Orașul replicilor mute
Ce straniu să vezi oamenii pe stradă
Și să nu poți să zici câte ceva,
Ei surzi și orbi în marea canonadă,
Eu singurul ce poate motiva.
În lumea mea nu recunosc pe nimeni,
Craiova s-a mutat spre Romanești
Și-n biblioteci cu cărțile asemeni,
Au dispărut limbajele livrești.
E plin de balaoacheșe pe stradă,
Ca-n Minulescu, fete cu ochi mari,
Eu sunt ce par a fi, doar o arcadă,
Din ghips baroc cu frunze de stejari.
Din când în când mai întâlnesc orgolii,
Zăresc uimit doar vidul absolut,
Sunt măști umane, umbrele notorii,
Sufleori pentru actorii ce-au tăcut.
Craiova cu fantome zgomotoase,
Iar eu nu pot să spun nici un cuvânt,
De teama unor replici scandaloase,
De oratori ce n-au discernământ.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre stejari
- poezii despre scandal
- poezii despre oraș
- poezii despre notorietate
- poezii despre măști
- poezii despre frunze
- poezii despre frică
- poezii despre fantome
Citate similare
Drum spre nicăieri
Circul prin mintea mea
ca un pieton desculț
pe o stradă cu dus și-ntors
și nu știu niciodată
dacă e noapte
prea târziu
sau doar vreme bună
și trec căutând din priviri
chipurile trecătorilor
încerc să le recunosc
le aud gândurile,
mai mult... le simt trăirile
și mă umflu ca un burete
lăsat în ploaie...
alteori sunt singurul pieton
și-i atât de liniște
că nu-mi aud nici pașii
nici gândurile
și nu trece nimeni
să-mi arate încotro-ul...
înainte sau înapoi?
și mă trezesc într-un tunel
unde întunericul
e frate cu moartea
și frigul țipă la oasele mele
că sunt prea obosite
iar carnea mea mustește a renunțare
apoi vin ușile...
ușile acelea închise
în spatele cărora
simt că e ceva important...
poate cuvintele?
poate gândurile de altă dată?
poate... ceva ce va sparge
liniștea asta obositoare
ce mă face să țip
alteori doar rătăcesc
cu visurile de mână
ca într-o poveste
căutând urmele anilor
în ridurile sufletului
până cad în vidul acela violet
ce absorbe în el orice simțământ
și nu mă mai recunosc...
speriată încep să spun alfabetul
de teama tăcerilor
ce mă lovesc peste urechi
până ajung la numele tău
și atunci îmi revin
și încep să te caut
printre trecătorii grăbiți...
ca un pieton desculț
circulând pe o stradă imaginară
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre visare
- poezii despre urechi
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre sperieturi
- poezii despre ploaie
- poezii despre pietoni
La mine, la Podari, pe dealul de deasupra casei mele, cât am fost eu plecat să-mi vad de sănătate la Techirghiol, a apărut... bă nene, ca la Hollywood, înțelegi, scrie mare: PODARI. La Craiova nu scrie. Prin Craiova când treci nici nu-ți dai seama, nici nu există Craiova. Dar când ai trecut de Craiova și ai plecat spre Calafat, pe deal, sus, exact ca la Hollywood scrie PODARI. Și noaptea este luminată reclama... Este tot ce-mi trebuie! Acum Craiova este ceva pe lângă Podari.
citat din Tudor Gheorghe (2012)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi umor despre sănătate, umor despre publicitate, umor despre noapte, umor despre lumină, umor despre existență sau umor despre Hollywood
Când am terminat facultatea am fost repartizați la Teatrul Național din Craiova. Am fost trimiși de minister la Teatrul Național din Craiova să-l ridicăm și... l-am ridicat. Primul care s-a speriat a fost Amza Pellea: «Aoleu, ne mănâncă oltenii...». Dar ne-au iubit oltenii cât am jucat la Teatrul din Craiova. Nu exista spectacol la care galeria, înainte de a se trage cortina, să nu strige «Trăiască Teatrul Național din Craiova și actorii lui cei minunați!». Acolo, îndrumați de colegul nostru regizor Vlad Mugur, am făcut câteva spectacole de referință.
citat din Dumitru Rucăreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre țări, citate despre viață, citate despre teatru, citate despre sperieturi, citate despre sfârșit, citate despre mâncare, citate despre muguri, citate despre ministere, citate despre jocuri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Octombrie
Fum în nervuri, aprinse ruguri,
în parcuri doar statuile nu mor,
iar aerul e plin de voci
parcă venind din Elsinor,
Ce replici! Umbre-și spun pe nume,
cândva au fost Polonius, Hamlet,
acum sunt doar copaci fără de frunze,
coboară ziua-n violet,
A fi sau a nu fi se-aude,
Shakespeare mai scrie-o replică pe vânt;
veniți la teatru, gata sunt actorii,
spectacolul va-ncepe în curând
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre voce, poezii despre teatru, poezii despre sculptură, poezii despre parcuri, poezii despre moarte, poezii despre fum sau poezii despre copaci
Rondelul locului natal
Când urc, la Șimnic, spre Bulzești
Și las Craiova, jos, în poale,
Mă simt ca zmeul din povești,
Ce nu-și mai are loc în țoale!
