Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Corina Mihaela Soare

Marea... un cuvânt

Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Și mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.

De-aș adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închiși,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopți cu pescăruși uciși.

Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nșir pe curgătorii nori.

Uitarea a-nceput să doară
Și toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.

Nu sunt albaștri cum e cerul
Nici vorba ta, iubire-n vânt,
Dar pasul tău îmi poartă greul
Cum e și marea... un cuvânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Corina Mihaela Soare

Marea... un cuvânt

Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Și mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.

De-aș adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închiși,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopți cu pescăruși uciși.

Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nșir pe curgătorii nori.

Uitarea a-nceput să doară
Și toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.

Nu sunt albaștri cum e cerul
Nici vorba ta, iubire-n vânt,
Dar pasul tău îmi poartă greul
Cum e și marea... un cuvânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Silvana Andrada Tcacenco

Pilat

Tu ai privit vreodat' o țară
Doar ca pe un trup crucificat,
Când cerul a-nceput s-o doară,
Răstignită fără de păcat?

Cu tâmpla prăvălită-n mare,
Cu dealurile tremurânde,
Cu munții strânși spre apărare
În clipele ei muribunde,

Când din izvoare curge sare
Și ochii ei nu mai au lume,
Când rupi din ea cu disperare
Și-i lași copiii fără nume,

Tu mi-ai privit vreodată țara,
Prizonieratul meu de voie,
Cum ea îmi dăruiește vara,
Cum eu sunt doar a ei nevoie?

Nu am putere te-nduplec,
Nu pot să o cobor din cruce,
Priveste in jur imperii trec,
Noi soart-am învățat a duce...,

Se va-nălța când va da Domnul,
Salvându-și sufletul nevinovat,
Dar tu-n coșmar trăi-vei somnul,
Mâinilor nespălate de Pilat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dileme

A căzut o frunză și-am călcat-o verde,
Nu știu de o doare și nici devede,
Rămasă în urmă a-nceput să moară,
Eu pășesc agale să nu mă mai doară.

Cred că vine toamna sosind dintr-o parte
Cu răzlețe lacrimi în cer adunate,
Încă-i cald spre seară și e uscăciune
Și plutesc prin aer miresme de prune.

Nu știu și nu-mi pasă cum este afară,
Tu nu ești cu mine și n-ai fost de-o vară,
Ai plecat voioasă cu o dimineață
Fără stropi de rouă pe flori și verdeață.

Nu erai mâhnită și nici supărată
Cu-al meu braț de vise te-ai pierdut deodată,
Am rămas cu luna vorbesc în noapte
Când și când îmi spune cât ești de departe.

Pustiit în mine m-am prins de-a mea mână,
Nu vreau fiu singur când mă ceartă luna,
Îmi vorbesc în șoaptă când aștern poeme,
-nțeleg femeia când iubind se teme.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Tot n-aș avea...

Eu numai îmi găsesc din timp,
Mă lupt cu ziua deseori
Și gândul meu e doar pustiu
Și ochii mei sunt cerșetori.

Doar ziua-i dor, noaptea-i surdină
Nici visele nu ațipesc,
Întruna cânt-o mandolină,
În cântul ei eu te doresc.

Mi-e viața toată-n zori de zi,
Împinsă, trasă să se ducă
Și mă gândesc pe unde-oi fi
Și strâng în toate o nălucă

De-aș mai rămâne ca un cuc
Chiar fără cuib, demult uitat,
Tot n-aș avea pe un' s-apuc
Uitarea este-un solitar...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

De-aș rămâne

Lumini ascund în ochii mei acum
S-a înnoptat în inimă și-n zi
Venind pe drum înmiresmat parfum
Cu îndoilă amintiri rescriu.
Și toamna-mi desenează printre pleoape
Încerc s-adun culorile din ea
-ți caut sentimentele curate
Pierdute sau furate de o stea...
De-aș mai avea o zi la întâmplare
te găsesc în vânturile ei
Și noapte- transforma-o în ninsoare
Să-mi lepăd fierbințeala din idei.
De aș rămâne doar cu toamna
Mi-oi colora doar visele cu ea
E rece, înnorată sau ploioasă
Și dragostea nu s-ar lega de ea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

N-am uitat

Din atâtea gânduri moarte,
Ce încerc le arunc,
Doar un gând nu îmi dă pace,
El mă ține te-aduc

Din atâtea versuri scrise,
Necitite de cei mulți,
Îmi revin doar cele care,
Tu în ele vii și strigi

Din atâtea nopți cu stele,
Și-alte nopți ce-s fel de fel,
Doar acele îmi sunt grele,
Când apari, când ești altfel

Din atâtea zile scurse,
Mai cu soare, mai cu ploi,
Unele le țin aminte,
Flori în jur și doar noi doi

Din atâtea ore scurse,
Care m-au îmbătrânit,
Le-am uitat pe cele duse,
N-am uitat când ne-am iubit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Când ploua pe afară

Când plouă rece pe afară
numeri lacrimile vagi,
Care din ceruri într-o doară
Plouă pe mine și pe dragi.

