Verde trup
Verde-n dimineți cu rouă,
Verde-n clipele când plouă,
Verde-n buze ce-nfloresc,
Verde-n sâni ce se topesc,
Verde... peste amintiri,
Verde-n prag de despărțiri,
Verde... în adânc de dor,
Verde-n dulcele amor,
Verde-n nopți fără de stele,
Verde-n apa din ulcele,
Verde... la-nceput de noapte
Verde-n mincinoase șoapte,
Verde-n așternut arzând,
Verde-n tine când pătrund,
Verde-n iarba încolțită,
Verde... când e tăvălită,
Verde-n ochiu-nlăcrimat,
Verde... trupul de bărbat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre verde
- poezii despre sâni
- poezii despre stele
- poezii despre rouă
- poezii despre ploaie
- poezii despre minciună
- poezii despre dor
- poezii despre dimineață
Citate similare
Neîntunecimea
Să-ți spună ochiul meu de rai
Lumina verde-n care stai
Să-ți spună tâmpla mea ce gând
Deșartă nud de crini în tine
Să-ți spună ochiul meu de rai
Petală verde înspre claruri
Bocetul ierbii unde-și cruce
Lacrima-rouă evantai
Să-ți spună-adâncul meu de rai
Pasăre fragedă de miruri
De ispitire Soi de cânt
Cu Lună-n piele drept perfecțiune
Să-ți spună ochiul meu de rai
Lumina verde-n care stai
Largă tot jefuind "seninuri"
Mai rău decât vârteju-n ceruri.
poezie de Cipriana Tanu din Te iubesc altfel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre păsări
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre ochi
- poezii despre nuditate
- poezii despre gânduri
Ce mai bard eram odată!
Foaie verde-n lung și lată,
Vine weekendul pe dată
Să îmi spună că-i în stare
Să îmi fie sărbătoare
Și, de vreau, pot sta în pat,
Nu hai-hui în lung și-n lat.
Frunză verde-n doru' lelii,
Cum să stau când sâcâielii
Ce m-așteaptă două zile
N-am ce-i face, nici cu pile,
Nici c-o vreme de năpastă,
Când e vorba de nevastă?
Foaie verde de-a de doping,
N-am ce face: merg la shoping,
Cum să dau cu oiștea-n gard?
O să ușurez din card,
Că-s doar bani și, de-am noroc,
Mai trăiesc și-i pun la loc.
Frunză verde (ioc) pe ram,
Doamne, ce nevastă am!
Când îi vine vreo idee,
Eu sunt pui de erbacee
Cu o frunză (ciuciu) lată
Și, de ea, amorezată.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre sărbători, poezii despre soție, poezii despre noroc, poezii despre iubire, poezii despre frunze sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Primăvara, prima care apare verde-n față.
citat din David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre primăvară
totul verde-n jur
sfârșit de aprilie
cu liliac alb
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sfârșit, citate despre promisiuni sau citate despre alb
verde-n zăpadă
în jur totul înghețat -
ace de brăduț
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zăpadă, citate despre gheață sau citate despre brazi
Să-i spui omului adevărul verde-n ochi e mai mult decât o datorie, e o plăcere!
aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre plăcere sau aforisme despre adevăr
Bradul
Când arde soarele de mai,
Când vântul iernii geme,
Mărețul brad pe naltul plai
Stă verde-n orice vreme.
O rădăcină de colos
Și-a sfredelit în stâncă,
Și de pe stâncă maiestos
Mai sfredelește încă!
De mult cu blocul de granit
El s-a făcut totuna,
Și pe-amândoi necontenit
Îi zguduie furtuna.
Și lemn, și piatră la un loc,
Verdeața-i ne-ntreruptă,
Aspiră ger, îndură foc,
Cu trăsnetul se luptă!
La piept cu viforul turbat,
La cap cu norul rece,
D-atâția ani nestrămutat
El tot așa petrece.
D-ar fi să-i dați în văi adânci
Odihnă dezmierdată,
Răpindu-i viscole și stânci,
L-ați omorî pe dată!
Când arde soarele de mai,
Când vântul iernii geme,
Mărețul brad pe naltul plai
Stă verde-n orice vreme!
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre stânci, poezii despre brazi, poezii despre văi, poezii despre vânt, poezii despre odihnă, poezii despre nori sau poezii despre lemn
Fermitate
Îți spun iubito, verde-n față
Că după tine sunt topit
Și-am să-ți dedic întreaga viață...
