Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Daniela Luminița Teleoacă

Happiness in winter (2)

să fiu intimă cu zăpada
așa cum sunt cu propria piele
cu amintirile / copilăria / catifeaua sau iubirea
s-o port: haină regală cu intimidantă trenă

de gheață flori să-mi fie diademe
cu fiecare fulg să toastez
duhovniciei lui să mă împărtășesc
el să renască-n mine ierni aducătoare de poeme
cu felinare ample și avalanșe bune
frig să nu-mi fie / fără să preget cu privirea să m-adap
din al țărânii de hermină culcuș iarna

vis de copil să curg prin gând de stânci cu albe tâmple
să-mi intre iasomie-n păr când gerul prinde uriașii țurțuri

în valea înverzită sub nămeți
să bată clopote
un vârf de deget să îmi pierd
cuib să mă fac
ca o zăpadă în mine semințe să păstrez
să nu te caut. doar să te-ntâlnesc...
cât două Poluri Nord să facem bulgări
s-aducem reni și spiriduși
îndeajuns să fie pentru toți așteptătorii

reîncarnați în noi, adevărații,
! să nu ne mai oprim din nins!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Inimă de gheață

Îngheț, îngheț, nu am pic de viață
În mine sunt țurțuri, zăpadă și gheață
Aș vrea doar un sfat, ca să-mi fie bine
Să topesc zăpada și gheața din mine;
Pot -nghit și flăcări, însă chiar și-așa
Știu că doar iubirea mă va ajuta;
Totuși vreau simt zăpadă și-ngheț
Dacă cu iubirea o să mă dezgheț.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Chiar dacă nu am răstignit toți fluturii

am presat totuși o floarea de colț lângă una de măr
și de aatunci doare fiecare fir de iarbă de sub vis
cum sufăr de golul fiecărei scoici adusă de lună
la poalele mării
dar știu că port vina pentru toate dezastrele
mai ales pentru cele ratate
de fapt apocalipsele acestea sunt cele mai grele
îmi amână tăcerea și nu-mi lasă loc de veșnicie

pentrunu aș vrea le ud cu uitare
înainte de a trece prin apa
care-mi va despărți trupul de suferință
și sufletul de apăsarea timpului
îmi voi sufleca amintirile
nu aș vrea uit nimic din ce ți-am promis
poate că o să am o eternitate
sau poate că o să fie doar o clipă
cât să-mi aleg o altă lume în care se te caut

oricâte blesteme mi-ar brăzda mintea
voi culege de fiecare dată mărul -l împărțim
cum altfel să-mi caut sub tâmple cerul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Luminița Teleoacă

Anunț (2)

vreau o iubire
ca o holdă. merg prin ea cu picioarele goale
și-n loc de incizii să-mi implanteze-n glezne levănțică
macii să-și întoarcă privirea când trec / să nu țină supărarea
decât așa... și mai roșii se facă

chem o iubire
care și atunci când va face zgomot
să nu fie decât liniștea prinsă de poemul păsării
de acolo de sus sferele vor capta frenetic teluricul
în tandem vor așterne corturi iluminate
– zboruri albe desfășurate-n miez de noapte

la nevoie închipui o iubire
ca o cruce peste care de bună voie să mă întind
cu zâmbetul mare cât ploaia de vară / cât un verde
să fiu scoarța-etanș ce ferește de alteritate
să nu dau zor cobor... poate doar atunci când
tu vei vrea să facem schimb de identitate

aștept o iubire
ca un duh blând / domesticit. când voi pleca
ea să-mi ude veghile / neuitările
de noi să-mi amintească

acea iubire aștept
care să-mi completeze jurnalul / cu iasomie să-mi întregească gândurile
cărțile și rugăciunile ea să mi le aleagă
zilele de priveghi și nesupunerile

caut o iubire
care să fie prietenă cu anotimpurile
fiica cea bună a lămâiului / confidenta răsăritului
ce nu-și reneagă asfințitul
poate puțin prea vorbăreață câteodată
frivolă cât să fie șarmantă. numai de mine să se lase subjugată

ating o iubire
din ea fac rochia mea de seară
dimineața cu care îmi împrospătez ochii
(că induc în eroare sălbaticia curată a piersicilor)
oglinda de pe noptieră / mănușa din catifea...
povestea cea adevărată

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Seminții din mine, iară

Bate-un vânt de primăvară,
Muguri-ți-aș sălcioară,
Să-ți irump, pe tâmple ninse,
Rod de dragoste și vise.

