* * *

eu nu fug de Moarte
ci o fugăresc pe ea
până o voi prinde să o mor...

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să

Spune-mi, prieten drag,
de ţi-e apăsare numele meu,
mai lasă-l jos, de-i tăiş oblic,
uită-l pentru această veşnicie…
voi veni altădată fără nume, fără umbre
te voi îmbrăţişa îţi voi săruta
cicatricele rănilor de astăzi,
voi prinde o anume distanţă, destul cât
să respiri slaba adiere a dorinţei,
să am un nume cum să mă chemi,
să împărţim răsăritul,
să nu ne găsească pe fiecare singuri
înserarea…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ce temei îmi descrieţi voi Lumea de Apoi? Ce experienţă aveţi voi în materie de moarte? Aţi murit voi vreodată?

aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

din cioburi

Nu am fost născut Om, eram o mirare
de cristal, fără umbre… doar sunet înalt

Nu ştiu, ah, dacă aş şti
cine, cum şi de ce a spart oul mirării şi iată-mă
plângând
pe dinăuntru adun apusa splendoare
din cioburi
ce trup aproximativ am strâns până azi
şi de câte ori am luat-o de la capăt, voi nu credeţi!

Nimeni nu-mi dădu vreun încotro măcar
unde să-mi lipesc o latură, unde cealaltă, cealaltă
şi tot aşa…
nu voi reuşi niciodată, mi se preling printre degete
cioburi din întâiul mine, ah, de l-aş prinde
pe acela care a înfăşurat în suspin cheia-măsură
şi a dat cu ea de pământ
o a doua oară!
… o a doua oară?… Nu, era ecoul sau
ce a mai rămas din sunetul acela înalt.

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuga

au desenat pe faţa mea de pernă
agrafe,
pulsul pernei care
adăposteşte din ce în ce mai puţin
incubatorul de vise, este amplu
ropot şi abur

au desenat pe aşternutul
aspru pălării de magician –
iepurii refuză semnul baghetei
făcând sex – ca iepurii – flutură
pancarte «don't disturb» – şi
«work in progress» – aşteptările mele
expansiune...

au desenat pe pielea mea
o altă piele –
cum să nu fiu nervos
şi să nu mă trezesc urlând... huo...!
... celor care au vieţuit în mine
până adineauri
săpându-mă şantier arheologic
părerilor de rău –
şase miliarde de oameni au locuit
în bietele mele oase, gata, fug
fug de acasă, de azi dorm
într-un cimitir de litere, ghemuit
ba în «o», în «u»... nţ, nţ, nţ...

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

nu eu

te prelinge în geometrii noi promisiunea
iată zorile şi nu mă vezi
de teamă, te întorci… nu
nu lăsa cărarea neterminată, ţine înainte
chiar dacă nu vor fi
nici intersecţii, nici capăt câtă vreme
orizontul are silueta mea – sau invers

ca un vultur te voi prinde în gheare
şi te voi trece munţii
pe un pisc
sferele mirării, ovoide, în cuib sidefiu
se vor ciocni de vise colţuroase
frumoase, dar… încă vise şi atât

împreună
ne vom preface-n sfere perfecte de lumină
nu eu voi împlini promisiunea
ea o va face, ea va ţine
stările noastre de agregare
zorile celelalte vor avea astfel
culorile veşniciei
aşa să ştii!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

N-ajunge-o viaţă nebună
Moartea e la fel şi ea:
Unii mor de moarte bună,
Alţii mor... de moarte rea!

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde mă voi duce…?

nu sunt alesul şi nici singur
nu mă voi chema

risipa nu-ntr-adins mă ştie, nici harul…
urma mea prelinsă-n vaietul lumii satului românesc
mă va naşte din nou, din acelaşi părinte
din acelaşi sunet

ce mă voi face când
asfaltul va înveli ca o epidermă a diavolului toate satele?
Unde mă voi duce să mor ultima oară?

Nu sunt singur în exilul dezrădăcinării – cum nici răul
nu-i perfect…
Am vietăţi cu mine mai multe chiar decât Noe
unde să le duc, cine-mi arată că susul e sus
şi că noaptea-i aproape…?

Speranţa, hristica respiraţie
abia îmi învaţă numele sau
…mi-l pierde-n dâra nechemării

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne amintim parabola despre un om care era pe patul de moarte şi despre cei trei tovarăşi ai lui. Primul i-a spus: "Eu te voi conduce numai până la groapă". Al doilea: "Eu voi aprinde o lumânare pentru tine", însă al treilea i-a spus: "Eu voi fi mereu cu tine, nu te voi părăsi nici după moarte". Omul a murit. Soţia lui l-a condus numai până la groapă. Banii i-au aprins o lumânare, iar faptele bune l-au însoţit în veşnicie.