Mai am o lună de trăit.
epigramă de Pavel Marin Boțoc din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață, epigrame despre timp sau epigrame despre iubire
O sugestie
Se vede-o zare verde-n sticla veche,
Se vede-un licăr roșu în tăcuta sobă,
Se presimte ninsoare-n amurgul de afară
Ce-ai zice de-un pahar cu vin în prag de seară?
poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară sau poezii despre roșu
Din legile fizicii
La Parlament, la Protocol, în sală,
Nu se servește apă minerală,
Căci ospătarii ți-o zic verde-n față:
"Atât se minte-aici, că și-asta-ngheață!"
epigramă de Laurențiu Ghiță din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre parlament, epigrame despre legi, epigrame despre fizică sau epigrame despre apă
Din frunză rost
Sunt frunze care cresc cu dor
Din verde își pictează-naltul
Și se înalță în albastrul
La rând și cer și roș covor,
Sunt frunze care cresc tăcând
Șoptind iubirea-n adiere
Când luna trece în tăcere
Și răsăritu-i este gând,
Sunt frunze verzi când greu omătul
Stă să adoarmă foșnetul,
Semeț îndură frunza vântul
Căci rostul ei e verde-n Domnul.
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre tăcere sau poezii despre somn
Ritualuri matinale la 60 de ani
I-o serveam nevestei dimineață
Și pe frig năprasnic și pe soare,
Dar de-un timp, imi spune verde-n față,
C-a îmbătrânit și e prea tare.
Am mai pus vreo două căni de apă
Și m-am prezentat cu ea degrabă
Dar mi-a repezit precum o țoapă,
Pretextând că-I lungă, dar e slabă.
M-a șocat cumplit schimbarea sa,
Constatând că nu-i ca înainte
Și i-am spus atunci s-o facă ea...
Dar era prea neagră și fierbinte.
A mai pus și cuburi reci de gheață
Zahăr cu miros de mere coapte,
Dar acum i-am spus-o verde-n față
Că e rece și-o prefer cu lapte.
Am chemat vecina, o versată,
Ce gustând, verdictul să ni-l spună
Și a spus că-i dulce, aromată,
Nu e nici prea scurtă, deci e bună!
Morala
Ca sexagenar n-ai mare vină,
Când îți bei cafeaua la vecină...
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre zahăr, poezii despre vinovăție, poezii despre schimbare, poezii despre negru, poezii despre mere sau poezii despre lactate
Primăvara
Rochii albe, de mătase
timpul peste lume coase,
firul verde-n ac îndeasă
după iarna nemiloasă.
O fecioară despletită,
fragedă, neprihănită,
duce-n poală viorele,
ghiocei și brebenele.
Sub piciorul ei fierbinte
se topește-al iernii dinte.
poezie de Ana Podaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre virginitate, poezii despre rochii, poezii despre primăvară, poezii despre picioare, poezii despre ghiocei, poezii despre dinți sau poezii despre alb
Îmi amintesc prima vizită a lui Constantin Noica. Când am rămas o clipă singuri, m-a întrebat verde-n față: "Cum îl puteți suporta pe Cioran?" Și i-am zis: "Dar și el mă suportă pe mine." Adevărul e că Cioran era pur și simplu imprevizibil. Nu te plictiseai niciodată cu el.
Simone Boue în interviu (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre adevăr, citate despre Emil Cioran, citate de Simone Boue despre Emil Cioran, citate despre Constantin Noica sau citate despre Constantin
Glossă de verde
Lumânărele verzi se-nalță
Ocean de verde-n munți de jad,
Ocean de vis, ocean de viață
Când în adâncuri stele ard.
Ocean de verde pe câmpie...
Primăvăratic încolțesc
Oglinzi de stele-n verde glie,
În dulcele grai românesc.
Lumânărele verzi se-nalță
Și ard în vis păduri de jad,
Pădurea iarăși prinde viață
Și-n noi cresc rugile de brad.
S-a răsturnat în valuri cerul
Și val de verde m-a cuprins.
Deodat' mă-nvăluie misterul
În vaiete de clopot stins.
Ocean de verde-n munți de jad,
Mă prinde-n vraja lui deodată,
Cercuri concentrice mă ard
Și redevin pădurea toată.
Sub ploaia rece de smarald
Mă nasc un răsărit de lume
Și-n noi lumânărele ard
Ca într-o dulce plecăciune.
Ocean de vis, ocean de viață,
Templu de verde, sfântul schit,
Pe toți românii îi învață
Demn a trăi, dar și smerit.
Privind spre marea ta câmpie,
Ascultă-ndemnul cel străbun:
Pădurea-i pururi reverie,
Al pruncilor și-al vost' plămân.
Când în adâncu-i stele ard
Și chipu-n ceruri se-oglindește,
Când brazi, în suferință cad,
Român, gândește românește!
Vin cioclii sufletul să-l ia,
Trec tapinari cu arma-n mână,
Uitând că rădăcina sa
E trup de nație română.
Ocean de verde pe câmpie,
Ocean de lacrimi verde crud...
Când cresc păduri de poezie,
Voi ați lăsat pădurea nud?!
Distrugeți faună și floră
Și vă ucideți repetat...
Prindeți-vă în verdea horă!
Aveți atâtea de schimbat...
Primăvăratic încolțesc
Copaci în noi băieți și fete.
Se nasc pe plaiul românesc,
Destinul crud să și-l aștepte.
Și pică lacrimă de jad...
Copaci din sevă o adună
Și în coroane stele ard
Sclipind sub razele de lună.
Oglinzi de stele-n verde glie...
Copaci coroanele-și unesc,
Stăpâni în marea Românie,
Românii fericiți trăiesc.
Păstrăm în seva românească
Cenușa neamului român.
În veci românul să trăiască
Și fie-n țara sa stăpân!
În dulcele grai românesc,
În râuri, curg râuri de miere.
Român, pe brațe brazi îți cresc
Falnici nălțându-se spre stele.
Român cu rădăcini aici
Și tricolor pe brațe-stânci,
Cu ii țesute cu arnici,
Ai în privire răni adânci.
În dulcele grai românesc,
Oglinzi de stele-n verde glie,
Primăvăratic încolțesc.
Ocean de verde pe câmpie...
Când în adâncu-i stele ard,
Ocean de vis, ocean de viață,
Ocean de verde- munți de jad...
Lumânărele verzi se-nalță.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre păduri, poezii despre țări, poezii despre învățătură, poezii despre visare sau poezii despre trup și suflet
Arbor
Când mâna ta pe fruntea mea e floare
Și-nfrigurat cealaltă mână-ți caut,
Mi-e sufletul ca lanul verde-n soare
Și cugetul ca zvonul unui flaut,
Dar când departe pașii tăi îmi sunt
Și sânul cu miros de busuioc,
Mă simt un arbor greu către pământ,
Încins între perdele largi, de foc.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, citate de Zaharia Stancu despre suflet, poezii despre mâini, citate de Zaharia Stancu despre mâini, poezii despre foc, citate de Zaharia Stancu despre foc, poezii despre flori, citate de Zaharia Stancu despre flori, poezii despre Soare sau citate de Zaharia Stancu despre Soare
Frank Barone: Haide, este fratele tău.
Raymond Barone: Este fiul tău!
Frank Barone: Și îmi spui vorbele astea așa verde-n față?
replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradoxul urii (aviz unuia care a spus că-i urăște nespus pe cei care-i spun verde-n față ce cred despre el)
Meditez și-n gând îmi zic:
Déși pare de mirare,
Cu cât sufletu-i mai mic,
Cu-atât ura e mai mare mare!...
epigramă de George Budoi din Iubirea și ura în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (20 septembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre paradox sau epigrame despre gânduri
Miresme
Aștept să pui miresme în clipa care vine,
Să parfumezi răvasul, pe care mi-l trimiți
Iertare ta mi-e vină, de toate's vinovată,
Dar într-un colț de suflet să nu uiți să mă ei.
Înmugurind speranțe aștept iar primăvara,
Să creasca firul ierbii mai verde decat ieri,
Iar flacăra de viață să lumineze calea,
Când o să-nceapă valsul florilor de tei.
Nopțile cernite, vor fi date uitării,
Canon de pocăiță pe rănd toate primesc
Vor face armistițiu călcănd stativul vremii,
Căci ramura e verde și verde-n mine cresc.
Tu prinde-mă de mână și lasă gura lumii
Și căinii care latră, cănd caravane trec,
O primavară vine cu alai, ca la o nuntă
Eu tot mai cred în vise și încă mai visez...
poezie de Camelia Cristea din Ferestre deschise, Editura Singur 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vals, poezii despre trecut sau poezii despre tei
Codrii seculari
Calc prin codrii seculari
Printr-un taciturn sobor,
Al strămoșilor stejari,
Pe pământul dacilor.
În aer un zumzet fin
Arde iarba verde-n vânt
Chiar izvoarele suspin'
Dor în ape înecând.
Cântă păsări sus pe ram,
Triluri vechi, nemuritoare
Și nevoia unui neam
Printre stele căzătoare.
Noaptea luna strălucește
Codrii dorm uitați de timp,
Cu lumina-i ce vopsește,
Zilele din anotimp.
Aici basmele iau viață
Din tăcerea selenară,
Rouă albastră-n dimineață
Bea pădurea seculară.
poezie de Emil Utalea (10 august 2019)
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele căzătoare sau poezii despre stejari