânge monocord,
Uite-așa și pe dincolo

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ploile cântă afară

Plânge noaptea într-o catedrală
prin întunericul putred
ploile umezesc ochii sfinților.

Piața-i goală, doar statuile oarbe
nu se simt în singurătate
trec dincolo de timp.

Mi-am mărturisit
cum am crezut într-o femeie
că-mi va purta sufletul în mâinile ei,
îl frământă până se naște suferința
și o să-i simt mirosul în trup
cum se răspândește prin sânge.

Se furișează noaptea într-o perdea
ploile cântă afară,
eu caut femeia cu degetele prin așternuturi.

poezie de (17 martie 2011)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iar e luni

dragul meu
și iar mă vei întreba
cum întrebi de obicei
despre toate câte le trăim pe jumătate
pentrude-o vreme
eu
chiar și pe Dumnezeu
am început să-l simt pe jumătate
ca și când în lumea ta
de carne și de sânge
pot exista doar jumătăți
între care nu vom pune niciodată egal
tu
mereu pe drumuri
ocolind părți din viață
eu
mai tot timpul cu mâinile
agățate de iluzii
pentru un vers
și tot numărăm
numărăm
câteva jumătăți
ce ne rămân
din când în când
pentru noi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Elegie de seară

Maică, maică, rău bate
vântul din ce-nu-se-poate
spaima clipei vinovate
lovește dinspre tine
biciul lacrimii senine
și mă arde peste față
precum moartea peste viață

că din câte paseri sunt
numai paserea-cuvânt
se lasă în arderi line
peste țipătul din mine

maica mea călcând pre moarte
te aștept de-un veac de cărți
să te-ntorci maică din morți
ca să te zidesc în carte

au înflorit ochii mei
peste coala de hârtie
ce zăpezi ne cântă în oase
urma ta ne mai rămase
un izvor de apă vie

usca-mi-s-ar viața mie
și voi plânge prin copii
maica mea te-aștept să vii
la pustia din pustie

sunt aproape de Departe
am trecut și vămi și porți
maica mea călcând pre moarte,
te aștept să vii din morți.

poezie de din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet pentru aura... Aurei

Eu sufăr iubirea cu fruntea pe sâni,
E un fel de scăpătare-n dezastru,
Îmi plânge, adesea, în sânge, un astru,
Și, Aura, tu scoți din țâțâni!

Bem apă din ciutura unei fântâni
Și sângele-ți bate, fuior, în albastru,
Prin roiuri de fluturi și flori de jugastru,
Sărutul, tu, Aura, nu poți să-l amâni...

Suferința e dulce sub formă de chin,
Ea urcă trăirea la rangul de vis,
Sorbindu-ți păcatul din buze, -nchin,

La trupul tău, până mai ieri, interzis,
Simt pe de-a-ntregul că-ți aparțin,
Și-ți conturez... aura, consistent și precis!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea iar a revenit

De multe ori am vrut să zbor
până dincolo de cer.
Să-închid acolo al meu dor,
să rămână un mister.
Să nu mai știu nimic de el.
Să nu-mi mai ardă inima.
Să pun iubirii lăcățel,
s-o uit pentru totdeauna.
Sufletul să nu doară,
mă simt descătușat.
Fără foc la inimioară
și cu sine împăcat.
E drept, voință am avut.
De reușit, n-am reușit.
M-ai fermecat cu-al tău sărut,
Iubirea iar a revenit.

poezie de (16 iulie 2016)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Vladimir Potlog

Uită-te, iubito

Uită-te, iubito, cât de frumos
Afară ninge!
Dar sufletul meu tot mai plânge.

Căci trupul tău rece, parcă de gheață,
Ochii tăi blânzi odată
Acum sunt fără de viață.

Inima mea în două se frânge,
Și ca un nebun îmi mușc
Buzele până la sânge...

Și -ntreb de ce oare mai ninge.

poezie de din revista "Mâine Junior" (12 decembrie 2007)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 7 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Corneliu Culman

M-am dus departe

Mi-e inima tristă și plâng,
Iau amintirile pe rând,
scald cu plăcere în tot ce-a fost.
Oare mai are vre-un rost?

duc departe de tine....
Aș vrea să te iau cu mine,
Să-ți simt în suflet parfumul
Și să trezești în mine masculul.

Să hoinărim împreună prin viață,
Eu însurat, tu măritată...
Să nu ne pese de nimeni și de nimic,
Nici de astrele ce ne prezic.

Să fim împreună mereu,
Iubirea mea, sufletul meu,
Să fim dincolo de viață și moarte,
Să avem doar de veșnicie parte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dincolo de mine

Ce este dincolo de mine?
Un suflet pustiu.
Ce este dincolo de mine?
O flacără ce arde.
Un strigăt de durere.
Ce este dincolo de mine?
O rază de speranță...
Cântecul unei reînvieri.
Moartea sufletului orbit de-atâta dragoste.
Ce este dincolo de mine?
Iubirea!

poezie de
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ah, viață

Îmi trec fiori prin mădulare,
De-mi strigă corpul tot: doare!
Prea neagră-i noaptea și urâtă...
Dar n-are cine să m-audă!

