Acum și ele femei au ajuns
Acum și ele femei au ajuns.
Copii și visuri multe au pierdut,
și copii au născut,
și copii au născut,
și ele știu: pe-acest prag tăcut,
încărunți-vom toate-n chin și-n plâns.
Tot ce-i al lor încape în casă.
Numai când Ave Maria mai bate,
are-n inima lor o-nsemnătate,
și-ncep obosite, la poartă să iasă.
Și când drumurile cresc și tot cresc,
și suflă vântul Campagnei pustii,
de zâmbetul cel vechi își amintesc,
ca de străvechi melodii...
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre plâns
- poezii despre naștere
- poezii despre muzică
- poezii despre inimă
- poezii despre femei
Citate similare
Ave Maria
Nimic din tot nu ne mai place
Și ne-a cuprins melancolia
Războaiele nu ne dau pace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Semnăm tratate pentru moarte
Și mii de morți sunt mărturia
Când însăși viața ne desparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Și nu mai punem preț pe carte
Și am ucis copilăria
Privim în gol tot mai departe
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Nu mai visăm în miez de noapte
Căci prea ni-e slută omenia
Ne pleacă îngerii din șoapte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Tristețea la tot pasul zace
Omul își uită bucuria
Când însuși Dumnezeu azi tace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Și Lumea toată își împarte
În mii de lacrimi tragedia
Dar când speranțele-s deșarte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
De circ avem mai zilnic parte
Dar tragică ni-e comedia
Când clipele sunt visuri sparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Nu-i strop de liniște în lume
Și păcălim democrația
Iubirea nu mai are nume
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
În mersul lumii crud, rapace
E sfântă numai liturghia
Din ea se naște-un gând de pace
Spre cerul pur. Ave Maria!
poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tragedie
- poezii despre moarte
- poezii despre îngeri
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Copacii cresc sănătoși și falnici numai în păduri care-s libere de minciună. Copii copacilor cresc și ei, tot la fel, însă la umbra părinților lor uitându-se printre frunzele acestora la soare și lumină, nu la întuneric. Plecați din pădurile noastre voi oameni fără soare ca să ne putem crește cinstit copii!
Viorel Muha (septembrie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre păduri, citate despre creștere, citate despre copaci, citate despre întuneric, citate despre sănătate, citate despre minciună, citate despre lumină, citate despre libertate sau citate despre frunze
Căci, doamne, marile orașe
Căci, doamne, marile orașe
pierdute sunt și despletite;
Ca dintre flăcări fuge cel mai mare
și să-l aline nu e alinare,
și curg micile-i ore risipite.
Trăiesc acolo oameni, trăiesc greu și rău,
în case-adânci, și gestu-i înspăimântă,
speriați mai rău ca turma nou născută;
respiră-afară treaz pământul tău,
ei însă sunt și nu mai știu că sunt.
Acolo cresc copii pe lângă geamuri,
ascunse-n umbre veșnic cenușii,
și nu știu că afară, flori pe ramuri
cheamă spre zări, spre vânt, spre bucurii
și nu pot fi decât copii și-s triști copii.
Cresc fete-n floare spre necunoscut
și le e dor de calma lor copilărie,
dar nu-i acolo ceea ce-au cerut,
și tremurând se-nchid pentru vecie.
Și în ascunsele odăi, din fund,
au zilele maternității amăgite,
nopți lungi, cu scâncet fără voie izvorând,
ani fără lupte, reci, cu forțe vlăguite.
Și-n plină beznă stă al morții pat,
și-ncet ele-l doresc, cu-nfiorare,
și mor ca-n lanțuri, mor îndelungat,
și ies din casă ca o cerșetoare.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea a treia - Cartea despre sărăcie și moarte, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zile, poezii despre superlative, poezii despre sperieturi sau poezii despre spaimă
Sărmanele cuvinte
Sărmanele cuvinte ce suferă flămânde,
și trec neobservate, atâta le iubesc.
Din locul meu le dau culori prea blânde,
înseninându-se zâmbesc și-n mine cresc.