Și îmi e rece fără tine,
Și tremur când mai bate vânt,
Îmi este tot amărăciune,
Îmi ești durerea cât mai sunt.

Și plouă, plouă toată ziua,
Chiar dacă-i soare, dacă-i cald
Și simt în mine cum mă plouă,
Anunță ploi un mic herald.

E apă multă, multă apă,
Cade din cer peste pământ,
Cad lacrimile și se crapă
Din ochii mei și din cuvânt.

Când ploua rece pe afară
te gândești, mă privești,
Din când în când, iară și iară,
te întrebi, mă mă iubești?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marea

Marea mea, cu valuri repezi,
Și cu pescăruși în zbor
Într-o clipă efemeră,
Mă înalț, și-apoi cobor...

Marea mea, un vis albastru,
Cu catargele spre cer
În paharul plin cu apă,
Văd furtunile cum pier...

Marea mea, în plină vară
Pe nisipul ars de dor,
Trec doar pașii amintirii
Și mă răscolesc ușor...

Marea mea, verde -albastră,
Mă petrec prin valul tău,
Vreau -ți fiu talaz și soare,
Când e zbuciumul mai greu..

Camelia Cristea

Camelia Cristea

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Sunt cu mine și cu... mine

Sunt doar cu mine și cu... mine
Și marea îmi e prea departe,
Se zbuciumă în valuri surde
Ca mine în singurătate,

Se simte rătăcind o boare
De apă rece și sărată,
Mă calcă peste adormire,
Sunt mult mai singură de-odată.

Caimacul aburind în ceașcă
Mă cheamă -i sărut sorbind,
Aromele... și-a lui otravă...
Și singur-o privesc gândind...

Privesc rotundul de la ceașcă,
Îmi place, ne-am împrietenit,
Ne întâlnim... și vânt și ceață,
Ne povestim și ne zâmbim.

Cu toarta doar puțin curbată,
Ceșcuța stă pe masa mea,
Parcă șoptește împăcată:
,, Mai toarnă din ibric și bea!"

Și torn, și beau cafeaua dulce,
Îmi beau singurătatea mea
Și marea, marea îmi aduce
Chemarea ei, privirea ta...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Agățată de cuvinte

Eu rămân ca o mare de iarnă
Am mâini de apă pline de voci...
Îmi respiră tăcerea cuvintelor.
Dacă mă uit și mă schimb în ochii tăi
Îmi dau seama te văd...
Dacă privesc din ochii tăi
Văd omul care nu vorbește
Dar care spune ceva:
Linia orizontului, aspectul tău peste zile
Sau nemulțumirea secretă
Sau chiar dezbrăcată.

Dacă privesc din ochii tăi
Văd cerul în perspectivă...
Norii ce judecă alb,
Văd mainile care deschid ninsoarea
Pe fruntea gândurilor.
Dacă te uiți la ochii tăi, în ochii tăi,
Vezi dragostea pe care
Nu o înțelegi niciodată,
Restul rămâne în tine și ningi.

Am fost un zâmbet în vocea ta
Și-o privire într-un strigăt
Agățat de cuvinte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Un sentiment frugal

Se duce toamna, vântul m-apasă
Îmi spulberă și zilele din an,
În poartă un trandafir îmi plânge,
Îi dau dreptate, soare nu mai am.

Începe-a ninge-n ochi cu toamna gri,
E pe sfârșite verdele din noi,
Pe-alei din ani veni-va timp târziu
Și ierni ce le-am aduce amândoi.

Mi-e dor de mare, de talazul ei,
Pe fire de nisip desena
uit de ploi, de vânt și de ninsori
S-aduc iar vara-ntreagă-n viața mea.

Mi-ești vara ce-a trecut din calendar,
Te-am decupat din gândul meu de ieri,
Încerc -ngheț un sentiment frugal
Și să-l acopăr, să nu mi-l oferi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Privesc în ochii tăi

Vine noaptea cu întunericul rupt de vânt,
tu nu vrei mergi mai departe
eu nu te oblig.