O sumbră taină din surdină
Își face loc printre poteci
Și, cum își râde ea de mine
Dându-mi podoabe brume reci..

Sunt obosită îi zic, lasă!
Se pierd priviri în clipe vii...
Iar ei de mine nici că-i pasă
Și-mi toarnă nori mai cenușii...

Ah, viață! Viață și iar viață!
Târziu pătruns-am rostul tău
Și-mi cade lacrima pe față,
Și înțeleg: de vină-s eu!

În spaime luna îmi apune,
Îngrijorată-i steaua mea,
Ce bine-ar fi, să încep, anume,
O a mea viață, de cândva!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un rug nesfârșit

eu cred că poate am trăit cândva
pe aici, pe undeva
azi râd și plâng
de mine, de lume, de toate
o viață de câine
la gât am urme
cureaua strânge
la cap am pus o cruce
pentru timpul ce trece, se duce
o viață între două semne de întrebare
un rug nesfârșit, un trup chinuit
mi-e sufletul rană ce plânge
în față un drum sfârșit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un heruvim

Poemă pe valuri,
Sânge cu ritm,
Ce algoritm,
Ce idealuri!

Dansuri și valuri,
Ce bioritm,
Suav logaritm...
Ce ritualuri!

Pierde-te, Simm,
Scrie cu sânge,
Până găsim

Versul ce plânge,
Și-un heruvim –
Poetul pursânge!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteMircea Cărtărescu

Mă simt din ce în ce (și din ce în ce) mai singur. Mă simt aproape la fel de singur ca la 20 de ani și sigur la fel de singur ca la 40. Mi-e greu să mai trăiesc, să mai gândesc la vreun motiv pentru care aș mai respira, aș mai gândi și-aș mai scrie. Viața mea se-nchide din nou, înconjurată de răceală și nepăsare. Total justificate, de altfel. Tot ce fac acum, de dimineață până seara, e palpez cum își palpează o femeie înspăimântată sânii: mai sunt eu? N-au apărut în trupul meu, sub piele, alți bărbați îmbătrâniți și singuri?

în Zen. Jurnal 2004-2010 (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Zen. Jurnal 2004-2010" de Mircea Cărtărescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -47.20- 33.99 lei.
Teodor Dume

Durerea atingerii

sunt nopți în care îl ignori pe Dumnezeu
frigul îți taie răsuflarea
pari o statuie care imită o rugă
fără să știi
rupi din cuvinte
ca dintr-o
halcă de carne crudă
nu te interesează nimic
în patul tău cineva
a făcut dragoste
îți tremură mâinile
dar taci
privești dintr-o bătaie de inimă
durerea ți se prelinge în suflet
ca un răstignit aștepți dimineața
prin care încerci să evadezi

Dumnezeu a ațipit

dincolo de lumea ta
e liniște
ești singur și gol
între viață și moarte
se derulează o altă poveste
în care
durerea atingerii poate fi
ură
iubire
sau trădare...

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Poem despre o viață care se scurgea repede

viața mea se scurgea prea repede în dimineața aceea
nimeni nimic nu aștepta doar frica
bântuia prin măruntaiele mele noapte de noapte
în patul meu cu vedere-nspre somn tresăream
gândul depărtării de Dumnezeu mă durea paraliza simțirea
moartea era ca o bombă cu ceas în mine și este încă
una așa dar n-o voi lăsa nici azi să-mi distrugă trăirea
și viața moartea e totuși singura mea certitudine-n viață
singura mea posibilă mângâiere Dumnezeu nu va ierta
niciodată am cochetat cândva cu dragostea și astăzi
doare totul până și amintirea îmi taie respirația
și suflul mi se face de gheață și vânt și poate
că-ntr-o șoaptă de zâmbet voi frânge visul cu care credeam
că știu să renasc de fiecare dată mai puțin înfrânt
înfrângând până și moartea cuibărită bine și-adânc în mine

în sufletul meu credeam mereu că renasc și că pot
dintre ape dintre ape de cețuri să-mi fac o mireasă târzie
îmi fie prin vremuri de noapte lumină
printre dâre de rouă zenit și căldură să-mi fie.

Viața mea se scurge prea repede din acea dimineață
stau de veghe la îngeri și demoni pe rând și în ture
văd cum viața se termină-n moarte și cum din moarte
crește viața pariez de-atunci pe viață sau nimic
totul are iz de insomnie cruntă cruntă
pierd mereu câte ceva din mine și lume și viață
între anotimpuri liniștea e grea și viața ușor de trăit
pasul nu se adâncește-n carnea cărării
pe care trec rătăcind spre niciunde nicicând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce pot face împotriva durerilor de măsea până ajung la dentist? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!