Și firea lor, închisă-n a mea teamă,
se înnoiește-n văzul tuturor;
de cântece n-au fost băgate-n seamă
acum ele pășesc spre al meu cor.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Rainer Maria Rilke despre muzică, poezii despre iubire, citate de Rainer Maria Rilke despre iubire, poezii despre frică, citate de Rainer Maria Rilke despre frică, poezii despre cuvinte, citate de Rainer Maria Rilke despre cuvinte, poezii despre culori, poezii despre creștere sau citate de Rainer Maria Rilke despre creștere
Copiii Columnei ...
Pe Columnă-i neamul românesc
Și invinșilor, și veneraților.
Și copii, copii, copii ce ne privesc,
Cu privirea nemuririi, fraților!
Pe Columnă-s cei, căror învinși
Li s-a dăltuit în piatră veșnicia.
Și copii, copii, copii, care și stinși,
Dăinuiesc prin noi cu România...
Pe Columnă-i și Hiperion,
Și acel, lăsat în grija schitului.
Și copii, copii, copii ce-n unison
Cresc în noi Coloana Infinitului...
poezie de Iurie Osoianu (21 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, citate de Iurie Osoianu despre România, poezii despre infinit, citate de Iurie Osoianu despre infinit, citate de Iurie Osoianu despre creștere, poezii despre copilărie, citate de Iurie Osoianu despre copilărie sau poezii despre Coloana infinitului
O casă în care cresc copii va fi bună sau rea, după cum vor fi și acei care o conduc. În cazul când în acea casă domnește dragostea și simțul datoriei, când capul și inima comandă deopotrivă, când viața zilnică este cinstită și virtuoasă, atunci ne putem aștepta ca din acea casă să iasă ființe sănătoase, utile și fericite, care vor putea păși pe urmele părinților lor.
Samuel Smiles în Fii om de caracter!..., Puterea căminului
Adăugat de Violeta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre timp, citate despre simțuri, citate despre iubire, citate despre inimă sau citate despre fericire
Maria, tu plângi - știu bine
Maria,
tu plângi știu bine.
Aș vrea atunci și eu să plâng,
să te laud pe tine.
Fruntea de pietre s-o strâng,
să plâng...
Mâinile tale-s fierbinți;
clape sub ele ți-aș strecura,
atunci un cântec tot ai avea.
Dar ceasul moare, fără urmași...
poezie de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini, poezii despre laudă, poezii despre ceas sau poezii despre Maria
Copiii sunt progresul însuși. Aveți încredere în copii.
citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre încredere sau citate despre copilărie
Raiul românilor
Să fim copii? Am fost copii!
Și vom mai fi pe-acest pământ
Cât unul din părinți trăiește
Purtând spre cer sufletul sfânt.
Cum tata a plecat demult
Spre-adâncul liniștii divine,
Pun pâine pe mormânt și flori,
Cu lacrimi ud ziua de mâine.
Să fim copii? Suntem copii
În fața crucilor ce cresc
Sub iadeșul de porumbei,
Pe-aripi cu steagul românesc.
Că, Doamne, țara ni-i tot mamă,
Pământul ei ni-i trup domnesc,
Suntem copii dintotdeauna
Și pentru asta o iubesc!
E sfântă dragostea-ntre noi:
Copii, părinți, apoi bunici,
Că de la mare până-n munți
Raiul românilor e-aici!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre țări, poezii despre viitor, poezii despre trup și suflet, poezii despre tată sau poezii despre suflet
Aveau însă și oamenii aceștia o mare și nesecată mâhnire-n sufletele lor: nu le făcuse Dumnezeu parte de copii, și fără de copii viața, mai ales cea bună, n-are niciun rost. Să fi avut fie măcar numai unul, ca să aibă de cine să poarte grijă și cu ce-și bate capul, căci așa numai ei amândoi își nădeau zilele în sec și nu se alegeau cu nimic din ele.
Ioan Slavici în Spaima zmeilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zile, citate de Ioan Slavici despre zile, citate de Ioan Slavici despre viață, citate de Ioan Slavici despre timp, citate despre suflet, citate de Ioan Slavici despre suflet, citate despre religie, citate de Ioan Slavici despre religie, citate despre Dumnezeu sau citate de Ioan Slavici despre Dumnezeu
Cântec femeiesc
Așa e mama și a fost bunica
Așa suntem femei lângă femei
Părem nimic și nu-nsemnăm nimica
Doar niște "ele" ce slujesc pe "ei".
