8 martie
femeie azi e ziua când balansezi
peste mine iluzie și parfum ciobit
de sărutul violet dat ție să mi-l dansezi
sub cerul de ambre spre noi pornit.
știu, ochii tăi demult mă hăituiesc
prin frunze abuz știut de servilism
exact când eu tocmai mă pomenesc
cum gândul mă fură iubirii cataclism.
vârful degetelor de-ajunsă pierdere
vor fi pe colierul tău de mele gânduri,
ochii îi aciuez pe clipa ta extindere
și ne vom lega cu rime eterate cârduri.
de extazele uitării frumos atinși
hai! trebuie să trecem odaia goală
să ne imaginăm în destine aprinși
că explorăm o cale lactee ideală.
apoi dansului rotund cu pași rotunzi,
învârtindu-ne vom imita ciclu cosmic
și-n emoția așteptării tu, să afunzi,
sfericul gând strivit-n sărutul atomic.
temător ți-oi enerva părul tău ebenin
stârniri de spații vreau în freamăt,
tăria singurătății dincolo de destin
vom alunga-o fiorului cu iubire geamăt.
și voi învăța chefuitul turn medieval
cum frunte să-și întoarcă spre noi
când luciul mâinii tale, blestem iar,
dă voie să lunece sclavia ochilor goi.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre ochi
- poezii despre iubire
- poezii despre dans
- poezii despre învățătură
- poezii despre uitare
- poezii despre sărut
- poezii despre singurătate
- poezii despre sclavie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
8 martie
femeie, e ziua când tu balansezi-n mine o iluzie,
să-ți miros parfumul ciobit de sărutul violet
și vârfurile degetelor variațiune renumită fie,
să ne încânte întoarcerea-n albastre tonuri duet.
de extaze cuprinși, de ovală uitare neatinși,
hai să ne facem că trecem în lung odaia goală...
de la un capăt spre celălalt în zâmbet aprinși,
amăgindu-ne că trecem o cale lactee ideală.
apoi, într-un dans rotund, noi, cu pași rotunzi,
ne vom învârti așa... intacți, imitând ciclul cosmic...
exaltați în clipa obtuză și-n gesturi mereu afunzi,
culoare și forme vom azvârli tandrului ochi rombic.
părului tău enervat un cer cade, imun la geamăt
tăria singurătății alungare fie dincolo de destin,
din turnul medieval încărunțit desprinde-vom freamăt
și, pierduți în coaja trăirii, vom fi o plutire de caolin.
știu, ochii tăi mă hăituiesc cu abuz de servilism...
rotocoală de spaimă intactă făcând în jur de poeme,
când pulsurile inimii inventează-n artere cataclism
și-o iubire de fluidă noapte prin frumoasele arene.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre spaimă, poezii despre păr cărunt, poezii despre păr, poezii despre puls sau poezii despre promisiuni
Freamăt
Zbor de vise prind în noapte
Mă ascund în vraja lor
Tu mă chemi printre păcate
Iar eu vin... îmi era dor
Te ating, sărut pe umeri,
În oftatul tău mă pierd
Când bătăi din piept îmi numeri
Și mă lași să te dezmierd
Îmi aluneci lin pe piele
Iar eu tac pe trupu-ți cald
Mâinile-mi te vor doar ele
Și prin suflet mi te scald
Mă iubește pe un freamăt
Ce se naște când respiri
Pierde-mă în al tău geamăt
Și-n dulceața din priviri
Hai să ne iubim o vreme
Poate-n ea ne vom uita
Doar noi doi, niște poeme,
Ochii mei... privirea ta
poezie de Adi Conțu (4 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre poezie, poezii despre noapte sau poezii despre naștere
În balon
Am un balon cu aer cald și cred că aș putea zbura
Pe fața nevăzută a lunii, să mă ascund de lumea rea;
Dar înainte să m-avânt în cerul ăsta ca un fum
Aș vrea cu mine să te iau, să-mi fii tovarășă de drum.
Vom zbura dincolo de nori și de acolo vom privi
Și-n curcubeu înfășurați, iubirea vom împărtăși;
La miezul nopții ca o ploaie de stele-aprinse vei cădea
Te voi usca cu o cometă și chipul ți-l voi săruta.
Și peisajele se schimbă, căci suntem ca într-o odisee
Iar râsul tău noapte de noapte va fi a mea Cale Lactee
Treptat și luna va descrește plutind pe bolta înstelată
Fiindcă nimic nu poate umbri iubirea noastră minunată.
Uite cum Venus licărește privind acest devotament
Când noi flirtăm pe cerul nopții duși de al dragostei torent
Și muza mea tu o să fii, să-ți scriu poeme de iubire,
Iar Orion și Andromeda ne vor veghea fără oprire.
Pe nori dormi-vom ca pe perne, aripi de înger vom fura
Ca niște păsări fermecate către Saturn ne-om avânta
Iar de vom obosi plutind și făcând iar salt după salt
Pe un meteorit vom sta să colindăm cerul înalt.
Ești de acord să vii cu mine pe nava asta spațială?
Eu gata sunt și port în suflet a mea iubire colosală
Ia-mă de mână, hai la bord, fiindcă spre soare vom zbura
Și inimile noastre-aprinse acolo sus vor fuziona.
poezie de Graeme King, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri sau poezii despre schimbare
Când va veni, moartea va avea ochii tăi
Când va veni, moartea va avea ochii tăi, proprii tăi ochi
această moarte care ne însoțește
de dimineața până noaptea târziu, insomniacă,
surdă, asemeni unei vechi remușcări
sau unei obișnuințe stupide. Ochii tăi
vor fi un cuvânt inutil,
un țipăt mut, o tăcere.
Așa cum îi vezi tu în fiecare dimineață
când, singur, te apleci spre
oglindă. O dulce speranță,
speranța că-n acea zi noi vom ști
că tu ești viață și că tu ești nimic.
Pentru că fiecare viață are-o privire.
Când moartea va veni, va avea ochii tăi,
O obișnuință de care tocmai ai scăpat,
ca și cum ai vedea-n oglindă
cum o față moartă reapare,
ca și cum ai asculta, atent, niște buze închise.
Vom coborî tăcuți în abis.
poezie clasică de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre tăcere, poezii despre dimineață, poezii despre viață, poezii despre prăpăstii, poezii despre insomnie sau poezii despre cuvinte
Și pomii iar vor înflorii
Și pomii iar vor înflorii,
Veni-va altă primăvară,
Și noi ne vom căsătorii
Sub cer senin, parfum de seară.
Și vom avea și invitați;
- Anotimpuri ce-au trecut,
Iubirii martori să ne stați
Ca atunci când ne-am cunoscut.
Și ne veți binecuvânta,
Stele-a înaltei bolte albastre,
Când noi doi vom înainta
Spre calea fericirii noastre.
poezie de Răzvan Isac (28 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trecut
- poezii despre seară
- poezii despre primăvară
- poezii despre fericire
- poezii despre căsătorie
- poezii despre copaci
- poezii despre anotimpuri
- poezii despre albastru
Odată, tot tu vei fi!
odată
...
odată sigur, știu
că, vom ajunge și noi să fim
între răsărituri și apusuri
sau în nopți, târzii
și-acum eu strig, te rog să vii
de-aceea îngenunchez
și plâng, prin melodii
odată vom ajunge, noi
să ne iubim, și știu că vom unii
două inimii pustii
și-un puls de viață
prin trupuri ce-și doresc
seri pline de taine
apoi iubire, prin arzătoare
și fierbinte privire
și vreau să știi
că chiar, dacă, vreodată
vor fi cândva tăceri
sau clipe-n zbucium și-n suspin
de lacrimi
tot amândoi doresc să fim
în mine și-n tine
prin neuitate amintiri
și te rog mult, ascultă, chiar dacă
odată, poate, peste ani
pe străzi din mine, pustii
de tu, nu vei mai fi
să știi, că prin iubire
rouâ pe frunze căzute
că tot, noi doi vom fi
odată, poate, de sufletul tău
va trece fără ca eu să știu
și atunci, tot tu vei fi
în clipe de aduceri aminte
sau săpată-n mine, adânc
în pleope, și-n gânduri, și-n priviri
chiar de-ar fi, să te aștept în gări
de timp, pustii
poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre plâns
Cum să nu iubesc
Cum să nu iubesc
Cum aș putea să nu iubesc
Chemarea nopților târzii,
Când între vise te aștept
Și tu-mi ești steaua căpătâi.
Cum aș putea să nu iubesc
Chemarea zorilor de zi,
Când cu săruturi te trezesc
Și tu de gâtul meu te ții.
Cum aș putea să nu iubesc
Sărutul ce mi-l dai trecând,
Ce altceva să-mi mai doresc,
Eu te iubesc și-n al tău gând.
Cum aș putea să nu iubesc
Privirea ta și ochii plini,
În lumea lor mă regăsesc,
În lumea lor aș vrea să vin.
Cum aș putea să nu iubesc
Sărutul tău nepământean,
Căci buzele-ți sunt dar celest,
Mereu doresc ca să le am.
Cum aș putea să nu iubesc
Potecile ce pașii-ți poartă,
În viața ta vreau să pășesc,
Să-ți dăruiesc iubirea toată.
Cum aș putea să nu iubesc
Parfumul tău amețitor,
Eu când îl simt, înebunesc,
De-al tău miros, eu vreau să mor.
Cum aș putea să nu iubesc...
poezie de Mihail Coandă
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele
La margine de râu
Ne vor lovi cu pietre, vom fi alungați
ca doi schismatici în deșert,
e prea multă liniște, hai să plecăm.
Ne biciuie frustrarea pe față și pe ochi
pornim pînă nu se-nfundă drumurile, până când norii
nu aruncă cu fulgere sticloase în noi.
Cu rasuflarea tăiată, prin ploaie,
îți voi deschide fereastra unui gând
ce-mi mistuie inima și o coace întreagă
la focul aprins dincolo de râu.
În odaia în care duhul apei doarme,
ochiul cerului stă nemișcat și privește
cum, despovărată de veșminte,
măsori întunericul cu brațele albe.
Cu ochii mari, înghețați pe mine, spui
ne vor lovi cu nepăsare, vom fi uitați
aici la margine de râu
și cred că-i atât de frumos.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (16 mai 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre somn, poezii despre râuri, poezii despre ploaie, poezii despre nori, poezii despre inimă, poezii despre gheață sau poezii despre frumusețe
Doar fericit
Ridică-ți ochii spre mine
lasă-mă să-ți fur iarna din privire
și s-o schimb cu puțina vară
ce mi-a rămas în suflet.
Ridică-ți căpșorul spre mine
lasă-mă să-mi petrec degetele
prin părul tău ce-a prins iarna prea devreme
lasă-mă să îl împrimăvărez.
Lasă-ți rujul să își găsească adăpost
pe obrajii mei,
iar eu voi face palat mâinilor tale
când am sa le opresc freamătul
între ale mele.
Și-n zâmbetele ce vor urma
vom scrie basme ce se vor termina
doar fericit
Doar fericit.
poezie de George Svet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ruj, poezii despre palate, poezii despre mâini sau poezii despre iarnă
De dorul Tău, Isus iubit
De dorul Tău, Isus iubit
În dragostea Ta arse
Și inima spre Răsărit
Și fața ni-s întoarse.
Isus, Isus... și Te-așteptăm
Cum crinii-așteaptă rouă
Privind spre ceruri Te chemăm
Cu mâinile-amândouă.
Treci peste anii viitori
Isuse drag, și vină
Ne du mai sus, mai sus de zori
Spre țara de lumină.
Și-n clipa când ni-I cununa
Cu-a slavei Tale taine
Schimbați, ca Tine vom purta
A păcii albe haine.
Iar noi iubit și drag Isus
Ți-om da cu brațe pline
Toți crinii dorului nespus
Și-ai dragostei de Tine.
Și Ți-i vom presăra în drum
Cu-o veșnică-nchinare
Precum îți preamărim acum
A dragostei cântare.
În zorii fiecărei luni
Vom strânge cu uimire
Din pomii veșnicei minuni
Noi roduri de iubire
Și-Ți vom cânta Isus iubit
De drag o veșnicie
Că Te-am chemat și Te-am dorit
Cât nimenea nu știe.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre țări, poezii despre vinovăție, poezii despre vestimentație, poezii despre rouă sau poezii despre pace
Ctitorind soarele omeniei
Motto: "Vreme trece, vreme vine."
Chiar dacă timpul trece
Prin timp noi vom rămâne,
Chiar de ni-i clipa rece
Noi tâmpla ne-o vom ține;
Și frunte lângă inimi
Și inimi lângă frunte
Noi sus vom ține gândul
Mai sus decât un munte.
Și muntele e-o treaptă
Și noi suntem un munte,
Când florile ne ard sub pleoape
Și ochii-n rouă știu să cânte.
Iar când durerea e adâncă
De nu mai vrea din gând să iasă
Noi știm să facem visul stâncă
Și din lumină omului mireasă.
poezie de Costel Zăgan din revista Liceul, nr.16 (1978)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre stânci, poezii despre nuntă, poezii despre muzică sau poezii despre lumină
Sărutul tău
Aș vrea să simt sărutul tău. Mi-e dor
ca păpădiei de o adiere
ce-o va-nălța spre astrul orbitor
în clipe de visare și plăcere.
Aș vrea să-l simt cum simte un bolnav
ce ultima speranță își depune
în rugăciune, cu un glas firav,
atunci când i se-ntâmplă o minune
și tot ce pân-atunci a fost un chin
dispare, dintr-odată, fără urmă,
ștergându-se, din noul lui destin
durerile ce fericirea curmă.
Aș vrea să-l simt ca pe un zbor în doi
spre locul din memoria străveche,
din care ne vom aminti, apoi,
sărutul unor suflete pereche.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflete pereche, poezii despre religie, poezii despre plăcere sau poezii despre durere
Acasă
Acasă
e seară, e târziu
se așterne înserarea
mai curge trăirea, se scurge visarea
în patima trupului și lacrima sărutului
am așezat un gând
gingaș și jucăuș
o clipă de trăire
abisul etern al iubirii
în spirit, în univers
o căutare a unui vis
nescris, neînceput
ochii tăi azi s-au închis,
curgeau tăcute razele de soare
pe trupul căzut pe caldarâm
tu ai plecat pe altă cale
spre cer, spre paradis
aștern pe scoarța uscată de durere
povești despre iubire,
povești de drag și de demult
tu ai plecat spre nemurire
deschide ochii să privești
azi viața și lumina
tu din iubire ai fost creată
și ai plecat pe stropii ei spre cer
în pași de dor
amarnic dor, de tine, ne va fi
ne-ai părăsit femeie într-o zi
când nuferii înfloreau pe lac
lăsând tăcerea clipelor să cadă peste noi
pe cer azi curcubeul te așteaptă
și visul tău se va împlini
în verdele crud al ierbii cosite în crâng,
acasă...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde sau poezii despre rai
Dragoste eternă...
Dragostea mea, de atâția ani,
Lângă tine sunt mereu și voi fi,
Chiar când nu voi exista,
Voi rămâne lângă tine.
Spre tine mă cheamă,
Glasul adâncului,
Misterios parcă.
Tunetul pușcăturilor de dinamită,
Când mă relaxez o clipă,
După efort, tu mă alinți,
Cu trosnete, din încheieturile,
armăturilor.
Întotdeauna când plec de la tine,
Soarele mă-ntâmpină zâmbitor,
E întuneric la tine,
Dar tu îmi zâmbești,
Prin gurile de galerii.
Ochii tăi sunt minuscule firicele,
De aur care sclipesc în lumină,
Lămpii de carbid,
La tine totul e splendid.
Ești frumoasă ca o zână,
Iar eu te iubesc așa cum ești,
Ești iubită frumoasă mină.
În pieptul tău bat mii de inimi,
De oameni, de perforatoare,
Sau de diferite motoare.
Totul pulsează cu o frecvență
Regulată, care ne face, ca noi toți,
Să te iubim mai mult,
Iar tu să fii mai atrăgătoare,
Să ne lași să scoatem,
De la sânul tău comorile,
Ce stau ascunse de veacuri.
Trebuie chiar de nu vrei.
Noi vom învinge duritatea
Rocilor și vom scoate la
Lumină, comorile tale,
Tezaurizate.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre tezaur, poezii despre roci sau poezii despre relaxare
Vom pierde sau vom câștiga
Nu te supăra omule drag mie
De adevărul ce-ți voi spune ție
Nu e bine prin spatele meu să le învârtești
Mai bine toate-n față mi le clădești.
Să-mi dai siguranța zilei de mâine
Și-ți voi fi alături la rău și bine
Să mă ții strâns la pieptul tău
Și nu arunca cuțitele în spatele meu.
Să mă privești așa cum sunt
Și-ți voi asculta și înțelege orice gând.
Să fie bine și frumos ca la-nceput,
Dar nu vreau ca dincolo de zări s-aud.
Și atunci să vezi cum voi lupta,
Vom pierde sau vom caștiga,
Poate fi greu, poate fi ușor
Dar totul vine când ai același zbor.
Numai succesele să ne pălească
Scopuri și visele să ni se-mplinească.
poezie de Eugenia Calancea (4 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre supărare, poezii despre succes sau poezii despre siguranță
Mereu îndrăgostită
Uite cum se lasă seara,
Vise-ncep a-nmugurii,
Melancolică-i chitara
Și tu vrei... a mă iubi.
Uite luna... cum apare
Sus pe cerul fără nor,
Căutând... răscolitoare
Ochii tăi nebuni de dor.
Cad luceferii-n cărare
Și pe chipul tău curat,
Inocentă... ca o floare,
Asfințitu-ai fermecat.
Port sărutul tău pe buze
Definind... un dulce-amor
Și apusu-ntreg de frunze
Ce mă-nvață lin... să zbor.
Palma... sânul ți-l cuprinde
Și-l stârnește-nspre trăiri,
Când tot cerul se aprinde
Peste pulberi... de zefiri.
Tremură coapsa-n dorință
Mângâind-o... până când,
Ne simțim doar o ființă
Într-o viață... ca un gând.
Înger blând și zână bună,
Clipa patimei... de ieri,
Peste-mbrățișări stăpână,
Ești sfințită de tăceri.
Pică seara-nspre răscruce
Și-n parfum... de trandafiri
Ce-așteptările... seduce,
Tălmăcind nemărginiri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri
Dă viață iubirii
Căuș din palmele eu fac
Pentru sufletul tău însetat...
Și numele meu să îți fie mereu
Un izvor nesecat de iubire!
Spre miezul vieții pășim amândoi
Tu poem de iubire și eu întregit de tine!
Doar împreună putem depăși
Un prag ce se-nalță către gândul trecut,
Când noi doi visam doar la iubire...
Hai să ne bucurăm de clipă oferită
Unindu -ne destinul,
Să coloram iubirea ce n-am trăit-o ieri!
Să nu uităm că părul va încărunți
Și ziua se va transforma în ani!
Te rog "Iubire"... dă-mi sărutul tău
Să dezmorțim încheietura vieții
Iar dragostea să o împărțim la nesfârșit
Și să o scriem pe coala sufletului nostru,
Cu litere rupte din răsărit!
"Picături de dulceață"
Nume să îi dăm iubirii.
Să dăinuiască o viață prin noi,
Și o vecie pe -o coală de hârtie!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie
Ctitorind soarele omeniei
Motto: "Vreme trece, vreme vine."
Chiar dacă timpul trece
prin timp noi vom rămâne
chiar de ni-i clipa rece
noi tâmpla ne-o vom ține
Și frunte lângă inimi
și inimi lângă frunte
noi sus vom ține gândul
mai sus decât un munte
Și muntele e-o treaptă
și noi suntem un munte
florile ne ard sub pleoape
ochii-n rouă știu să cânte
Iar durerea-i prea adâncă
nu mai vrea din gând să iasă
hai să facem visul stâncă
și din lumină omului mireasă
poezie de Costel Zăgan din Remember (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sa te intorci la mine
Azi,
Mâine,
Sau, chiar mai târziu
Să vii, să-mi spui
"Te-am iertat"
Și să mă iubești
Eu îți voi spune
Că te-am dorit
Și că am sperat.
Apoi sărutul meu
Va fi pecetea
Iubirii noastre.
Vom fi doar noi doi
Și o lume de care
Nu ne leagă nimic
Vom fi noi doi
Și o dragoste mare
Cum n-a fost
Și nu e....
.... să vii, și
Să-mi spui
"Te-am visat"
poezie de Virgil Mihaila
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre iertare sau poezii despre dorințe
Sărutul
sărutul ăsta e secunda care a venit din apusul lumii, e felul în care aș dori să
mă culc pe ape spre far, e fragmentul clipei albastre în noapte; sărutul
ăsta îmi zdrobește celulele, îmi desface pupilele, mă-nnebunește până la
fisurile anilor care trec chiar aici lângă noi, lângă far; sărutul
ăsta al mrejelor îmi răscolește marea, mă face-un val ce scufundă
orașul, învârtindu-se în aripa stângă a lunii; sărutul ăsta îmi trezește simțurile, imprimă
milenii pe clipă, se tipărește în zori, se condamnă, nebuloasă a ochilor noștri de apă
sărutul ăsta e sărutul tuturor descendenților, străbunilor, nepoților, urmașilor
e anul-lumină cambrat peste noi ca un arc suav, răcoritor ca o briză peste-amurg
mi-au amorțit pașii și ochii, mi s-a oprit inima, mi-a picat cerul în ochii tăi,
sărutul ăsta este minunea pe care-o așteaptă creștinii, e salvarea ce vine peste
noi ca un gând, e speranța ce pâlpâie
poezie de Cristina Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre tipografie, poezii despre simțuri, poezii despre secunde, poezii despre salvare sau poezii despre oraș