Un glonț în piept de-l slobozești
Va ricoșa ca și din zale,
Când urc, la Șimnic, spre Bulzești
Și las Craiova, jos, în poale!
Emoțiile sunt firești...
Legat la ochi cu moi basmale,
De-aici n-ai cum să rătăcești,
Căci vin locurile natale...
Când urc, la Șimnic, spre Bulzești!
rondel de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miting cu repetiție la Craiova
Cam degeaba-am repetat
N-a mai spus nimic de "trai",
Iar când paloșu-a-nălțat
Am strigat... "Craiova vai!"
epigramă de Vasile Iușan (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o stâncă
O zi de iarnă
Într-o lună adâncă și întunecată
de decembrie;
Singur,
Privind în jos de la fereastră mea pe stradă,
Unde-a căzut un șal tăcut și proaspăt de zăpadă.
Sunt o stâncă,
Sunt o insulă.
Am înălțat ziduri,
O fortăreață tainică și tare,
În care nimeni nu poate pătrunde.
Nu caut prieteni, prietenia poate-aluneca-n durere,
Iar râsul sau dragostea n-au ce să-mi ofere.
Sunt o stâncă,
Sunt o insulă.
Nu-mi vorbiți despre iubire,
Am mai auzit cândva aceste cuvinte,
Ele-acum dorm în memoria mea.
Nu vreau să trezesc din somn sentimente de-altădată.
Dacă n-aș fi iubit, n-aș fi plâns vreodată.
Sunt o stâncă,
Sunt o insulă.
Am cărțile mele
Și poeziile care mă protejeză,
Sunt de neatins în armura-n care stau,
Retras în camera mea. În placenta mea nu ninge.
Nu ating pe nimeni și nimeni nu m-atinge.
Sunt o stâncă,
Sunt o insulă
O stâncă nu simte durerea,
Iar o insulă nu plânge.
NB.
Pentru audiție: I'm a rock ( Paul Simon) - www. youtube. com/watch? v=R6iFNk60xP0
poezie de Paul Simon, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre somn, poezii despre prietenie, poezii despre plâns, poezii despre durere, poezii despre zăpadă sau poezii despre vorbire
Confesiunea omului de sus...
Mi s-a dat și mie Mercedes la scară
Statul a plătit din greu valuta
E-o mașină cu pretenții de afară
E rapidă când să prindă suta...
Sunt director la o firmă de povară
Am biroul meu... necunoscuta
Mi s-a dat ce-i drept și secretară
Ce-i rapidă când să prindă suta...
Sunt străin la muncă da muncesc ca-n țară
Poate vă-întrebați unde-i deruta
Pentru cine-întreabă treaba-i ca la moară
Ce contează când iei zilnic suta...
Luna trece iar eu nu primesc ocară
Decât de la soața mea ca tuta
Care stă în stradă singură s-apară
Cea rapidă care prinde suta...
Ce noroc pe mine domnișoară
C-ai schimbat inteligent tu ruta
Recunosc că este pentru prima oară
Când cu Mercedesul am prins suta...
Am intrat în casa-mi o comoară
Doar mă știi că nu-s venit cu pluta
Stai să vezi că treaba nu-i ușoară
Fi'ndcă soața depășiră suta!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă, poezii despre viteză, poezii despre soție, poezii despre schimbare, poezii despre plată, poezii despre noroc, poezii despre inteligență sau poezii despre comori
În această viață ai un aliat de nădejde pe care te poți baza, și aceea e inima ta. Unii îi spun inimă, alții îi spun suflet. Nu e nici minte rațională, nu e nici emoție. E o STARE sufletească. Și când te așezi tu cu tine, când pui lacăt la gură tuturor vocilor din jurul rău, când nu mai iei în considerare tot ce TREBUIE să faci, cum TREBUIE să te porți, cum TREBUIE să arăți atunci se întâmplă magia și mai rămâne doar vocea inimii tale. Și ea vorbește în același fel pentru toți oamenii de pe pământ. Nu e pesimistă, nu are nimic negativ în discursul ei. Când începi să prinzi din zbor ceea ce îți spune inima vei auzi: "Sunt o persoană extraordinară." "Pot și eu." "Am un destin și o misiune." "Pot să iubesc, să trăiesc și să las ceva minunat în urmă." "Am putere." "Pot să ajut lumea din jur." Câte decizii luăm în fiecare zi dictate de vocile din exterior și câte luăm dictate de vocea noastră interioară?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inimă, citate despre zbor, citate despre suflet, citate despre vorbire, citate despre promisiuni, citate despre pesimism, citate despre iubire sau citate despre gură
Parcarea în Craiova
Craiova, câtă-i de mare,
Doar la Teatru, o parcare...
