Cu trei arginți
Cu trei arginți și ploi de vară
Voi cumpăra un cer de stele
Și apoi, le-amestec între ele
Cu-n soi de liniște... precară.
Într-un ulcior de lut, ermetic,
Le voi păstra trei luni jumate
Cum zic hrisoavele... și poate,
Sorbind... nu voi mai fi eretic.
Nu-i nici păcat... și nici rușine
A crede-n magica substanță
Ce-ți toarnă-n vine cutezanță
Și gânduri... adolescentine.
Cu trei monezi și ploi nebune
Eu cu iubiri voi umple carul,
Arunc în așternut... amnarul
Și am să fac ce nu se spune.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre rușine
- poezii despre ploaie
- poezii despre lut
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- poezii despre erezie
- poezii despre adolescență
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Cu trei arginți
Cu trei arginți și ploi de vară
Voi cumpăra un cer de stele
Și apoi, le amestec între ele
Cu-n soi de liniște... precară.
Într-un ulcior de lut, ermetic,
Le voi păstra trei luni jumate
Cum zic hrisoavele... și poate,
Sorbind... nu voi mai fi eretic.
Nu-i nici păcat... și nici rușine
A crede-n magica, substanță,
Ce-ți toarnă-n vine cutezanță
Și gânduri... adolescentine.
Cu trei monezi și ploi nebune
Eu cu iubiri, voi umple carul,
Arunc în așternut... amnarul
Și am să fac ce nu se spune.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te voi iubi
Te voi iubi în fiecare clipă,
Te voi iubi pe soare și pe nor,
Te voi iubi pe-a vântului aripă,
Te voi iubi-n amurg lângă izvor.
Te voi iubi pe iarba din grădină,
Te voi iubi-n padurea de argint,
Te voi iubi pe-o rază de lumină,
Te voi iubi când stele nu ne mint.
Te voi iubi pe hol sau pe chiuvetă,
Te voi iubi de vrei... pe aragaz,
Te voi iubi frenetic pe mochetă,
Te voi iubi spre seară pe-un pervaz.
Te voi iubi pe cumpăna fântânii,
Te voi iubi în lift sau pe butoi,
Te voi iubi cum se iubesc păgânii,
Te voi iubi de vineri, până joi.
Te voi iubi urcând spre miazănoapte,
Te voi iubi și când am să cobor,
Te voi iubi cu mângâieri și șoapte,
Te voi iubi... când mă înveți să zbor.
Te voi iubi... pe plaja aurie,
Te voi iubi în marea de azur,
Te voi iubi când nimeni nu mă știe,
Te voi iubi... și-apoi am să te fur.
Te voi iubi când încă se mai poate,
Te voi iubi când încă mai sunt viu,
Te voi iubi și voi uita de toate,
Te voi iubi cât nu e prea târziu.
Te voi iubi-ntr-o noapte de beție,
Te voi iubi... mărturisindu-ți trist,
Te voi iubi... pe-o coală de hârtie,
Te voi iubi... când nici nu mai exist.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre hârtie
- poezii despre învățătură
- poezii despre vânt
- poezii despre tristețe
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre plajă
Romanța celor trei romanțe
Mi-am zis:
Voi scrie trei romanțe...
Și-n trei romanțe-mi voi închide,
Ca-n trei sicriuri de aramă, trei morți iubiți -
Trei clipe reci -
Ce-mi stau în suflet împietrite,
Ca trei luceferi stinși pe veci
Uitați în haos,
Ca pe-o cracă de chiparos trei crisalide...
Mi-am zis apoi:
Romanța primă
Voi scri-o-n gustul florentin -
Așa cum ar fi scris-o Dante când a zărit pe Beatrice -
Și-n fiecare vers voi pune atâta aur, cât se zice
Că-ngrămădiră credincioșii
Pe groapa primului creștin...
Pe-a doua
Voi sculpta-o-n ritmul eroticelor lesbiane,
Cu care-n Lesbos cântăreții și legendele nebune
Sărbătoreau pe blonda Venus.
Și-n fiecare vers voi pune
Carmin din buzele acelor neasemânate curtezane...