Muguri-ți-aș flori de munte,
Să-ți sărut cerul din frunte,
Când -nalț pe-un vârf de ceață,
Să simți pofta mea. De viață!

Muguri-ți-aș azalee
Să-mi simți gustul, de femeie,
În culori ispititoare
Și alean. De muritoare.

Muguri-ți-aș flori de șesuri,
Miresmându-ți înțelesuri
În poeme insolite
Dorurilor răscolite.

Muguri-ți-aș busuioace
Doar de mine s-ai noroace
Cât mi-s gândurile-nvoalte
Și-mi faci slovele înalte.

Muguri-ți-aș flori de piatră,
Cât îi ești inimii, vatră,
Și din gând răsar zorele
Pâlnii treacătelor mele.

Muguri-ți-aș dumitrițe,
Garofițe și crăițe
Flori de tei și ment-amară
Seminții din mine, iară.

Muguri-ți-aș flori de taină
Să-ți fiu primăverii, haină
Toamna, confidență verii
Iarna, tindă-mlădierii.

Ca, sub rugii de zăpadă,
Să-ngrijești fără făgadă
Mugurel de înflorire'n
viță. De neostoire.

Muguri-ți-aș siminoc
Peste timp, spațiu și loc
Să-ți irump, pe tâmple vise,
Muguri-ți-aș legi nescrise.

Bate-un vânt de primăvară
Te iubesc! Ca prima oară!

aprilie 2017

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce să-mi fie....

de ce îmi este dor de tine
când poate să nu-mi fie dor
de ce nu-mi este dor de mine
când vreau plec de aci, mor,
de ce nu-mi este dor de o altă
ființă pe care nici că am iubit
să fie chiar o cealaltă
cu care în vis eu am trăit,
lăsați-mă mai bine în pace
căci vreau mor, plec de aici
să nu mai dau de vreo rapace
cu ochii mici, de licurici,
să-mi faceți sus, un cuib de paie
aproape de cerul cu nori
vină doar cele bălaie
să ne iubim din noapte-n zori,
și eu vă privesc de sus
să n-am cuvinte pentru voi
decât mai fiu supus
mai bine dorm între strigoi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Vama iubirii

Cum ar putea să-mi fie dor de tine,
când ești în jur, în gânduri și-n tăceri
pierdute-n clipele de revederi
aievea sau acolo, doar, în mine?

Iubirea mea nu știe ce e dorul!
Cum ar putea, când știe că îmi ești
aceea ce,-n credințele lumești,
din inima-mi privește viitorul?

Să-mi fie dor? Nu-mi e, și nu ai teamă
că-n timpul din clepsidră - un nisip -
un fir e fără tine și te cheamă.

Niciun alt gând, nimic nu îmi destramă
din visul împreună, nu e chip
treacă de-a iubirii noastre vamă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

De ce-am venit pe lume?

Eu n-am venit pe lume să mă așez la masă
Și aștept poeme la mic dejun și cină;
Când m-am născut în vară, era marea frumoasă
Și m-a stropit în glumă cu un pahar de vină.

Și n-a știut că vina o voi purta în sânge,
(M-am rătăcit prin viață, mai singură ca luna;)
Și fiecare toamnă, atâtea ploi îmi plânge,
Că le păstrez în mine, să-mi plângă-ntotdeauna.

Eu am venit pe lume, ca un copil cuminte
Și n-am cerut bomboane, păpuși sau prăjitură;
Doar așteptam iubire și nu știam că minte
Cuvântul ce-n altare pe dumnezei se jură.

Și m-am mutat în mine, cu tot cu poezie
Și am fugit de lume, în lumea mea albastră,
Să-mi port cu mine crucea, destinul să îmi fie
În lacrima icoanei din strana ei sihastră.

Nu știe nimeni încă, nu știu nici eu ce taină
Păstrează-n ea răspunsul, la întrebări de-o viață:
De ce mi-a fost durerea și adăpost și haină,
În fiecare noapte și-n orice dimineață?

