Trebuinte

Mi-ar fi trebuit cate zece degete
La fiecare mana
Ca sa pot scrie
Atat cat vreau a scrie.
Mi-ar fi trebuit
Trei emisfere cerebrale
Ca sa pot gandi
Si pentru cei (numai) cu bucle.
Mi-ar fi trebuit doua inimi
Care sa bata numai pentru tine
(Si restul de functiuni
Sa intre pe pilot automat).
Mi-ar fi trebuit mult mai multi ochi
Sa te sorb din priviri
Cu sete de nuntas chefliu.
Mi-ar fi trebuit mult mai multe brate,
Sa te cuprind,
Ca o caracatita
Dependenta de formele tale.
Mi-ar fi trebuit mult mai multe,
Dar cine stie ce ar mai cere unii
In format duplicat
Daca s-ar crea un precedent cu mine?!?

poezie de Loredana Tudor Tomescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comunicând propriile mele vise, a trebuit să mă resemnez să dezvălui unor priviri străine mult mai multe aspecte intime ale vieţii mele psihice decât mi-ar fi convenit.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu acum

ar fi trebuit să plâng
dar nu acum
căci nu am lacrimi

ar fi trebuit să beau
dar nu acum
căci n-am de unde

ar fi trebui s-aştep
dar nu acum
căci nu am loc

ar fi trebuit să-ţi fiu
dar nu acum
căci nu sunt eu

ar fi trebuit mai mult
dar nu acum
căci e puţin

ar fi trebuit un zâmbet
dar nu acum
căci sunt doar ploi

ar fi trebuit o zi
dar nu acum
căci este noapte

ar fi trebuit să stai
dar nu acum
căci ai plecat

ar fi trebuit să plec
dar nu acum
căci stau pe loc

ar fi trebuit odihnă
dar nu acum
căci sunt grăbit

ar fi trebuit ceva
dar nu acum
căci n-am nimic.

poezie de Valentin Chircă
Adăugat de Cucuiul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întrebam cu o curiozitate resemnată, cum de nimeni nu a reuşit să desluşească strigătul disperat din şoapta mea? De câte ori ar fi trebuit să mai mor, în fiecare zi, pentru ca cineva să poată observa că sunt viu? Ce veşminte ar fi trebuit să port, ce zeghe slinoase, pentru ca cineva să vadă, în sfârşit, că nu sunt decât un prizonier, un proscris, un condamnat la moarte de la care nu mai auzi altceva decât zăngănitul macabru al lanţurilor? Ce cuvinte ar mai fi trebuit să folosesc pentru ca să le deschid mintea celorlalţi, pentru a le arăta cum libertatea lor îmi este închisoare rece, întunecată şi umedă? Ce ar fi trebuit să mai fac pentru ca ei să se dumirească, în cele din urmă, că sunt altfel, că nu aveam cum să rezist prea mult timp în turma în care m-am trezit pe neaşteptate?
Cam care ar fi fost preţul răscumpărării aripilor cu care am fost înzestrat? Cât ar fi trebuit să plătesc pentru a mi se lua plasturele de pe gură, cătuşele de la mâini şi lanţurile de la glezne? O melodie, două, trei, zece, o sută? Un roman, două, cinci? O sută de poezii sau o mie? Câte piese de teatru şi câte eseuri? Oare câte vieţi mi-ar trebui pentru a putea plăti preţul eliberării mele?

Eugen Blaj în Exilat în propria viaţă, XXXIII
Adăugat de Eugen Blaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să

ar fi trebuit să visăm
să nu începem atât de devreme
ar fi trebuit să-l lăsăm pe dumnezeu pentru mai târziu
să fim surprinşi
ar fi trebuit ca liniştea noastră să nu fie pusă în pericol
de cuvinte precum lipsa dragostei sinucidere alcoolul ţigările
cancerul nefericirea frica de tine moartea
ar fi trebuit să visăm
şi-apoi să începem de undeva
nu de unde ne-am îmbrăcat
ar fi trebuit să rămânem AICI
să uităm a spune şi chiar dacă...
să fim surzii hainelor noastre.

poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă toamna mi-ar vorbi

dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune că e firesc să laşi frunzele să cadă
copacii nu se străduiesc să-şi înece umbrele
ele îşi schimbă forma o dată cu dansul soarelui

dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune să nu mai aştept ploaia
căci va veni oricum, seceta nu ţine o viaţă de om

dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune să îmbrăţişez anotimpurile
ele se întorc dar noi nu
mi-ar spune să mă aşez în colţul meu de lume
să respir şi să privesc doar atât

r e s p i r

p r i v e s c

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mi-ar putea vorbi, cred că tata mi-ar cere să nu mă mai condamn pentru eşecuri şi să mă iert pentru slăbiciunile mele... Şi vreau să cred că mi-ar spune că totuşi am făcut destul... pentru el şi pentru oamenii din viaţa mea. Că n-am trăit degeaba, că fiecare a "luat" ceva bun de la mine... că sunt cea mai frumoasă întâmplare din viaţa lui... şi că nu mă va părăsi niciodată... promiţându-mi că atunci când voi avea nevoie de el, mă va ţine de mână...

citat din Irina Binder
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ar fi mâine

Peste sete
Şi regrete,
Peste cât am fost secrete,
Peste orice baionete
Care m-au tăiat portrete.

Mi-ar fi vină,
Dar puţină
Şi de multe ori străină.
Mi-ar fi-ntr-una lună plină,
Să m-adoarmă în Lumină.

Peste Soare,
Peste floare
Şi deloc întâmplătoare,
Peste-a sufletului sare
Răsfirată-n orice zare.

Mi-ar fi pace
Şi a face
De-a cuvintelor dibace –
N-ar fi "tace", nici "preface",
Chiar gonit cu bobârnace!

Peste milă
Şi idilă,
Regăsindu-mă-ntr-o filă,
Peste ultima pastilă
Nedorită, inutilă.

Mi-ar fi rană
Suverană,
Dacă nu mi-ar fi şi hrană,
Şi cerneală pentru pană
Sau şi roua de pe geană.

Peste poate
Mi-au fost date
Şi într-una-mbrăţişate
Cu a voastră bunătate
Gândurile mele toate!

Mi-ar fi pline
Doar de bine
Amintirile senine.
Mi-ar fi ultim gând ce vine:
V-am iubit ca şi pe mine...

poezie de Vali Iuraşcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie

Dacă anii aceia s-ar putea întoarce,
Aş atinge visele cu palma,
Bucuria inocenţei mi-ar împrăştia uitarea
Peste tristeţe,
Tata m-ar purta pe umeri,
Mersul mi-ar fi zbor,
Aş alerga după fluturi coloraţi,
Verile mi-ar părea nesfârşite,
Ploile mi-ar stropi fericirea,
Aş fura cireşe necoapte,
Genunchii mi-ar fi mereu juliţi de asfalt,
Aş crede că toţi copiii din lume sunt prieteni,
Dar aş împărţi ciocolata
Doar cu fetiţele frumoase
Din blocul vecin.

poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie

Dacă anii aceia s-ar putea întoarce,
Aş atinge visele cu palma,
Bucuria inocenţei mi-ar împrăştia uitarea
Peste tristeţe,
Tata m-ar purta pe umeri,
Mersul mi-ar fi zbor,
Aş alerga după fluturi coloraţi,
Verile mi-ar părea nesfârşite,
Ploile mi-ar stropi fericirea,
Aş fura cireşe necoapte,
Genunchii mi-ar fi mereu juliţi de asfalt,
Aş crede că toţi copiii din lume sunt prieteni,
Dar aş împărţi ciocolata
Doar cu fetiţele frumoase
Din blocul vecin.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jean-Luc Picard: Mi-au luat tot ce eram. M-au folosit să ucid şi să distrug şi nu i-am putut opri. Ar fi trebuit să-i pot opri. Am încercat. Am încercat din răsputeri. Dar nu am fost destul de puternic. Nu am fost destul de bun. Ar fi trebuit să fiu capabil să-i opresc. Ar fi trebuit... Ar fi trebuit.
Robert Picard: Aşadar... fratele meu e o fiinţă umană până la urmă. Ai să-ţi aduci aminte de asta multă vreme, Jean Luc. Multă vreme.

replici din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Cerchez Elena-Alina
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trebuit să ningă

A trebuit să ningă şi a nins
În prima zi de iarnă.
Totul îmi pare un paradis,
Un loc unde îngerii la sfat se îndeamnă.