Ei neglijenți, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi și ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.
Și-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreț, nimic impunător.
Schimbându-și după ei și drum și nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Cu-atâția pași ce au făcut prin casă
Și pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns și dincolo de cer.
Ei fac ce fac și tot ce fac se vede
Ba strică mult și ele-ndreaptă tot
Și de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc și nu mai pot.
Așa e mama și a fost bunica
Și ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat și uneori copii.
Suntem veriga firului de ață
În fiecare lanț făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viață
Dar e și imposibil fără noi...
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre mamă, poezii despre imposibilitate sau poezii despre curățenie
Acești copii și părinții lor știu că accesul la educație este nu numai dreptul lor, ci și un pașaport către un viitor mai bun, pentru copii și țară.
citat din Harry Belafonte
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viitor sau citate despre educație
Sosesc
Sosesc cocoarele, sosesc,
De după deal de țintirim,
Iar anii trec, copiii cresc,
Se schimbă tot ce-i omenesc,
Și noi îmbătrânim.
Mi-aduc aminte ca acum
Când alergam cu capul gol
Prin prăfăria de pe drum
Și când ardeam cărțile scrum,
Și școalei dam ocol.
Și mai târziu, când am plecat,
Ce veselie în trăsură!...
Cum nici n-am plâns, nici m-am mirat
Pe când plângea un biet argat,
Cu-n deget dus la gură.
Și vreme lungă mai târziu,
Când m-am întors cu dor de bine,
Nehotărât, fără să știu
Ce pot să fac și ce-am să fiu
În lupta mea cu mine.
Și-n fine, astăzi, când gândesc
La ce ne este dat să fim,
Cum anii trec, copiii cresc,
Bătrânii cum se odihnesc
În deal la țintirim.
Mă simt nepriceput și mic
În gloata de zădărnicii,
Și nu mai pot zice nimic,
Ci numai ochii îi ridic
Și caut spre copii.
poezie celebră de Duiliu Zamfirescu din Spre mare (Poezii nouă, 1889) (1961)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre prezent, poezii despre odihnă, poezii despre ochi, poezii despre gură, poezii despre dor sau poezii despre degete
Mi-e atât de frică
De-a oamenilor vorbă mi-e atât de frică.
Ei totul spun atât de evident:
Asta e casă, ăsta-i câine violent,
aici este-nceputul și-acolo sfârșitul se ridică.
Mi-e frică și de gândul lor și de badjocură mereu
ei știu tot ce va fi și tot ce-a fost;
și orice munte lor le pare fără rost;
grădina binelui și-al răului vecină e cu Dumnezeu.
Vreau să mă lupt, vreu să le spun: lăsați-le știute.
Îmi place să aud cum lucrurile cântă.
Voi le atingeți: ele sunt nemișcate și mute.
Voi omorâți întreaga vrajă sfântă.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Poemele timpurii (Rugăciunea Mariei față de Maria), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre violență, poezii despre vecini, poezii despre sfârșit, poezii despre religie, poezii despre munți sau poezii despre gânduri
Ce bine că pe lume mai sunt încă... copii!
Pe drumul vieții tot mergând
Am pierdut îngeri, am găsit demoni...
Din ce în ce parcă mai mulți demoni!
Aceasta însă nu mă sperie
Cât pe lume mai există copii.
Mă-ncearcă un demon și noapte îmi face
Din zi însorită, din ziuă cu pace,
Mi-e frică... o iau chiar la fugă,
Dar un copil dacă apare
Ca printr-un farmec demonul dispare.
Si nu-i un mister - din inocența lui
Înger alb răsare, și-n fâlfâit de aripi
Negura piere, lumina apare.
Ce bine Doamne, că mai sunt copii!
Cu armele lor ne-apărăm și noi.
Demonul știe că arme nu are
Cum are copilul:
Naivitate - tăiș de lumină
Și puritatea de tărie fulger...
El are inocență de la Dumnezeu
O armă mortală - pentru demon rău.
Ce bine că pe lume, mai sunt încă...
Copii!
poezie de Maria Grosu
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre inocență, poezii despre pace sau poezii despre noapte
Alinarea Mariei cu cel înviat
Ce-au simțit atunci: nu este oare
decât orice taină mai dulce
și tot pământesc:
când puțin palid încă de groapă,
ușurat a mers către ea:
înviat în tot locul.
O, către ea, mai întâi. De nespus
le era vindecarea.
Da, se vindecau, asta era. Și n-aveau nevoie
să se-atingă tare.
El puse, de-abia o secundă,
a lui în curând
veșnică mână, pe umărul ei femeiesc.
Și ei începură,
tăcut ca pomii-n aprilie,
și nețărmurit,
acest anotimp
al supremei lor legături.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Viața Mariei, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Rainer Maria Rilke despre tăcere, citate de Rainer Maria Rilke despre timp, poezii despre secunde, citate de Rainer Maria Rilke despre femei, poezii despre anotimpuri, poezii despre Pământ sau citate de Rainer Maria Rilke despre Pământ
Uneori amintirile nu ne sunt de-ajuns. Le-am putea uita și pe ele, când sunt prea multe, și apoi ne-ar trebui multă răbdare până să se întoarcă iar.
citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre amintiri
Sonetul XXI
Primăvara s-a-ntors; iar pământul
pare copilul ce versuri recită:
multe, ce multe!... Sârgul, avântul
învățăturii: răsplata-i primită!
Aspru fu dascălul! Cuget măiastru
cu barba-i de nea, colilie.
Dar cum vom numi, verde și-albastru?
Se cade s-o știm. El o știe, o știe!
Voios cu copii, pământ dezlegat
vrem să te prindem la joacă!
Cel mai voios izbutește, pământ!
Că harnicul dascăl, nespus te-a-nvățat:
ce-i rădăcină, slova-și desface,
lungi și grele tulpini cântând al tău cânt.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre versuri, poezii despre verde, poezii despre primăvară, poezii despre poezie sau poezii despre jocuri
Copii sărmani
De ce în suflete avem atâta răutate
Și mame ce au sufletele blestemate
Care dau viață la copii
Apoi îi lasă ai nimănui
Nu au nici suflet, nici conștiință
Acei ce condamnă doar la suferință
Nu se gandesc la legea omenească
Copilul l-au făcut că să trăiască
E tot mai plin pământul de orfani
Copii abandonați, sărmani
Femei lipsite de omenie și iubire
Copii fara copilărie
Prin plâns își strigă al său dor
Sunt prea firavi sa ceară ajutor
Sunt tot mai mulți copii îndurerați
Prin gări și prin spitale abandonați
Sunt tot mai mulți copii lipsiti de mângâiere
Ce poartă în suflete poveri grele
Cuvântul mamă pentru ei înseamnă răutate
Copilul e un dar de la divinitate
Nu este un animal de soi
Să-l aruncam prin lada de gunoi
Nu-i un ziar, o pungă reciclată
Să obligăm statul să îl crească.
Chiar Dumnezeu ne plânge din icoane
de un copil ce suferă de frig și foame
E tot mai plin pământul de cretini și ipocriți
De acele bestii ce pretind că sunt părinți.
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre suferință sau poezii despre răutate
Aseară pe înserate
Aseară pe înserate
Fecioara Maria,
Din Viflaem cetate
Călătorind sosea.
Fiind prea obosită
Sălașul își căuta,
Și-n Viflaemul mare
Nimenea n-o lăsa.
Atunci sfânta Fecioară
Din Viflaem ieșea,
Șîn câmp într-o poiată
Fecioar-atunci intră
Și în ieslea boilor,
Boilor, săracilor,
Pe fân, cu chin Maria
A născut pe Mesia
Se-aude-un glas spre seară
Al clopotelor cânt
Căci vine, vine iară
Isus pe-acest pământ.
El vine-n haină albă,
De îngeraș purtat
Să spele lumea toată
De rău și de păcat
De-atunci în orice casă
S-aud colindători,
Colinda lor duioasă
Răsună până-n zori [bis]
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre Crăciun, poezii despre vestimentație sau poezii despre colinde