Sau cum poate fiecare,
Pe alei, pe trotuare!
epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre teatru
Dragoste ironică
Din clipa când te-am întâlnit
O boală m-a cuprins subit
Și din coșmaruri nu mai scap
Și veșnic am dureri de cap.
Din zori de zi, când mă trezesc,
Eu doar la tine mă gândesc.
Mă tem că nu te mai zăresc,
Deși din suflet o doresc.
Mă doare sufletul de dor,
Mă mistui de al tău amor
Și inima mi-a înghețat
De când în ea te-ai instalat.
Nici stele nu mai pot sclipi,
Nici flori nu mai pot înflori
Și totul e un chin cumplit
De când pe tine te-am zărit.
Ai milă, tu, de viața mea
Și nu te mai lega de ea
Că firul ei e-n mâna ta
Și-n tine-i fericirea mea
Dacă vreodată vei zări
Doi ochi, plângând noapte și zi,
Sunt ochii mei și nu uita
Ei plâng după iubirea ta.
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre viață, poezii despre stele, poezii despre noapte, poezii despre mâini sau poezii despre medicină
Marea... un cuvânt
Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Și mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.
De-aș adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închiși,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopți cu pescăruși uciși.
Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nșir pe curgătorii nori.
Uitarea a-nceput să doară
Și toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.
Nu sunt albaștri cum e cerul
Nici vorba ta, iubire-n vânt,
Dar pasul tău îmi poartă greul
Cum e și marea... un cuvânt.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre trecut, poezii despre toamnă, poezii despre nori sau poezii despre insomnie
Marea... un cuvânt
Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Și mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.
De-aș adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închiși,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopți cu pescăruși uciși.
Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nșir pe curgătorii nori.
Uitarea a-nceput să doară
Și toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.
Nu sunt albaștri cum e cerul
Nici vorba ta, iubire-n vânt,
Dar pasul tău îmi poartă greul
Cum e și marea... un cuvânt.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marină estivală
În port, niciun vapor,
Și-n larg,
Nici fum, nici pânză, nici catarg!...
Din Orientul plin de soare,
De flori, de fructe aromate
Și de povești neterminate,
Din Orientul plin de soare
Și maladii molipsitoare
N-a mai sosit în port, de-azi-noapte,
Nimic
Nici flori, nici fructe coapte,
Nici opium, nici tutun de pipă...
Nici aspirină pentru gripă...
În port e liniște,
Și-n zare
Tot liniște (dar mult mai mare).
În larg sirena nu mai țipă
Și macaralele-au tăcut,
Iar sus, pe dig, hamalii dorm,
Duhnind a spirt și-a iodoform...
Și portul parcă-a dispărut...
Doar farurile lumânări marine
Mai stau de veghe, nu știu pentru cine
Și grave, ca niște Sibile
Ce rătăcesc pe Euxin,
Șoptesc:
"Trec zile după zile
Și-Argonauții nu mai vin!..."
poezie celebră de Ion Minulescu din Propilee literare, III, nr. 8 (1 iulie 1928)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre marină, poezii despre fumat, poezii despre zile, poezii despre porturi sau poezii despre lumânări
Oameni vorbind singuri pe străzi
Teribil!
nici măcar tragic,
doar teribil.
un trecător,
vorbește, singur, pe stradă.
are mintea rătăcită,
sau, poate nu.
cui o șopti?
cu cine se ceartă?
anapoda.
tristă alienare
altă eroare,
lumi paralele
fără podele.
mă întreb,
dacă n-am nimerit din greșeală,
în orașul acela,
de care nimeni nu a auzit,
în care oamenii recită pe străzi,
propria creație.
desigur,
total incert,
total nesigur.
dar cât neverosimil,
nici măcar tragic,
doar teribil.
dar dacă
și eu vorbesc singur
și nu este nimeni să mă audă?
nici măcar nefericitul,
care vorbește de unul singur,
pe strada cu Poșta.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, poezii despre tristețe, poezii despre tragedie, poezii despre poștă sau poezii despre ceartă
Lui Petre Gigea Gorun, autorul cărții "Despre Craiova, cu dragoste", spre cea de-a 74-a aniversare
Ai scris cu gingășie și iubire
Despre Craiova care-a fost
Despre trecutu-i cu mărire
În care oricine avea un rost.