A trebuit să ningă şi a nins
Peste o ţară plină de durere,
Unde un foc năprasnic e aprins
De un om rău şi lacom de putere!

A trebuit să ningă şi a nins
Peste dealuri, văi şi coline.
Un covor alb s-a întins
Peste satele noastre bătrâne.

A trebuit să ningă şi a nins
Şi mă rog să nu se topească,
Căci e frumos totul ca în vis.
În ţara mea românească!

poezie de Vladimir Potlog (1 decembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevorbiubit

Aş vorbi cu tine
Până aş tăcea;
Ştiu că mi-ar fi bine,
Ştiu că mi-ar plăcea...

Sunt nevorbiubit!
Nu-i boală mai gravă...
Pot fi lecuit
De vocea-ţi suavă.

poezie de Marius Robu (27 mai 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă acum ar mai putea să-mi vorbească, probabil că tata m-ar dojeni, m-ar sfătui şi m-ar alinta... Poate că mi-ar spune din nou să trăiesc astfel încât să pot susţine privirea oricui şi să pot adormi noaptea cu sufletul împăcat că m-am purtat corect cu oricine. Şi poate că mi-ar cere din nou să nu uit nicio clipă cine sunt, care este drumul meu şi să nu las pe nimeni să-mi încurce planurile. vPoate că mi-ar spune să nu mă implic în războaie inutile şi să nu răspund la provocările celor care încearcă să mă facă să decad de la calitatea de om... să aleg oamenii cu grijă...

citat din Irina Binder
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ar plăcea să lucrez în America. Nu mi-ar plăcea să locuiesc acolo, dar mi-ar plăcea să am experienţă de lucru acolo.

citat din Daniel Radcliffe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dero

a trebuit să mă îmbăt
cu apă rece îndoită cu gin
ca să pot scrie simandicos
despre prietenul şi poetul
Dan Emilian Roşca
şi a trebuit să îmi amintesc
ce verighetă de aur masiv avea el (?!) pe
un deget oarecare de la picior
la 17 ani şi păşea dintotdeauna în poezie
apoi s-a căsătorit: a făcut
o fetiţă, pe Beatrice
să sufere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trebuit să treacă treizeci de secole pentru a cunoaşte ceva din structura omului. A trebuit o veşnicie pentru a şti câte ceva despre sufletul său.

citat celebru din Voltaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţirea de o vârstă

Totul ar fi trebuit să fie sfere,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Totul ar fi trebuit să fie linii,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Ar fi trebuit să fii un cerc subţire,
dar n-ai fost, n-ai fost aşa.
Ar fi trebuit să fiu un romb subţire,
dar n-am fost, n-am fost aşa.

Iarbă, pietre, arbori, păsări,
voi sunteţi cu totul şi cu totul altceva.
Mă privesc, m-aud, m-adulmec
şi îmi pare că visez.

Totul ar fi trebuit să fie sfere,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Totul ar fi trebuit să fie linii,
dar n-a fost, n-a fost aşa.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot astfel a trebuit să gândesc şi despre părinţii mei. Ei spun că eu sunt copilul lor şi că aş fi ca ei. Dar chiar dacă trebuie să îi iubesc sunt pentru ei un om străin pe care nu-l pot înţelege. Şi ceea ce este esenţial la mine şi poate fi tocmai esenţa sufletului meu, ei consideră că e neimportant şi atribuie acest ceva tinereţii sau toanelor mele. Şi cu toate acestea ţin la mine şi mi-ar face cu dragă inimă tot binele din lume. Un tată îi poate da copilului său nasul şi ochii şi chiar şi mintea drept moştenire, dar nu şi sufletul. Acesta e nou odată cu fiecare om

Hermann Hesse în Knulp
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pentru că mi-ar place succesul şi mi-ar asigura porţia zilnică de fericire, ci pentru că munca fără împlinire nu are sens, e inutilă.

Ion Băieşu în romanul Balanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ar fi trebuit să plângem, ar fi trebuit s-o facem atunci când ne-au fost luate armele.

citat din Hannibal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!