Privește-mă cum măsor pașii timpului
printre cuvintele poveștilor tale
și nu le cred,
dar asta nu e o scuză.

Îmi frâng mâinile de suspiciune
și mă rog pentru liniștea mea sufletească,
nu vreau fac te doară
rămășițele noastre de sentimente incerte,
caut în ele o rază de lumină,
dar am nevoie de mai mult
și totul e o ruină
când mă atingi dezinvolt.

Privesc
în ochii tăi și nu zăresc nicio stea,
cândva cerul nostru nu avea nori negri,
acum îți coboară pe tâmple zăpezile iernii
și mi-e frig,
atât de frig am furnici sub piele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marea

Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am merg la mare,
privesc în zare, văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata apună.
văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa vrea ca petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.

poezie de (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Sunt o cruce de vânt

Sunt o cruce de vânt cu brațe de lemn
și văd cum ele se mișcă în valuri concentrice
mă ghemuiesc, așa vaporoasă cum sunt, la pământ,
pe solul unui nor de furtună...
în ceea ce visez este utopie - cruce cu vise de lemn -
din când în când așchii îmi sar din brațe
zilele s-au prins de mine cu rășină

fac plecăciuni și descopăr reîncarnări
și mă sprijin de nori, de amăgiri și de ziduri crăpate
dacă avea voie, rupe transparența din vocea mea
și aș da drumul cuvintelor

mă las încolăcită de un șarpe
mi l- strecura în mine dacă fi om
îi dau voie, fiindcă mă uit în interiorul meu și văd abur
ne înțelegem tacit - singurătatea e doar un drum spre analiză

insomnia rece mă amorțește - iederă uscată
dar mă trezesc cititorii în stele
așchii îmi sar din brațe
și trec spre pământ prin mine.

poezie de
Adăugat de Eliana SerbanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri și vise scrise

Vor trece ani, vor trece zări
Vor trece multe amintiri.
Vom scrie vise, versuri, stări
Din ale noastre... triste firi.

Vom adormi, visând, visând
Căci viața e frumoasă.
Ne vom trezi, cântând, cântând
Trebăluind prin casă.

Sunt amintiri, dar sunt și vise
Ce vin, ce au trecut.
Când le uităm, rămân ucise
Un lucru neplăcut.

Bine ar fi, le salvăm
Le scriem, trăiască.
Farmec aparte, le dăm
Să nu se veștejească.

Îmi amintesc... când ne iubeam
Îmi amintesc prea bine.
Din ochi, iubirea, îți sorbeam
Îmi amintesc de tine.

Îmi amintesc, prima-ntâlnire
Iubita când îmi vine.
Îmi amintesc, plăcuta-ți fire
Îmi amintesc, de tine.

Și-mi amintesc, al tău sărut
O, cât era de bine.
Și-mi amintesc, cât a trecut
Da, mi-amintesc de tine.

Aș trece eu, să-mi amintesc
Să-mi amintesc mai multe.
Când îți spuneam, te iubesc
Și cerul vrea s-asculte.

Și-a ascultat, a ascultat
Eram, ca doi copii.
Pe brațe, eu, mi te-am purtat
Dorită ca să-mi fii.

Și-mi amintesc, cum mă doreai
Cum mă doreai fiebinte.
În brațe, tu, cum mă strângeai
Și îmi șopteai cuvinte:

Mai stai, mai stai, mai stai
Mai vreau al tău sărut.
Mai stai, mai stai – ziceai
Și vremea a trecut.

Și vremea, vremea... va mai trece
Rămân, doar amintiri.
Și amintirea, ne petrece
Spre alte zări... și firi.

Acum, le știți: le-am scris
Le-am scris ca le știți.
Și vor rămâne... vis
Și voi vă iubiți.

Viața, este frumoasă
Frumoasă, când iubești.
Și este, dureroasă
Când tu, o părăsești.

Și vine, vine-o zi
Când toți o părăsim.
Și ziua, n-o vom ști
Cumva, să o vestim.

Și dacă tot, nu știm
Nu știm ce va mai fi.
Măcar, ne-amintim
Când timpul, v-a muri.

Sunt amintiri, sunt vise
Sunt vise adunate.
Spre zări, vor fi deschise
Frumos poetizate.