Ai sculptat cu literă divină
Pe craiovenii anonimi,
Spre care fruntea se înclină
Ca spre eroii din vechimi.
Și eu mă-nclin în fața ta,
Fiu de notar din Goicea Mică
Citindu-ți astăzi cartea ta
Ce și pe mine mă implică
Eu îți doresc ca să ai parte
De viață lungă, ce nu doare
Și să mai scrii câte o carte
Despre Craiova ce nu moare.
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărți, poezii despre urări, poezii despre scriitori sau poezii despre prezent
Animalele sunt mai norocoase decât oamenii. Ele n-au închisori regulate. Grădinile zoologice sunt rare. Și apoi animalele sunt întemnițate în grădini, nu în celule umede unde mișună șobolanii. Printre gratiile cuștilor ele pot privi cerul albastru, zăresc verdeața copacilor, aud ciripitul păsărilor. Vizitatorii le privesc curios și blând și le aruncă, din când în când, câte ceva de mâncare.
Mihai Ralea în Scrieri din trecut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zoologie, citate despre păsări, citate despre noroc, citate despre grădina zoologică, citate despre copaci, citate despre animale sau citate despre albastru
Maricica...
Mama lui de Photoshop,
Sunt toate frumoase foc,
Însă numai pe ecrane,
Când le vezi... sunt mai "sărmane"
M-a oprit una pe stradă,
M-am trezit că mă întreabă:
Mă mai știi? Sunt Maricica!
Dintr-o dată mă luă frica!
Maricica ce-o știu eu
N-are frate chipul tău!
E mai altfel, mai stilată,
Mai finuță... nemachiată
Pe când tu? Îmi fac și cruce
Cât fard fața ta mai duce...
Aveai ochi frumoși, căprui,
Ai tăi... unul e mai șui!
Ce să spun... hai sărut mâna!
Dau să fug... însă nebuna
Se ținea scai după mine
Să îi scriu o poezie
Și i-am scris una pe loc:
Maricica, zic, stop joc!
Scoate poza din profil
Că-n real... ești cam trotil
Plus că ai rămas c-un dinte,
Nu mai spun că n-ai nici minte,
Iar în rest?... ești o frumoasă!
Dar mai bine stai în casă
Că dacă mai ieși pe stradă,
Creezi vreo degringoladă,
Te-am pupat! Mă rog... bezea,
Mai mult chiar nu îți pot da...
Și-am luat-o ușor la trap,
Doar cu gândul c-am să scap...
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre sărut, poezii despre poezie, poezii despre mamă, poezii despre jocuri, poezii despre gânduri sau poezii despre fotografie
Cărțile nu există cu adevărat
cărțile nu există cu adevărat,
există doar niște petale de gând
încrustate în lemnul copacilor,
care te răvășesc
pe drumul rece
dinspre miazăzi spre miazănoapte,
cărțile nu există.
există doar niște vise de flăcări,
niște pagini de frunze
care se lasă scrise cu litere de bronz
cu o pană de vultur,
cărțile nu există,
sunt doar niște plăsmuiri care răscolesc
pânzele unor corăbii încărcate cu comori,
scufundate
în adâncurile ființei
pe o mare sfâșiată de
dor,
cărțile nu există
de fapt,
există doar niște fluturi cu aripi albe
care mângâie din când în când
izvoarele munților
și lacrimile oamenilor,
în nopți de mătase
și cetină.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre munți, poezii despre lemn sau poezii despre foc
Poem de adio
Și ai plecat, n-ai mai avut răbdare,
Sau eu am întârziat prea neglijent,
Prea singură în ultima-ncleștare,
Eu am fost clipei marele absent.
Firavul trup de umbre tremurânde,
Mi l-ai ascuns mămico de cu zori,
Nemângâiat de degete plăpânde,
Mă rostuiesc spre ultime ninsori.
Mai sun și-acum la numărul de-acasă,
Că aș mai vrea să-ți spun câte ceva,
Sunt vorbe nerostite ce m-apasă,
Și uit că te-ai mutat altundeva.
Doar tata ți-a șoptit duios adio,
Mă simt mai vinovat cu un cuvânt,
C-aștepți să mă auzi spunând adio,
Prea singură și tristă în mormânt.
De ieri îmi ești eternitate,
Stau pietrele cu brațele spre cer,
Încă aud un clopot ce mai bate,
Și nu am cui iertare să-i mai cer.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre tată, poezii despre numere, poezii despre ninsoare, poezii despre iertare sau poezii despre degete