Îmi va răspunde versul din ultima secundă,
Când voi pleca în lumea de dincolo de mine,
Un vers bolnav de noapte cu rima muribundă,
Călcând pe-un vis de ceară, pe alte căi străine...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Vama iubirii

Cum ar putea să-mi fie dor de tine,
când ești în jur, în gânduri și-n tăceri
pierdute-n clipele de revederi
aievea sau acolo, doar, în mine?

Iubirea mea nu știe ce e dorul!
Cum ar putea, când știe că îmi ești
aceea ce-n credințele lumești
din inima-mi privește viitorul?

Să-mi fie dor? Nu-mi e și nu ai teamă
că-n timpul din clepsidră - un nisip -
un fir e fără tine și te cheamă.

Niciun alt gând, nimic nu îmi destramă
din visul împreună, nu e chip
treacă de-a iubirii noastre vamă.

poezie de din Oare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe patul cu flori albe

Cascada de flori albe pline de iubire
ninge intens pe fața ta și fulgul se plimba,
pe cap, pe umeri, prin nori de fericire,
lângă vise, speranțe cu tine aș zbura
într-un vis de iarnă de te-aș atinge
pe patul cu flori albe aș dormi o viață
și deodată din vis aș vrea să mă trezesc
când fulgi de ninsoare pe mine mă albesc.
Cu lacrimi de nea aștept să mă privești
și fața -ți fie cu-n zâmbet în privire,
în gând, în viața ta tu primești
fără a ști de mine să-mi dăruiești iubire.

poezie de (17 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Cuvinte nespuse

Nu mai vreau să mă pierd în umbra Ta,
Nici în urma, nici în fața Ta.
Aș vrea să mă regăsesc de partea Ta,
Să fi parte din ființa mea.

Nu mai vreau să mă tot pierd în privirea Ta,
tot pătrunzi doar cu ochii tăi.
Doar scântei, foc și văpăi
Întâlniri nevinovate în treacăt fără de noi.

Nu mai vreau doar tăceri si fiori,
Priviri răzlețe și neînțelese.
Nici în mine să sădești un dor, să mă dori
În freamăt și-n cuvinte nespuse.

Nu mai vreau doar sa te vreau
Și-n gând să mă întreb cum să te am.
Cum -ți fiu trunchi și tu parte din mine,
Cum să-mi fi ramura ce înflorește din mine.

Nu mai vreau să-mi pari doar minune,
însoțești doar prin vise.
Prin nopți și prin clipe fără de tine,
Nici ruptă de mine, ruptă de lume.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Clipa

De-ar fi scot din amintiri o clipă
Și, în puterea mea, un timp s-o am,
Aș vrea văd, în ea, cum se-nfiripă
Tot ce simțea acela ce eram.

Și poate-aș crește-o cât aș vrea să fie
De-ar fi să-mi placă mult ori aș dori
Să-mi fie mare cât o veșnicie
Sau, dacă-i mult, măcar cât ține-o zi.

Iar de va fi ca ea să nu-mi mai placă,
Aș strânge-o-n pumni, aș face-o gând uitat
Și n-aș mai vrea cu mine să petreacă
Prin amintiri ce-n urmă am lăsat.

De-ar fi pot s-o fac, n-aș face-o-n pripă
Și nu mi-aș risipi puteri de mag
Pe altceva decât aceeași clipă
Ce revenea când te priveam cu drag.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lume priponită

în mine arde-o lume priponită
de crucea vieții fără de-ntuneric
aprind un lemn de gând
dau foc iubirii
întorc spre cer privirea-ncețoșată
și-ascult cuvântul
cel dintâi din punct

de foc de-argint din lemn
sau fier
sau aer
prin apă calc
și simt că scufund

o mână cât o frunză de măslin
scapă
ridică umbra-n mine
ca pe-un zid

și știu că într-un unghi al lui
al zidului
m-așteaptă
înțelepciunea firii să-mi înalțe
inima-n ceruri peste ceruri albe
și sufletul
în pasăre de foc
mi-l lasă
cenușa lui să-mi fie far prin lume

din spirit aspru ridic
și-n creste
înzăpezite îmi trimit și visul
și frica
frământarea și căderea
când lumina
la ceas de taină reaprinde
viața

e chipul chip al chipurilor aspre
blândețea nu se vede
se trăiește
se pictează

din fir de iarbă
scânteia prinde forță
din lemn din apă și metal
spre gheață

în gheață înnoptez
apoi răsare
el, forța vieții, blândul, asprul
soare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ilustrații de iarnă

iarna tronează pe un jilț de gheață
plapuma de zăpadă ocrotește grâul
e ger dar timpul asta învață
cum se transformă în patinoar râul.

