Cântecul tancului petrolier
Acesta-i cântul îngânat de tancurilor petroliere,
În vreme ce trudesc sub soarele-n scădere
"Noi nu călătorim purtate de-aripi sus, pe cer,
Nici nu cunoaștem gloria pe care-o-împarte-un velier
Celor care-i desfășoară pânzele-n a brizei adiere.
Noi cutreierăm mările putând pieri în flăcări arse,
Cu țițeiul curgând prin conductele și vanele flămânde,
Înfruntându-ne destinul sumbru prin bezna fără stele,
Oricând o torpilă putând să ne scufunde."
Asta ni-i povestea, spun tancurile,-n vârtejul apelor saline,
În vreme ce-îmbarcă apă pe puntea principală
"Începând voiajul știm că s-ar putea, o, știm prea bine,
Să sfârșim în portul iadului, nu pe câmpii eleusine,
Charon ne-îmbie zilnic pe Styxul lui de ură și de smoală.
Totuși, navigăm, ne facem datoria pân' la capăt,
Deși finalul poveștii-l știm, fiind de la-începuturi spus;
Vom înfrunta valurile care ne pot fi mormântul
Până când Domnul ne va hotărî destinul acolo El în ceruri, sus."
poezie de Arthur Gordon din Anii primejdiei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre petrol
- poezii despre apă
- poezii despre îndeplinirea datoriei
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre sfârșit
- poezii despre religie
- poezii despre porturi
- poezii despre muzică
Citate similare
Ctitorind soarele omeniei
Motto: "Vreme trece, vreme vine."
Chiar dacă timpul trece
Prin timp noi vom rămâne,
Chiar de ni-i clipa rece
Noi tâmpla ne-o vom ține;
Și frunte lângă inimi
Și inimi lângă frunte
Noi sus vom ține gândul
Mai sus decât un munte.
Și muntele e-o treaptă
Și noi suntem un munte,
Când florile ne ard sub pleoape
Și ochii-n rouă știu să cânte.
Iar când durerea e adâncă
De nu mai vrea din gând să iasă
Noi știm să facem visul stâncă
Și din lumină omului mireasă.
poezie de Costel Zăgan din revista Liceul, nr.16 (1978)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre munți, poezii despre gânduri, poezii despre visare, poezii despre stânci, poezii despre rouă, poezii despre nuntă sau poezii despre lumină
De ce?!
Azi știm tot. Știm de unde ai venit
știm unde te-ai dus,
știm și de ce.
Știm și ce trebuie sa facem.
Dar facem?
Am mîncat din trupul Tau,
am băut din sîngele Tau,
și ni s-a umplut gură
de o plăcere fara seamăn pe pamînt.
Dar ce am păstrat în noi,
în celulele trupului nostru
din proteinele divine?!
Duhul Tau plutește împrejur,
neîncetat ce e bine și ce e rău ne învață.
Ochii ni-i deschide cu blîndețe,
ne dojenește numai ca pe niște copii dragi.
Ce este somnul acesta de plumb
ce să-i închidem la loc ne-ademenește?
Știm tot, avem tot, te cunoaștem.
De ce ne e teamă totuși sa pășim pe apă?!
poezie de Dina Calin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre somn
- poezii despre prezent
- poezii despre plăcere
- poezii despre plumb
- poezii despre ochi
- poezii despre gură
- poezii despre frică
- poezii despre cunoaștere
Nu știm de ce
Nu ști de ce ne treci adesea
prin fier și oțet și fier,
dar știm că tot ce nu știm astăzi
vom ști odat-acolo-n cer.
Nu știm de ce suntem adesea
prea slabi, prea reci și prea săraci,
dar știm că Tu vrei mai datornici
și mai puternici să ne faci.
Nu știm de ce ne dai adesea
dureri și lacrimi și amar,
dar știm că-n toate de-orice dată
se-ascunde-un nou și dulce har.
Nu știm de ce ne ceri adesea
slujiri și jertfe și poveri,
dar știm c-o binecuvîntare
ne dai prin tot ce Tu ne ceri.
Nu știm de ce ne duci adesea
în loc de chin ori de noroi,
dar știm că-n orice loc e-o slujbă
pe care Tu o ceri de la noi.