Iar pentru-a treia
Voi alege tot ce-i mai trist -
Voi scri-o așa
Ca-n versul ei să plângă glasul
Tristeții nopților polare
Și-n versul ei voi pune verde -
Un verde-mocirlos, în care
Și-or îngropa pe veci iubirea acei ce n-o vor mai cânta...
............................
Mi-am zis:
Voi scrie trei romanțe...
Dar azi, din aurul de-alt'dată
Și din carminul de pe buze
Nu mi-a rămas decât o pată -
O pată verde, ce m-apasă ca și o piatră funerară
Sub care dorm, ca-n trei sicriuri,
Trei stinse-acorduri de chitară!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre versuri, poezii despre poezie, poezii despre muzică, poezii despre aur, poezii despre verde, poezii despre suflet sau poezii despre somn
Cântec
Când voi muri, iubirea mea,
Nu vreau cântece sumbre
Nici trandafiri la cap să-mi stea
Nici chiparos cu umbre.
Ci fii o iarbă care crește
De rouă udă și de ploi
Și dacă vrei, îți amintește
Și dacă vrei, uită de noi.
Eu umbrele nu voi vedea
Nici ploia nu o s-o mai simt
Nici n-o s-aud vreo păsărea
Cântând ori chiar jelind.
Dar când amurgul va veni
Tăcut eu voi visa
Și poate îmi voi aminti
Și poate voi uita.
poezie de Christina Rossetti, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre trandafiri, poezii despre rouă, poezii despre moarte sau poezii despre creștere
Simt cum vine toamna
Nu mă căuta în altă parte,
o să mă găsești dincolo de gânduri
acolo unde inima se pierde-n iubiri neîmplinite
și nu mi-e teamă de drumuri,
am crescut împreună cu ele.
Zilele mele trec după bunul plac al vieții,
rămân mirate de mersul soarelui
cu razele binevoitoare și calde.
Voi continua să ascult greierii și păsările
și-mi voi arde trecutul pe marginile timpului,
apoi voi desțeleni prezentul de piedici
și voi călători până la capăt.
Simt cum vine toamna ruginită și palidă de ploi,
îmi pare rău că ne așteptă și nu ne grăbim,
mi se pare că te bucuri
și-mi oferi câte un surâs atât de nostalgic
fără cuvinte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre toamnă, poezii despre păsări, poezii despre prezent sau poezii despre obstacole
Sunt și eu ca voi...
sunt și eu ca voi, un om cu noapte și de toate,
nu sunt poet și nici n-am fost, înșir doar gânduri aranjate,
prea cult nu sunt, dar nici incult, am mai citit, chiar și sonete,
le am pe-aici, pe foi de gând, sub ochii mei revin în trepte
când scriu în versuri, doar ce văd, ce gândul nopții îmi dictează,
nu fac decât, ceva în plus, un strop de lacrimă cedează,
atunci din amintiri, de vânt, vă suflu vouă cu neștiință,
cuvintele, pe-un rând și-un rând, poate vă e de trebuință
nu sunt mai breaz, sunt doar un om cu veselia îndurată,
ascunsă sub atâtea dăți, de clpe, ce-am trecut prin viață
și vreau să râd, și vreau să plâng, așa trăiesc și eu mai bine,
urcând în cer, din alb pământ, pătat cu iernile din mine
de m-ați vedea, o clipă doar, ați înțelege de îndată,
că sunt normal, că n-am habar, de clipele ce mă așteaptă
și râd de voi și râd cu voi, apoi iar râd, chiar și de mine
și fug în ploi, alerg în ploi, mă spăl încet de-a mea rușine
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre ignoranță sau poezii despre râs
Voi închide Haosul în paisprezece versuri
Voi închide Haosul în paisprezece versuri
Și-l voi păstra acolo; și-l voi lăsa apoi să scape,
De va avea noroc; îi voi permite să se-nvârtă și să sape,
Să fie gorilă, potop, demon și foc ale lui talente și eresuri
Se vor restrânge la nimic, redus fiind la micile cuprinsuri
Ale acestui Ordin atât de dulce, unde într-un pios viol încape
Și se comprimă esența-i toată, o formă-amorfă-aproape,
Până când cu Ordinul se va-mbina și contopi în varii sensuri.