vreau să mă bucur ca un copil de iarnă
să fac în curtea casei un om de zăpadă
colindele frumoase se aștearnă
pe credință sufletului fără de tăgadă.

bulgări de zăpadă azi arunc în nori
nu îi las să-mi fure strălucirea zilei
soarele-mi zâmbește producând fiori
miracolul iernii umple cutia milei.

pe geam pictează gerul argintate flori
versific emoții pe albul pur al filei.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

A nins cu flori de măr

A nins cu flori de măr... o primăvară
Cu alb la tâmple și alei de vis.
A nins în noi, azi, pentru prima oară,
Dar flamura iubirilor s-a stins.

Nu știu de câte ierni tot caut timpul
În care-am rătăcit. Mă desfrunzesc!
Acum sunt iarnă, însă din cenușă,
Mai am puterea înmuguresc.

Și uite cum mereu albesc la tâmple!
Ca o himeră-s... Timpul mi-a trecut...
De iarnă, iarăși sufletul se umple...
Și-mi amintesc că am murit demult...

poezie de din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-mi spui

Să-mi spui de câte ori te pierzi
pe-alei de labirinturi verzi,
întunecate... -ți descui
din ceață, frigul -ți răpui.

Să-mi spui când nimeni nu te-aude
și-ai vrea strigi și lumi sunt surde...
s-alerg, să mă anin de-un cui,
-ți fiu icoană, rugi pui.

Să-mi spui de nu mai poți zbori
de prinsă-n mreje... -ți tai sfori,
-nnod în cozi de zmeu, sui,
să te port fulg de vis oricui.

Să-mi spui când nu mai ai speranțe,
-ți compun versuri la romanțe
-ncânte timp plecat hai-hui
în urmă-ți... că-i al nimănui.

Să-mi spui de-mpreajmă iar -ți fiu
cum voal de păr, miresmi -ți țiu
să nu se-mprăștie nu știu cui,
ce nu păstrez, căci alta nu-i.

Să-mi spui în gând -că tot voi ști
de-mi cauți suflet, dorinți vii
ce le-am pe veci, dulci, amărui-
de cum ești tu, să-mi spui, să-mi spui.

Să-mi spui tot ce destin propui
cu dulce glas ce-l ai, să-mi spui,
să-mi spui tot ce nu poți spui;
că înger eu îți sunt, de-mi spui...

Să-mi spui tot ce-ai fi vrut spui,
să-mi spui ce n-ai spus nimănui,
să mă topești de glas ce spui...
Să nici nu fiu, de tu nu-mi spui!...

poezie de (15 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cade

cade zăpadă multă să ne-ajungă...

nici nu știu dacă te mai iubesc
nici nu știu dacă mai am nevoie de mine
în toiul iernii cad rătăcesc
sunt și pădure și izvor dar și tăciune

cazi e simplu să te ridici e greu
caut un prieten să îmi fie aproape
nu știu unde mai sunt cine sunt eu
știu totuși că nu pot calc pe ape

iarna e mai tăcută ca nicicând
fulgii tot cad și cad ca o perdea
frigul când e tăios când e mai blând
pe-afară nu se-arată nimenea

doar oamenii de nea au mai rămas
să ne aducă aminte că sunt vii
au gânduri multe chiar dacă n-au glas
îi înțeleg doar cei ce sunt copii

mi-a picat așa ciudă pe iarnă
că vrea să-mi intre-n casă și în suflet
în loc stea afară și să cearnă
iar inima să-mi bată fără sunet

nu mai cădea zăpadă, ne-a ajuns...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Totul pare dintr-o...

Anotimp fără zăpadă,
fără țurțuri pe la streșini,
fără viscol și nămeți,
fără foc în sobe de...
pământ, fără fum, fără...
miros de jar mocnind,
fără pita de pe... plită!