Nu știm de ce ne-oprești adesea
să nu ne ducem unde vrem,
dar știm că drumul fără Tine
ajunge cel mai greu blestem.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărăcie, citate de Traian Dorz despre sărăcie, poezii despre superlative, citate de Traian Dorz despre superlative, citate de Traian Dorz despre prezent, poezii despre oțet, poezii despre jertfă, citate de Traian Dorz despre jertfă, poezii despre fier, poezii despre durere sau citate de Traian Dorz despre durere
O altă Românie
În ceruri este-o Românie mare!
Acolo-i Horea, Cloșca și Crișan,
Acolo e Vadim și Păunescu
Și Eminescu nostru milenar.
Acolo-i Iancu, Ștefan al Moldovei
Și Cuza și istoria prin care
Noi știm vorbi și plânge românește...
Și țara-aceea nu ni-i de vânzare!
Acolo-n înălțimi sălășluiește
Și vulturul dreptății și-al tăriei...
Acolo se vorbește românește
Și dorm pe veci eroii României.
Acolo sunt doar râuri de lumină,
Câmpii de grâne, brațe secerate
Și îngeri ce s-au ridicat din tină
Și au zburat spre dincolo de moarte.
Acolo-s brazi! Acolo strălucește
Cenușa unor suflete-ntrupată
În stele. Și acolo se ivește
Spre veșnicie, România toată.
Acolo-i portul, legea și destinul,
Cântec de leagăn, dulce cânt de dor,
Acolo ne e apa și ni-i vinul,
Vocea de aur a strămoșilor.
Acolo ni-i pământul peste care
Biruitori, sub umbră de stejar,
Au luat bunicii binecuvântare...
Acolo-s brazi de jad și sori de jar.
Se scurg din cer spre nația română
Luceferi, înțelepți și temerari,
Acolo este patria română
Reîntrupată-n stele, oameni mari!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre vorbire, poezii despre înțelepciune, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre vulturi, poezii despre voce sau poezii despre vin
O altă Românie
În ceruri este-o Românie mare!
Acolo-i Horea, Cloșca și Crișan,
Acolo e Vadim și Păunescu
Și Eminescu nostru milenar.
Acolo-i Iancu, Ștefan al Moldovei
Și Cuza și istoria prin care
Noi știm vorbi și plânge românește...
Și țara-aceea nu ni-i de vânzare!
Acolo-n înălțimi sălășluiește
Și vulturul dreptății și-al tăriei...
Acolo se vorbește românește
Și dorm pe veci eroii României.
Acolo sunt doar râuri de lumină,
Câmpii de grâne, brațe secerate
Și îngeri ce s-au ridicat din tină
Și au zburat spre dincolo de moarte.
Acolo-s brazi! Acolo strălucește
Cenușa unor suflete-ntrupată
În stele. Și acolo se ivește
Spre veșnicie, România toată.
Acolo-i portul, legea și destinul,
Cântec de leagăn, dulce cânt de dor,
Acolo ne e apa și ni-i vinul,
Vocea de aur a strămoșilor.
Acolo ni-i pământul peste care
Biruitori, sub umbră de stejar,
Au luat bunicii binecuvântare...
Acolo-s brazi de jad și sori de jar.
Se scurg din cer spre nația română
Luceferi, înțelepți și temerari,
Acolo este patria română
Reîntrupată-n stele, oameni mari!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altă matematică
Noi știm că unu ori unu fac unu,
dar un inorog ori o pară
nu știm cât face.
Știm că cinci fără patru fac unu
dar un nor fără o corabie
nu știm cât face.
Știm, noi știm că opt
împărțit la opt fac unu,
dar un munte împărțit la o capră
nu știm cât face.
Știm că unu plus unu fac doi
dar eu și cu tine,
nu știm, vai, nu știm cât facem.
Ah, dar o plapumă
înmulțită cu un iepure
face o roșcovană, desigur,
o varză împărțită la un steag
face un porc,
un cal fără un tramvai
face un înger,
o conopidă plus un ou,
face un astragal...
Numai tu și cu mine
înmulțiți și împărțiți
adunați și scăzuți
rămânem aceiași...
Pieri din mintea mea!
Revino-mi în inimă!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre matematică, poezii despre unicorni, poezii despre tramvaie, poezii despre porci, poezii despre marină, poezii despre inimă sau poezii despre iepuri
Altă matematică
Noi știm că unu ori unu fac unu,
dar un inorog ori o pară
nu știm cât face.