Trecute-s orele, duși anii în care-am jucat teatru meschin,
Aroganța lui, umila noastră servitudine pe care o reneg:
Îl am la mâna mea. El nu-i nici mai mult, nici mai puțin
Decât un lucru simplu pe care încă nu îl înțeleg;
Nici măcar nu-l voi forța să facă o mărturisire, mă abțin;
Și nici un răspuns nu-i cer. Îl voi face însă om întreg.
poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre teatru, poezii despre ore, poezii despre noroc, poezii despre mâini, poezii despre maimuțe sau poezii despre jocuri
Pentru că te iubesc cu disperare
pentru că acum știu
de ce l-am ales pe Barabas
doamne să nu mai vii
te voi răstigni iar
îți voi găuri inima
te voi stigmatiza
îți voi umple sufletul cu spini
te voi purta pe golgota
cu lovituri de bici
cu multă ură te voi lovi
apoi mă voi spăla pe mâini
ca și când nimic important nu s-a-ntâmplat
acum știu de ce nu cumpără nimeni îngeri
aripile lor nu țin de foame
nici lacrimile de sete
cum să nu te răstignesc din nou
cum să nu te vând pentru un pumn de monede
ce m-ar împiedica să fac toate acestea
sperând în iertarea ta
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre numismatică, poezii despre inimă, poezii despre iertare, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre bani
Voi scrie la fel
Voi scrie, la fel, până-n ultimul ceas,
Pentru tine, pentru toți copiii rămași.
N-am prea multe culori, poate pumnii mi-s grei,
Poate-n mine au rămas odihnindu-se trei.
Voi scrie, la fel, și-n noapte, și-n zi,
Pentru cei reîntorși în poveștile vii,
Pentru cei înălțați, pentru cei trași pe roți,
Pân' la cer de atunci deschizându-se porți.
Voi scrie, la fel, azi, și mâine, și-n vis,
Chiar de trupul pe drum mi-a rămas între grinzi,
Și de-i lung și amar, și de nici n-ar mai fi,
Eu voi scrie, la fel, până-n ultima zi.
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre culori, poezii despre copilărie sau poezii despre ceas
Ce voi fi?
Trei copii în poieniță,
Ca trei flori în grădiniță,
Se întreabă fiecare:
- Ce voi fi când oi fi mare?
- Vreau să fiu o arhitectă
Talentată și corectă
Și poate vedea oricine,
Desenez de-acuma bine.
Am să proiectez noi case
Cât mai mândre, spațioase,
Să stea-n ele mama, tata
Și bunicii și nepoata.
Altul dintre ei, băiatul
Cel cuminte, pistruiatul,
Spune că lui o să-i placă
Doctor bun ca să se facă.
De pe-acum am grijă mare
De copii, de fiecare,
De un câine, de-o pisică
Și chiar de o gâză mică.
Al treilea se gândește
Și apoi și el grăiește:
- Vreau să fiu în viitor
Meșter de calculator.
Cu el azi îmi fac de joacă
Și sunt sigur c-o să-mi placă
Să îl știu repara bine
Mulțumind pe orișicine.
Trei copii în poieniță,
Ca trei fluturi pe-o rochiță
Se gândesc la anii lor
Ce vor fi în viitor.
poezie pentru copii de Gabriela Gențiana Groza din Irundel și Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre talent, poezii despre rochii, poezii despre mândrie, poezii despre meșteri sau poezii despre medicină
Nourul
Neguri sure lunecă pe zare
Scitii vin în siruri lungi de care.
Noaptea în câmpia lor cerească
Îsi dejugă vitele să pască
Si le-njugă iarăsi cărăusii
Pe la răsăritul găinusii.
N-am avut aici nici car nici boi.
Când veti cere cerurilor ploi,
Nour sur voi trece pe la voi.
Peste sat voi poposi curând
Câinii, noaptea, să-i aud lătrând,
Clopotele să le-aud sunând.
Mă voi coborî peste păduri
Să v-aud mânia din securi.
Printre culmi îmi voi târî spinarea
Voi veti spune: vine-ntunecarea...
poezie celebră de Eusebiu Camilar din "Însemnări iesene", nr. 7, 1 iulie 1938
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre păduri, citate de Eusebiu Camilar despre păduri, citate de Eusebiu Camilar despre noapte, poezii despre câini sau poezii despre boi
Odeletă (În cinstea ta)
În cinstea ta, -
Cea mai frumoasă și mai nebună dintre fete, -
Voi scri trei ode,
Trei romanțe,
Trei elegii
Și trei sonete.
Și-n cinstea ta, -
Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, -
Din fiecare vers voi face
Câte-un breloc de-argint, în care
Gândirile-mi vor sta alături, ca niște pietre nestemate
De-a pururi încrustate-n bronzul
Unei coroane princiare!...
Din țara-n care dorm de veacuri vestiții Faraoni,
Din țara
În care Sfincșii stau de vorbă cu Nilul sfânt
Și cu Sahara,
Din țara-n care palmierii
Vestesc arabilor furtuna
Și caravanelor pierdute
Că nu se mai întorc nici una,
Din țara asta minunată,
Tăcută,
Tristă
Și bizară,
Îți voi aduce trei smaralde nemaivăzute-n altă țară,
Trei perle blonde, pescuite de Negri-n golful de Aden,
Și trei rubine-nsângerate, ascunse toate-ntr-un refren
De Triolet,
Pe care nimeni nu-l va înțelege, fiindcă nu-i
Pe lume nimeni să-nțeleagă simbolul Trioletului!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative sau poezii despre simbolistică
În lunile de iarnă se poate observa, la orizontul sudic, o stea foarte strălucitoare. Este steaua Sirius, cea mai strălucitoare de pe cer. Căutați-o și voi după cum urmează: în decembrie după ora 22, în ianuarie după 20 și în februarie de când se întunecă. Acum priviți în dreapta-sus față de Sirius. Vă atrag atenția trei stele asemanătoare ca strălucire, dispuse într-o linie dreaptă. Aceste trei stele fac parte din constelația Orion și se numesc "centura lui Orion". Dacă observați cu atenție: ele sunt încadrade de patru stele, două strălucitoare în dreapta jos și stânga sus și două mai slabe în dreapta sus și stânga jos. Acestea formează constelația Orion, un fel de dreptunghi cu o linie de trei stele la mijloc.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre întuneric, citate despre superlative, citate despre ore, citate despre iarnă sau citate despre constelații
Noua angajată
Șeful m-a felicitat
Că-n trei luni am progresat.
Ce va spune, oameni buni,
Când voi face nouă luni?
epigramă de Gheorghe Enăchescu din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre șefi, epigrame despre timp, epigrame despre oameni buni sau epigrame despre angajare
trei Val-uri
Ce mai faci, Valu? Mă întreabă un copilandru
de departe
de jos
mă înclin, chipul i se dizolvă, dar îi răspund:
gânduiesc, amarnic gânduiesc,
țin noduri în lemnul meu, înăuntru
rindeaua Domnului știrbesc și acolo zămislind durerea
o alung cu jumătăți de gest și
nu conving
Ce altceva mai faci, Valu? Mă întreabă un bătrânel
de departe
de mai încolo
arunc ochiul rostogolit în vârtej auriu
chipul flutură ca o eșarfă prea purtată dar îi răspund:
adun așchii din cel pe care cu măreție am irosit
îți voi aprinde focul curând sub alambicuri
vor fermenta și ele, apoi, voi trage rachiuri noi
din pomul viselor coapte căzute așteptări
cât mi-am zdrelit genunchii să le strâng!
Să nu le ștergi părându-ți lacrimi, nici să le bei
și nu voi întreba ce fac
nu voi putea răspunde din cenușă
adâncă și violet
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre lemn, poezii despre foc, poezii despre durere, poezii despre copaci, poezii despre cenușă sau poezii despre bătrânețe
De m-aș iubi nebun cu tine
De m-aș iubi nebun cu tine,
De-ar curge cerul peste noi,
În prispa plină... de suspine,
Voi pune viață-n sânii-ți goi.
Te voi cuprinde tremurândă
Și-am să te sorb... năucitor,
Când stelele vor face pândă
Din umbra magicului zbor
Te voi topi... dumnezeiește,
În mângâieri și-n așternut,
Reînvățând cum se iubește
La marginea... unui sărut.
De m-aș trezi în zori cu tine,
Pe-o floare... de mărgăritar,
Cu străluciri de soare pline,
Voi umple trupul tău de jar.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre nebunie, poezii despre flori sau poezii despre Soare
De voi pleca
De voi pleca, să nu fii tristă,
Mă vei uita ușor, ușor,
Nu ai nevoie de batistă,
În suflet... n-am să-ți rămân dor.
De voi pleca... îți las păcatul
Și nemplinirile... arunc,
Răstoarnă tu, de vise, patul
Și scaldă gânduri în adânc.
De voi pleca, fii fericită
Iadul m-așteaptă și mă duc,
Nu vreau iubire ne-mplinită,
Nu vreau să fiu, un eunuc.
De voi pleca, voi vinde vise,
La pret redus de bună seamă
O poartă voi lăsa deschisă
Și nu voi cere, deloc, vamă.
De voi pleca, să nu fii tristă,
Ma vei uita ușor, ușor,
Nu ai nevoie de batistă,
În suflet... n-am să-ți rămân dor.
poezie de Constantin Triță din Cioburi de vise
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă, poezii despre religie, poezii despre iad sau poezii despre fericire
Femeia care zice: Nu!
Am căutat în toată Roma femeia care spune: Nu!
Dar n-am găsit niciuna, Rufus, cum poate n-ai găsit nici tu.
O fi păcat? O fi rușine? O fi oprit să zică: Ba?
Nici una nu se-mpotrivește, pe orișicare-ai întreba.
- Dar nu sunt și femei cinstite? - O, da, există mii și mii!
- Și ele ce spun? - Ele ce spun? Îți voi răspunde, și vei ști.
Despre femeile cinstite nu vreau să pomenesc nimic,
Acestea nu se dau, desigur; nici ele însă: Ba, nu zic.
poligramă de Marțial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre femei, epigrame despre rușine, epigrame despre existență sau epigrame despre Roma
Intimitate
Mă voi odihni
Pe pleoapele tale
La colțul gurii
Sau în gropițele
Ce le faci
În obraz
Când zâmbești
Voi rătăci
Prin liniștea noastră
Prin zgomotul tăcerilor
Arar risipite
Și-n care ne pierdem
Cuprinși de amețeală
Voi sorbi muzica
De pe buzele tale
Și mă voi ascunde
În sufletul
Ce umflă pieptul
În tine
Apoi
Îți voi spune
Încet
Te iubesc
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre odihnă, poezii despre intimitate sau poezii despre gură
Odeletă
În cinstea ta, -
Cea mai frumoasă și mai nebună dintre fete, -
Voi scrie trei ode,
Trei romanțe,
Trei elegii
Și trei sonete.
Și-n cinstea ta, -
Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, -
Din fiecare vers voi face
Câte-un breloc de-argint, în care
Gândirile-mi vor sta alături, ca niște pietre nestimate
De-a pururi încrustate-n bronzul
Unei coroane princiare!...
Din țara-n care dorm de veacuri vestiții Faraoni,
Din țara
În care Sfincșii stau de vorba cu Nilul sfânt
Și cu Sahara,
Din țara-n care palmierii
Vestesc arabilor furtuna
Și caravanelor pierdute
Că nu se mai întorc niciuna,
Din țara asta minunată
Tăcută,
Tristă
Și bizară,
Îți voi aduce trei smaralde nemaivăzute-n altă țară,
Trei perle blonde, pescuite de Negri-n golful de Aden,
Și trei rubine-nsângerate, ascunse toate-ntr-un refren
De Triolet,
Pe care nimeni nu-l va înțelege, - fiindcă nu-i
În lume nimeni să-nțeleagă
simbolul Trioletului!...
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!