Unde ești... copilărie,
unde sunt copiii toți,
nici o sanie pe pârtie,
nici-un animal prin curte,
nici-un pui de Om!

Totul pare dintr-o...
altă lume, nici-un lac...
nu-i înghețat, nici-un...
geam de la fereastră...
nu-i pictat cu flori de...
iarnă, nici o iarnă...
nu mai vine, nici-un pui...
de câine nu mai latră...
prin ogradă, nici-un copil,
băiat sau fată, nu se joacă
cu bulgări mari de zăpadă!

Ah... ce timpuri...
fără timpuri, ne mai trec...
pe lângă tâmple,
nici cojoace, nici opinci,
numai jocuri pe tablete
și iubiri doar virtuale!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Luminița Teleoacă

Cu tine sunt așa departe de mine 2

încerc să-mi amintesc copilăria
rochia și floarea preferată
cum mă încruntam când nu-mi conveneau
lumina / mersul norilor / stările de fapt
dacă DA-N I E-LA se auzea măcar puțin altfel
decât restul grămezilor de daniele și cum
eram cuminte / cum mă revoltam
dacă gerul mirosea a viu / a necunoscut / a dimineața aceea
în care am simțit drumul îndepărtându-se

încerc pun un cuvânt în dreptul
primei emoții adevărate / îmi vin
roiuri albastre / triburi gălăgioase / gânduri bezmetice
cerul căzut dedesubtul pădurii / acolo
strâmtoarea din pântecele mamelor
eu-altcineva adăpându- lacom
din privirea de plastic a unei păpuși speriate
[poate că atunci demult o duruse / poate...
mai mult pe mine...?!
cât de repede am dat pagina?!]

– exist! –

în mușcătura timpului
aerul cauciucat
eșarfa ca o funie amăgindu-nu vrea decât
fim intime... și... așa-și-pe-dincolo...
o las să mă înfășoare / să mă strângă / să mă posede...
până când tristețea cuiva cât o lume
șterge distanța de mine

‹! ești detaliul inofensiv / șifonat pe margini / înghesuit spre inimă!›

un petic turquoise se risipește în oasele ierbii

sunt goală-goală!!... și nu știu de rușine!!!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să ningă!

Să ningă peste mine cu săruturi
Necontenit și să mă troienească,
Ca-ntr-o poiană albă, mii de fluturi,
Iubirea ta, pe mine, strălucească.

Să ningă peste mine cu iubire,
În puritatea-i să mă-nzăpezesc,
trezească iarăși în simțire
În primăvara când mă dezmorțesc.

Pe trupul meu, zăpada să se-așeze
În straturi-straturi, pură și cuminte,
Neantul alb să mă îmbrățișeze,
Dac-o putea, fiindcă sunt fierbinte.

Ce tare arde dragostea în mine!
Simt jarul care mi-a hrănit amorul,
Din trupul meu curg aburi către tine,
Iar tu-mi respiri emoția și dorul.

Fiindcă mi-e dor tot îmi ningi săruturi,
Las trupul meu încet să mi-l albești,
Din buze desenează-mi flori și fluturi,
Lăsându-mi urme, ningi și mă iubești!

Când dorm în brațe albe, argintate,
Săruturi tot ningă dinspre tine,
Îmbrățișările-ți să-mi fie cazemate
Iar tu să-mi ningi, cu sărutări, pe mine...

Flori M. Flori )Florentina Mitrică)

poezie de (21 noiembrie 2016)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Vis oriental

Cu ochi, abia mijiți, visez,
fiu, o clipă, japonez...
Șăgalnic să mă înfioare,
Cireșul înălbit de floare,

Feeric să îmi ningă teama,
Zăpada de pe Fuji Yama,
Să scriu, cu diafanul ceții,
Haiku pe roua dimineții...

Să-mi fie trupu-nveșmântat,
În kimono-ul înflorat,
Să-i fie sufletului hrana,
Buchete mari de ikebana...

Din veac străbun se pogoare,
A samurailor onoare,
Prin minte să-mi plutească crima,
Ce-a stins lumina-n Hiroșima,

Să sorb, o picătură doar,
Din ceaiul verde și amar,
Apoi, urmând imboldul firii,
Să-mi fac, alene, harachiri!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook