Despre lichide

Sesizezi vădite diferenţe,
Între ce e azi şi-odinioară:
La Fontaine a distilat esenţe,
"La Fântână" - numai apă chioară!

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţe şi esenţe

Nicidecum de Dragobete
Ci, de sfântul Valentin
Întâlnim persoane bete
Ce de gard... abia se ţin!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru unii nu există diferenţe între motel şi bordel.

calambur aforistic de David Boia (30 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă se pune semnul egal între doi membri, imediat vor apărea diferenţe de opinii.

aforism de David Boia (18 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La apă

Un rac umblând după profit
La apă a intrat,
A şi roşit într-un final,
Dar nu a-naintat.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Babe capricioase

După frig şi vreme rea,
E o acalmie:
Numai azi e baba ta...
Maine, nu se ştie!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un Sfânt Petru antialcoolic

Chiar arşi la intestin, fiindcă
Ne mistuia al setei rug,
Petrică nu ne-a dat palincă,
Ci numai apă din belşug!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

Dragostea-i aceea care
Calcă totul în picioare:
Legi şi datini, şi morală,
Datorie filială,

Judecată, demnitate,
Inocenţă, pietate,
Legăturile legale,
Diferenţe culturale,

Şi prudenţă, şi pudoare,
Merit, slavă şi onoare,
Caracter, sinceritate,
Diferenţe de etate,

Calcă fără de sfială
Peste orice rânduială,
Pe mândrie,-nţelepciune,
Zei, credinţe, raţiune,

Diferenţe sociale,
De religii, rasiale;
Pune semn egal, signori,
Între regi şi cerşetori.

pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (1 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima soluţie nu este decât un amestec omogen de apă minerală cu apă chioară.

calambur aforistic de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minifabulă

Măgaru', într-un discurs la moară,
Grăi mofluz – fără emfază:
Că vorbele sunt apă chioară
Şi numai faptele contează.

fabulă epigramatică de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul beţivului

A promis alaltăseară
C-o să bea doar "apă chioară"
Şi de-atunci, acest bărbat
Umblă numai... "chior de beat".

paradox epigramatic de Ştefan-Cornel Rodean (2006)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua Pământului - Autoepitaf

N-am fost şi nu voi fi un sfânt,
O scriu aici, în epitaf:
Toţi sunt o apă şi-un pământ
Şi zilnic, numai eu sunt praf!

epitaf epigramatic de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiscul repetent la încasări bugetare

Remarcăm şi azi cusurul
Vechi, pe care-l tot amână:
"Cară apă doar cu ciurul
La a fiscului fântână".

epigramă de Mihai Haivas din Seminţe din... dovleacul meu (2015)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eficienţă

Azi toate regulile-s varză,
Progresul îţi provoacă frică:
Ce ieri ştia să facă-o barză,
Azi poate face-o păsărică...

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între oameni există mici diferenţe care-i fac pe unii mai mari, dar numai cei smeriţi şi evlavioşi fac diferenţa mai mare.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Filip Mardoheu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apei...

Apă, apă cristalină,
Apă lină
Cu lumină,
Ia şi-ncinge-mi dragostea
Şi alungă-mi pacostea...
Apă, apă de izvor
Du mândruţei al meu dor
Şi aşterne-i un covor
Ţesătură de amor...
Apă, apă de fântână,
Ce-ţi stă basmul prins de mână,
Ia şi spală-mi lacrima
Răcoreşte-mi patima...
Apă-adâncă şi întinsă
În ascunsuri te laşi prinsă
Du-mă-n spumă
Şi mă-ndrumă
Către săruturi de humă,
Către-atingeri drăgăstoase
Cu prinoase
Arătoase...
Apă, apă stătătoare
Fă ca vremea să nu zboare
Lasă-ne-o înfloritoare
Lasă-ne-o nemuritoare...
Apă dulce şi sărată
Lasă-ne-o nouă pe toată,
Dragostea nevinovată...
Apă, apă, scumpă apă
‘Naltul ceriului te-adapă
Ce cu tine stânca crapă
Si se-mbuiba orice groapa;

Eu sunt tu, iar tu eşti eu
Şi aşa vom fi mereu...
Apă bună
Şi străbună,
Dăinuieşti mai sus de lună...

poezie de Vasile Zamolxeanu (4 mai 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între ieri şi azi

Între ieri şi azi
există întuneric.
Ai grijă să nu cazi,
că totul e vremelnic.
Între ieri şi azi
e un apus de soare.
Priveşte printre brazi,
că mâine iar răsare.
Între ieri şi azi
e noapte şi-întuneric.
Tu nu poţi ca să cazi.
Tu eşti un om puternic.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată, la marginea unui drum umblat, o fântână, şi lângă fântână şedea jos o babă, ghemuită pe nişte zdrenţe de cergă, şi morfolea-n gingii un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când vedea drumeţ, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta şi se milogea tânguios numai din vârful limbii: "Faceţi-vă milă şi pomană, măiculiţă, de o biată păcătoasă fără putere!"

începutul de la Calul dracului de Ion Luca Caragiale (1909)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţe

Iarna nu-i precum e vara
Nici guvernul precum ţara...

distih de Ion Bindea (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forţează norocul, forţează destinul, forţează-te pe tine, pentru că: Niciodată nu vine găleata cu apă din fântână singură la tine... poţi să urli sau să mori de sete, că degeaba, apa rece tot în fântână rămâne!

Viorel Muha (noiembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâna lui Panait

Între sat şi cimitir
a fost o fântână
fântâna lui Panait
săpată de acest om
pe care nimeni nu l-a văzut niciodată
nimeni nu-şi aminteşte cine a fost
se ştie doar că a săpat
o fântână
să îşi spele păcatul
sugrumat de durere
că şi-a omorât fratele

a săpat fântâna
la marginea drumului
şi pentru vii
şi pentru morţi
ca dar de împăcare
răcorind trupurile oamenilor
însetaţi de oboseală
şi lăsau închinăciuni
pe buza fântânii
în numele lui

morţii veneau numai noaptea
şi beau apă
însetaţi de uitare
sub povara lutului

acum fântâna nu mai este
în locul ei a crescut o salcie
ce-şi apleacă ramurile
spre pământ
cu lacrimi pe frunze

poezie de Ion Şerban Drincea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!