Ieromonahul Arsenie în Familia ortodoxă
Adăugat de mirela nicoleta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Eugen Barbu

Din groapa mea, cu târfe şi desculţi,
Eu tuturora din rărunchi le strig:
- Bă, mor aici de-anonimat şi frig!
Eu geniu sunt, că Barbu e mai mulţi.

epigramă de Nicolae Crevedia din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

despre minuni (5) (până la 13 măcar, voi fi poetul)

cuvântul nerostit
gestul privirii ajuns la capătul celălalt
fiorul sau ce-o fi-ncepător niciunei silabe
acolo
începe cartograful munca sa
trecerea prin miezul verbului
nu-i străină durerii
«vindecarea», fie şi uitată, îţi poate mărturisi
despre o minune

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeii nu mor. Dreptul la moarte îl au numai cei care au trăit în prealabil.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii mor fiind încă în viaţă, alţii trăiesc şi după moarte.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

UN CAL BUIAC VOI PRINDE LA TRĂSURĂ(rubaiat)
Un cal buiac voi prinde la trăsură
Şi voi pleca în marea aventură,
Curajul însă pare că-mi lipseşte,
De nu mai sunt în stare de bravură.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc şi te voi iubi până când voi muri şi, dacă există o altă viaţă după moarte, te voi iubi şi atunci.

citat din Cassandra Clare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Talpa opincilor

Ne mor datinile, ne mor...
Nu se mai toarce lâna în fuior
Imităm totul de la televizor!
Nu mai bem vin din ulcior.

Ne mor căluşari, ne mor...
Cu pita coaptă la foc, în cuptor
Cu doina de sus, a tulnicelor!
Fără urma opincilor.

Ne mor şezători, ne mor...
Nu se mai aude sunetul, de dor!
Al torsului şi baladelor
Şi paloşul poveştilor.

Şi ce o fii,.. după ce mor
Fără brazi şi jalea doinelor
Şi sunetele tălăncilor
Din ăst minunat popor..

Nu voi ştii,.. dar mă rog la cer
Să asculte coborâtul oilor
Să miroase tămâia munţilor
Până mă va călca uşor
Talpa opincilor...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi trăi... Clipa

O voi lua de la capăt
Aşa îmi spuneam. Ştii.
De mâine... viitorul
Voi face sport, voi trăi, voi iubi. Voi?
Acum e doar o perioadă de tranziţie
Ştii. Repetiţia. Preludiul.

Totuşi unii oameni mor firavi. Nu noi!
Libertatea supremă e o temniţă
Trecutul o oglindă care stă cu spatele
O locomotivă. Oamenii fug
să o ia de la capăt.

Uneori ameţesc,
am o stare confuză de slăbiciune
Am să fac sport
Voi fi puternic
Zilele trecute mi-a căzut un dinte
Mă simt bătrân. Urât
O alveolă goală
Ecouri. Un inorog.
Fildeşul dragostei.

Desigur, şansa mediocrităţii
Voi iubi, voi citi, sigur că da
Voi fi cult şi slab copleşit
de bubele singurătăţii.
Dar ce voiam să spun?
A da!
Voi trăi.... totuşi.

poezie de Rodica Elena Lupu din Voi trăi... clipa
Adăugat de Rodica Elena Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!

sunt tată… vitreg

«pierdut vrabie – găsitorului recompensă
n-am ce să dau la schimb cu
vrabia de pe gard»
……………………….

un vis teiubescian
mi-a însărcinat speranţa – şi o credeam
inocentă!
Atât aştept, să termine gestaţia şi
voi căpăta ţâncii ei… să-i cresc
mă şi închipui: «taci cu tata…»
legănându-i, schimbând pamperşi, «gâdi… gâdi…!»
jur de acum s-o culc
într-un câmp ecranat
impermeabil la drims-uială…
……………………….

îmi fug sălciile din ochi
îmi… nu mai scriu, aud
răcnete, i s-o fi rupt apa sau…
ne vedem mai târziu, pa

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te voi iubi până la moarte. Adică până dragostea noastră va muri.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu voi crede în al doilea Soare până nu voi vedea umbra primului.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

sentimentul împăturit cu grijă
să nu se reverse până la pământ
precum o faţă de masă prea mare
îşi înăbuşă respirul
dar nu îşi amână amurgul

catren de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!