Și dacă se vor teme
Prin vreme, înoate.
Nu vă temeți... de vreme
Spunând, că nu se poate.

Se poate, dacă vrem
Și dacă... ne iubim.
Și amintiri... avem
Scrise, când: le citim.

poezie de (15 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Ce mai contează...

Mi-e dor de marea noastr-albastră
Și de nisipul zdrențuros,
De valuri și de pescarușii
Cu zborul lor cel languros

Și parcul ce ne deschisese
Cu verdele, speranța-n vise
Și mâinile ni le unise
Spre lumile din noi deschise.

Dar ai plecat furându-mi vara
Și parcul l-ai lăsat în urmă,
Și nopțile de lângă mine
Cu vise, devenind cutumă.

Ți-as arăta doar o alee,
Nu e departe nicidecum,
Ți-as scrie o adresă nouă
Și te-ai abate de la drum

Și nu contează anotimpul
Nici drumul cum este pavat
La capăt m-ai gasi pe mine...
Nu va fi nimeni... vinovat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chin

Nu spun la nimeni că mi-e dor de tine
Nici copacilor crescuți pe lângă drum
Și nici florilor ce-au răsărit acum
Doar nopților le spun când nu mi-e bine

Mă aplec de gând sub greutatea mea
Mă chinuiesc să îmi aduc uitarea
Să nu-mi mai amintesc cum a plâns marea
Când ne iubeam în ea gustându-i sarea

A plâs cu valurile înspumate
Ți-a mângâiat formatul de pe coapse
Și eu gelos cum te strângeam în brațe

Mă chinuiesc în ton cu disperarea
Mă chinuiesc când mă-ntâlnesc cu marea
Mă chinuiesc visând unde mi-e floarea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Rămas bun

Încep să-mi fac bagajul, ce grea povară-mi este!
Și ce iau din mine, din mine ce las?
Voi lua-nceputul verii din ultima poveste
Și voi lăsa doar toamna din ultimul meu pas.

În ziduri plânge gândul atâtor clipe goale,
Ce-au îngropat o viață în doi, ca-ntr-un altar.
Dau viața mea, o marfă, pe doar două parale,
Mă mut cu tot cu soartă, la margini de hotar.

Iau dormitoru-n brațe, -i simt ultima oară
Tăcerile din vise și ce nostalgic dor,
Din amintiri albastre, în ochii-mi se strecoară!
Și-ți simt, iubite, gura, mușcând seducător.

Deschid sertare pline și le privesc străină:
De unde încep, mă adun din casă?
Mai pun de-o parte-un zâmbet și mai arunc o vină,
O lacrimă suspină, ascunsă-ntr-o grimasă.

Aud un vânt pe-afară, vestind că toamna plânge,
'N același timp cu mine, cu fruntea printre nori,
Cu umerii în ploaie, tot cerul nu-i ajunge,
mă îmbrace-n galben și-n doliu de culori.

Mă duc să-mi mângâi marea, doar țărmul atingându-l,
Să îmi rămână urma în veșnicia ei,
Dar stau la mal poeme își aștepte rândul
Și rămas-bun, albastro, îți spun doar ochii mei...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Buzele-ți îmi cântă visul

În sărutul tău, femeie, buzele șoptesc timide
Când aștern pe ale mele vise din efemeride,
Am le adun pe toate, picături nemuritoare,
Stropi din zâmbetul prin care îmi ești lună, îmi ești soare

Te voi legăna cu ochii, voal privirea-mi ți-e pe umeri,
Pielea ta străluce stele, printre ele te enumeri,
Nici nu știi... dar fără tine, cerul plânge câteodată,
Îi dispare tot albastrul într-o mare agitată

Dulce liniște sublimă, povestește-mi de iubire,
Doar acolo sunt acasă, precum într-o mănăstire,
Te ascult, de vrei, de-a pururi, glasul tău îmi dă binețe,
Buzele-ți îmi cântă visul, lângă tine-s tinerețe

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aud cum vine dragostea

Aud cum crește visul din zâmbetul tău
asemeni unei flori râzând în soare
și pe aripa lui unduitoare
îmi culc, în liniște,
obrazul, eu...
Aud cum doarme marea în ochii tăi
și zbuciumul ți-l simt, dincolo de culoare.
În ei mă văd o nimfă ce pe zei
îi lasă mereu muți,
în adorare.
Și simt, crescând în inima-ți,
speranța
așa cum orizontu-n răsărit
face crească în lumină, viața
când brațele la pieptu-ți m-au primit.

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook