No man's Land
S-a liniștit, a amuțit,
Noaptea-i aproape de sfârșit
Încă soarele n-a răsărit
Trupele stau, s-au liniștit.
Fasolea-i tare, se răcește
Nu-i mai bună, se sleiește
Stomacu-i doare, foamea-i mare
Nu-i mai apă... e teroare.
Cade-o bombă, apoi două
Groapa s-a umplut cu rouă,
Cad picuri cristalini în groapa nouă
Ce frumos este când plouă.
Răsăritul se face simțit,
Soarele-i incandescent, roșiatic,
Acum că ploaia s-a oprit
Se văd pe cer roiuri de licurici.
Dar nu sunt licurici
Sunt rachete, inamici
La orizont se văd dușmanii
Atacând mereu în raiduri.
Și deja e dimineață,
Toată zona e sfărâmată,
E o dimineață obișnuită
În zona nimănui e doar rutină.
pamflet de Edmond Ioan Siladie (5 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre teroare
- poezii despre sfârșit
- poezii despre rouă
- poezii despre licurici
- poezii despre frumusețe
- poezii despre dușmănie
- poezii despre dimineață
- poezii despre apă
Citate similare
Când totul se pierde
Ceasul nu s-a oprit dar orele
nu se mai văd marcate
pe cadranul timpului
ce stă pe loc, în contemplare.
Perspectiva nu s-a pierdut
dar obiectele nu se mai văd
delimitate pe întinderea pură
a spațiului - cel fără de nume.
Viața nu s-a sfârșit dar moartea
nu se mai vede la orizont
în așteptarea ființei ce se revolta
cândva, undeva, în țara uitării...
Totul este la locul său ca altădată
deși totul nu mai înseamnă nimic
când se pierde în spațiul fără de timp,
în timpul fără de spațiu...
poezie de Elena Liliana Popescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre revoltă
- poezii despre țări
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre ore
- poezii despre moarte
* * *
stau și ascult nemișcat ploaia
timpul se zbate în geamuri
plouă și plouă
cu lacrimi, nu'i rouă
plouă în mine acum
casa e veche, pustie
cine azi mai știe, cine
aici nu stă nimeni
doar tăcerea mai țipă prin unghere
tăcere, durere
o noapte a venit
pe aici, pe undeva
o noapte a plecat
și ce...
s-a intamplat ceva
un suflet a pierit
o ultimă petală a unui vis
privesc în jur
poet al nimănui
ce plânge pe o coală
dar cui să spui amarul
un cântec s-a stins
plouă și plouă
casa'i pustie
doar vântul mai plânge în vie
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre promisiuni sau poezii despre prezent
Pic, pic!
Pic, pic! Uite-o picătură mică!
Pic, pic! Picătura, uite-o, pică!
Pic, pic! Ploaia repede a venit,
Pic, pic! Primăvara a sosit.
Pic, pic! Picătura-i pe tavan,
Pic, pic! Alta cade în cazan;
Pic, pic! Ploaia pică tot mereu,
Pic, pic! Ce m-aș mai juca și eu!
Pic, pic! Copiii s-au supărat
Pic, pic! Și în casă au intrat.
Pic, pic! Afară ei nu mai iasă,
Pic, pic! Acuma ei stau în casă.
Pic, pic! De ce stați, măi, supărați?
Pic, pic! Veniți jos să vă jucați!
Pic, pic! În casă voi stați frumos,
Pic, pic! Dar mai bine veniți jos!
Pic, pic! Vântul norii a gonit,
Pic, pic! Soarele iar s-a ivit.
Pic, pic! Aerul s-a încălzit,
Pic, pic! Picătura s-a topit!
Pic, pic! Picătura nu-i pe tavan,
Pic, pic! Nu mai cade în cazan!
Pic, pic! Ploaia nu pică mereu,
Pic, pic! Acum m-oi juca și eu!
poezie pentru copii de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre supărare, poezii despre jocuri, poezii despre primăvară, poezii despre nori, poezii despre copilărie sau poezii despre aer
Plouă
Plouă, plouă și iar plouă.
Norii din Cer cu îndârjire plouă.
Puterea Naturii ne-o demonstrează nouă
Să nu-o uităm măcar când plouă!
Pământul cu apă s-a îmbibat
Apele în râuri s-au umflat
In puhoaie s-au transformat
Ogoarele s-au inundat.
Păsările, in loc să cânte
Spre adăposturi au zburat
Vitele nu pot sta la pășunat
Fructele s-au decimat
Legumele s-au perimat.
In case apă a intrat
In noroi s-a transformat
Oamenilor mult de lucru le-a mai dat!
Privind spre nori ei s-au întrebat
Cerul de ce s-o fi mâniat
De nu se mai oprește din plouat?
De Natură am uitat
S-o respectăm am neglijat
Am cules ce-am semănat!
Cerul cum să ne fi iertat?
Dar, iată, ploaia vine, norii pleacă
Spre alte zări acum se îndreaptă
Dar, învățătura lor ne-o lasă:
Oricât Omul ar încerca
Natura nu o poate subjuga!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre învățătură, poezii despre râuri, poezii despre păsări, poezii despre muzică sau poezii despre legume
Unde ploaia dispare
Se plimbă și ploaia îi udă ușor,
Sunt două suflete ce au același zbor,
Stau în ploaie și se privesc
Sub o umbrelă, când stelele strălucesc.
Uneori frigul ia cuprins
Și îmbrățișarea e ceva de nedescris,
Ploaia nu stă și îi atinge ușor,
Ar vrea să fie în bătaia frunzelor,
Dar vântul s-a stârnit îndată
Și-a luat cu el umbrela udată.
Au fugit apoi în depărtare,
Unde cred că ploaia dispare.
Ei văd încă norii fumurii
Și-așteaptă soarele a răsări
Care aduce din depărtare
Mai multă fericire-n a lor stare.
poezie de Eugenia Calancea (31 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre stele, poezii despre plimbare, poezii despre frunze sau poezii despre Soare
Ploaie între două trenuri
Între zi și noapte nu-i decât un ceas,
Între două trenuri nu-i decât un pas,
Sparte felinare, oameni în tăcere
Mai împart o gară-n două emisfere,
Nu mai sunt același, nu mai ești nici tu,
Ne strivește trenul între da și nu,
Ne desparte-o lume, nu ne mai încape,
Prin lunete oarbe te mai văd aproape,
Nu mai ești aceeași, nu mai sunt nici eu,
Plouă peste-o gară, plouă tot mai greu,
Mai zăresc o umbră, o închipuire,
Care urcă-n trenul către neiubire,
Pe peronul gării plouă indecis,
Între două trenuri, moare câte-un vis,
Aș mai vrea doar vremea să ne mai amâne
Să-mpărțim doar ploaia care mai rămâne.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gări, poezii despre trenuri, poezii despre noapte, poezii despre lunetă sau poezii despre ceas
Magie la cabană
Focul arde liniștit în sobă
În cabană suntem doar noi doi
Inima îmi bate ca o tobă
Stăm întinși pe paturile moi.
Noaptea parcă vine prea grăbită,
Iar ninsoarea tocmai s-a oprit
Văd pe cer o stea, nedeslușită,
Prin fereastra ce s-a aburit.
Camera e plină de magie
Nu vorbim, dar te ating pe mână
Te sărut apoi cu duioșie,
Ești frumoasă ca o zână bună.
Tu te ghemuiești la pieptul meu
Ne iubim ca doi îndrăgostiți
Nu ne vede decât Dumnezeu,
Și-adormim așa, înlănțuiți.
poezie de Octavian Cocoș (4 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre vorbire, poezii despre sărut, poezii despre religie, poezii despre ninsoare, poezii despre inimă, poezii despre foc sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Picuri calzi lumini din rouă
Picuri calzi ce se topesc
Plouă cu lumini din rouă
Cad pe suflet clocotesc
Îmi despart sufletu -n două
Pică -o frunză de zorele
Le- înfășoară le unește
Este totul ce -și dorește
Sufletul din nou iubește
N- ai avut loc de răgaz
Inima ea nu -ți dă pace
Ca să ierte-a mai rămas
Râde acum și face haz
Picuri calzi ce se topesc
Mângâie sufletul împlinit
Inima cu iubire o țintesc
Sufletul de inimă nu s-a despărțit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre umor, poezii despre pace sau poezii despre lumină
Lacul Înghețat
Pe lacul înghețat,
Ce iarna rece îl desmiardă,
Se ceartă veseli porumbeii
Dansând pe pufoasa neauă.
Ninge-ncet cu fluturi albi
Pe gheața tare, în vis de iarnă
Cer și lac, îngemănate
La orizont îmbrățișate.
Ceața rece se ridică
De pe ghețuri aburindă,
De pe cer Luna pleacă...
Și în loc, Soarele se ridică.
O nouă zi pe cer se-arată,
Pe cer Soarele triumfător străluce',
De sub gheața răcoroasă
Viața crește, reînvie.
poezie pentru copii de Edmond Ioan Siladie (24 mai 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre gheață, poezii despre porumbei, poezii despre fluturi, poezii despre creștere sau poezii despre ceartă
Pe malul mării
Stau pe malul mării, valurile ascult
Mă-ncălzesc la soare, însă vreau mai mult
Cerul e albastru, pescărușii zboară
Roiuri de albine acum mă-nconjoară
Briza răcoroasă spulberă nisipul
Văd și două stele ce-și arată chipul
Pacea mă cuprinde, cerul sus se ține
Dar cât de plăcut e când te văd pe tine.
Fiindcă ceru-albastru pare că pălește
Când a mea privire ochii-ți întâlnește
Și deși e soare toată dimineața
Eu prefer să plouă, dar să îți văd fața
Ce încerc să spun cu mintea haihui
E că îmi doresc ca tu să rămâi
Mare, soare, stele, roiuri de albine
Eu renunț la toate, dar nu și la tine.
poezie de L. Kimberley Simpson, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre dorințe, poezii despre briză sau poezii despre apicultură
În ajunul execuției
În ziua sărbătorii paharul pe care-l beau e-amar;
Prima tinerețe broboadă mi-e de griji, atâta doar;
Din holda recoltată n-am strâns decât neghină;
Binele mi-e nădejdea-n câștigul ce-o să vină.
Nu văd soare deși mai e până la asfințit;
Acum trăiesc deși viața acum mi s-a sfârșit.
Cine-am fost s-a auzit deși nici un cuvânt n-am spus;
Fructul mi-a căzut deși frunza mi-e încă verde;
Tinerețea mi s-a risipit deși bătrân eu nu-s;
Văd lumea deși lumea pe mine nu mă vede;
Firul vieții mi s-a rupt deși n-a fost tors, ci-abia urzit;
Acum trăiesc deși viața acum mi s-a sfârșit.
Mi-am vazut moartea de când întâi i-am fost rostit cuvântul;
Am căutat viața și-am aflat doar umbra ei pe lut;
Am străbătut această țară știind că îmi va fi mormântul;
Și-acum eu mor, deși chiar acum am fost născut;
Paharul meu e plin și, totuși, de nectar golit;
Acum trăiesc deși viața acum mi s-a sfârșit.
poezie de Chidiock Tichborne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre cuvinte, poezii despre vinovăție, poezii despre verde, poezii despre sărbători sau poezii despre recoltă
Imposibila vară...
Cerul și ploaia s-au scurs pe pământ
Și soarele nu mai sărută marea.
Tu ești departe, eu tot departe sunt....
Peste anotimpuri s-a așternut uitarea.
Când toamna plânge dorul tău,
Pe mine ninge iarna grea.
E drumul troenit și tot mai greu
Și niciun anotimp nu ne mai vrea.
Ți-am căutat prin toamnă, primăvara
Dar am găsit doar vânt și ploi....
Nici noaptea nu-mi mai spune bună seara,
Iar dimineața-ntreabă ades de noi.
E-atâta liniște peste-anotimpuri,
Nici iarnă nu-i, nici vară nu-i....
Suntem aici, dar suntem tot mai singuri,
Suntem ai tuturor și-ai nimănui.
poezie de Maria Poienar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre anotimpuri sau poezii despre seară
O îmbrăcăminte foarte specială
Mama deja nu mai este,
mama a plecat într-un nor alb, cu un porumbel alb.
Ultima zi înainte de a se duce
s-a trezit fără durerea pe care o avea în fiecare dimineață,
în ziua aceea nu a mai plâns,
ne-am jucat și am râs împreună toată dimineața.
Mama a plecat acum treisprezece ani,
dar eu mereu o aștept,
pentru că ea vine în fiecare noapte,
se apucă să tricoteze și vorbește cu mine despre tata și depre cer,
ca atunci când nu plângea de durere.
Mama mi-a spus că deja nu mai plânge,
dar este o minciună, eu îmi fac totdeauna somnul
și ea plânge înainte de a pleca din nou,
să nu-i spuneți ce v-am povestit.
Iar eu plâng când ea pleacă,
pentru că nu o mai văd în salon,
deja nu mai citește biblia
pentru că vorbește cu Dumnezeu, mereu îmi vorbește de Dumnezeu.
Eu încă nu pot să merg la Dumnezeu,
Mă rog în fiecare seară,
dar mama spune că trebuie să aștept ca el să mă cheme,
că atunci când va termina de tricotat o îmbrăcăminte specială, trebuie să o facă
Dumnezeu o va trimite după mine
și vom merge împreună pentru a ne juca din nou,
și asta va fi pentru totdeauna.
poezie de Josue Trejos Campos din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre durere, poezii despre vestimentație, poezii despre tată sau poezii despre somn
Astăzi lumea s-a umplut de asigurări și asigurări, dar, fiind depărtată de Hristos, simte cea mai mare nesiguranță. În nici o epocă nu a existat nesiguranța pe care o au oamenii contemporani. Și deoarece asigurarile omenești nu-i pot ajuta, ei aleargă acum să intre în corabia Bisericii, ca să simtă siguranță duhovnicească, căci văd cum corabia lumească s-a scufundat.
Paisie Aghioritul în Cu durere și dragoste pentru omul contemporan
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre nesiguranță, citate despre creștinism, citate despre superlative, citate despre siguranță, citate despre religie, citate despre prezent, citate despre marină, citate despre existență sau citate despre biserică
Nuntă n-a mai făcut, căci cu cine era s-o facă? Fata împăratului, cum a ajuns la casa mirelui, i-au plăcut palaturile și socrii. Iar când a dat cu ochii de mire, pe loc a încremenit, dar mai pe urmă, strângând ea din umeri, a zis în inima sa: "Dacă așa au vrut cu mine părinții și Dumnezeu, apoi așa să rămâie". Și s-a apucat de gospodărie. Purcelul toată ziua mușluia prin casă, după obiceiul său, iară noaptea, la culcare, lepăda pielea cea de porc și rămânea un fecior de împărat foarte frumos! Și n-a trecut mult, și nevasta lui s-a deprins cu dânsul, de nu-i mai era acum așa de urât ca dintâi. La vro săptămână, două, tânăra împărăteasă, cuprinsă de dor, s-a dus să-și mai vadă părinții; iară pe bărbat l-a lăsat acasă, căci nu-i da mâna să iasă cu dânsul. Părinții, cum au văzut-o, s-au bucurat cu bucurie mare, și, întrebând-o despre gospodărie și bărbat, ea a spus tot ce știa.
Ion Creangă în Povestea porcului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre nuntă, citate despre porci, citate despre urâțenie, citate despre tinerețe, citate despre timp, citate despre săptămâni, citate despre soție sau citate despre ochi
Spectacolul de la Astra-Dinamo
Într-o seară a avut o revelație
Antrenorul Marius Șumudică.
La Giurgiu voia să facă senzație,
Dar a devenit un rușinică.
Pe câini, aproape i-a primit
La-nceput, Steaua a înjurat
Și era foarte fericit
Pe bancă calm s-a așezat.
Vai, dar ce păcat...
Când era mai liniștit
O brighetă a zburat,
Iar atunci a înnebunit.
În umăr lovit,
Dar de cap s-a ținut
Se dădea așa rănit...
De râs s-a cam făcut.
Nu avea scăpare,
Rău îl mai durea.
Era tragedie mare,
Circ frumos făcea.
Suporterii-au făcut "pact"
Și-alte obiecte-au aruncat,
Iar acest superb act,
Frumos s-a terminat.
Trebuie să dea la actorie,
Să fie și de alții apreciat
Aceasta e noua lui meserie,
Rolul bine l-a jucat.
Un spectacol a oferit
Unii mult s-au distrat.
Bilet n-au plătit
"Toate cele bune" i-au urat.
La circul gratuit,
A fost nebunie mare
Multe "aplauze"-a primit,
Că doar nu-i un oarecare.
De tine-am râs seara toată,
Cel mai bun actor ești
Te-așteptăm altădată
La noi, Acasă-n București!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (28 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre actorie, poezii despre tragedie, poezii despre plată, poezii despre nebunie sau poezii despre meserii
Soarele de dimineață
Soarele de dimineață
S-a spălat frumos pe față
Și-a ieșit în lumea mare,
Să ne zică: Salutare!
Hai, copii, și om ieși,
Soarelui îi vom zâmbi,
Să ne fie viața plină,
De căldură și lumină.
poezie pentru copii de Cristina Popa
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet
Mai bine
Da, da, grijit, Mitru Ceapă s-a simțit mai bine.
S-a dus, s-a uitat prin celar,
La râjniță,
Că avea râjnița acolo, de râjnea mălai,
Că erau mori puține,
Și-și râjneau câte-o strachină pe zi și-și făceau turtă.
Aveau toți râjniță.
Ei, și-a văzut omul râjnița, și-a vazut oile
Închise în saià, ei, găinile
Și-a venit liniștit în casă.
S-a culcat și și-a dat duhul.
Am auzit dimineață:
- A murit și bietul Ceapă.
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, citate de Marin Sorescu despre oi, citate de Marin Sorescu despre moarte, poezii despre găini, citate de Marin Sorescu despre dimineață sau poezii despre cepe
Și când ajunge la cuptor, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar când s-apropie să ia dintr-însele și să-și prindă pofta, focul o arde și nu poate lua. La fântână, așijderea: păhăruțele de argint, nu-i vorbă, erau, și fântâna plină cu apă până-n gură; dar când a vrut fata să puie mâna pe pahar și să ia apă, paharele pe loc s-au cufundat, apa din fântână într-o clipă a secat, și fata de sete s-a uscat!... Când prin dreptul părului, nu-i vorbă, că parcă era bătut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeți c-a avut fata parte să guste vro una? Nu, căci părul s-a făcut de-o mie de ori mai înalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nouri! Și-atunci... scobește-te, fata babei, în dinți! Mergând mai înainte, cu cățelușa încă s-a întâlnit; salbă de galbeni avea și acum la gât; dar când a vrut fata să i-o ia, cățelușa a mușcat-o de i-a rupt degetele și n-a lăsat-o să puie mâna pe dânsa. Își mușca fata acum degețelele mămucuței și ale tătucuței de ciudă și de rușine, dar n-avea ce face. În sfârșit, cu mare ce a ajuns și ea acasă, la mă-sa, dar și aici nu le-a ticnit bogăția. Căci, deschizând lada, o mulțime de balauri au ieșit dintr-însa și pe loc au mâncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, și apoi s-au făcut balaurii nevăzuți cu ladă cu tot.
Ion Creangă în Fata babei și fata moșneagului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre păr, citate despre înălțime, citate despre sfârșit, citate despre rușine, citate despre poftă, citate despre mâncare, citate despre mâini, citate despre gură sau citate despre galben
Cascade de rouă
Cascade de rouă
Din ochii Iubitei plouă
Sufletul ei cât oftează
Ochii ei cât lăcrimează!
Distanțele o întristează
Inima i-o îndurerează...
Dar ea plânge fără rost
Chiar dacă lângă ea eu nu-s
Iubirea mea în sufletul ei
s-a pus
Sufletul meu in ochi mi s-a mutat
Și suferința ei cât a regretat!
Iubita mea cu ochi de mare
În ochii mei s-a aprins un Soare
Soarele in ochii tăi se oglindește
Numai la tine se gândește
În brațe cât te mai dorește!
Te dorește, te iubește
Si tare te mai roagă ca ochii tai să nu mai plouă
Cu-atatea casacade de rouă!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre suferință