Știm că cinci fără patru fac unu,
dar un nor fără o corabie
nu știm cât face.
Știm, noi știm că opt
împărțit la opt fac unu,
dar un munte împărțit la o capră
nu știm cât face.
Știm că unu plus unu fac doi,
dar eu și cu tine,
nu Știm, vai, nu știm cât facem.
Ah, dar o plapumă
înmulțită cu un iepure
face o roscovană, desigur,
o varză împărțită la un steag
fac un porc,
un cal fără un tramvai
face un înger,
o conopidă plus un ou,
face un astragal...
Numai tu și cu mine
înmultiți și împărțiți
adunați și scăzuți
rămânem aceiași...
Pieri din mintea mea!
Revino-mi în inimă!
poezie clasică de Nichita Stănescu din volumul: Măreția frigului (1972)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofe pentru vânt
Nu te cunoaștem nimeni!...
Și totuși, te simțim cum mergi cu noi alături, pe câmp și prin orașe, și cum îți schimbi ființa - proteic anonim - cu suflet de duhovnic și gesturi de cravașe...
Nu te cunoaștem nimeni!...
Dar știm că tu respiri prin noi și-n orchestrarea naturii, când s-agită, tu ești când piculina cu scurte ciripiri, când toba unisonă cu răcnete de vită...
Nu te cunoaștem nimeni!...
Dar știm că ne ești frate, deși, mergând alături, rămânem tot străini, și când ne mângâi fruntea și holdele bogate, și când ne smulgi copacii din câmp și din grădini...
Când negrele corăbii cu pântecele pline te simt în pânze, gata cu ele să pornești, noi știm că-ndestularea sosește, și cu tine sosesc și mateloții, și noile povești...
Și tot așa, pe dealuri, când morile-și iau zborul, și aripile-ți cântă un imn de preamărire, noi știm că Don Quijote e-nvins, și-nvingătorul ești tu, ce ne-aduci pâine, belșug și fericire.
poezie celebră de Ion Minulescu din Rampa, nr. 379 (1 ianuarie 1919)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre schimbare, poezii despre pâine, poezii despre poezie, poezii despre oraș, poezii despre negru sau poezii despre natură
Noi știm c-avem un rost pe lume
Noi știm c-avem un rost pe lume
și știm c-avem un veșnic Țel:
vrem pe Cristos și-al Lui sfînt Nume
slăvit în cel mai dulce fel.
Slăvit să fie Cristos
de toți și sus și jos
acum și-n veacul nesfîrșit
să fie El slăvit...
Vrem Evanghelia să fie
vestită celor care pier
și vrem pămîntul tot să știe
iubirea Tatălui din cer.
Dar pentru cauza asta dreaptă
avem de suferit nevoi;
răstignitorii Lui ne-așteaptă
cu cruci destule și pe noi.
Oricît ar fi de lungă însă
durerea ce-o avem de dus,
cît inima de El ni-e strînsă,
noi vom învinge cu Isus...
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre victorie, poezii despre iubire, poezii despre cruce sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ctitorind soarele omeniei
Motto: "Vreme trece, vreme vine."
Chiar dacă timpul trece
prin timp noi vom rămâne
chiar de ni-i clipa rece
noi tâmpla ne-o vom ține
Și frunte lângă inimi
și inimi lângă frunte
noi sus vom ține gândul
mai sus decât un munte
Și muntele e-o treaptă
și noi suntem un munte
florile ne ard sub pleoape
ochii-n rouă știu să cânte
Iar durerea-i prea adâncă
nu mai vrea din gând să iasă
hai să facem visul stâncă
și din lumină omului mireasă
poezie de Costel Zăgan din Remember (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știm noi să explicăm cum se produce ploaia dacă nu știm când trebuie să facem lucrările pământului, când trebuie să însămânțăm și să recoltăm, și degeaba știm noi cum se produce mișcarea astrelor dacă nu știm cine suntem noi înșine și încotro ne îndreptăm. Deci să ne îndreptăm cunoașterea spre lucrurile utile și să evităm cunoștințele fără de folos.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre recoltă, citate despre ploaie, citate despre mișcare, citate despre cunoaștere, citate de Socrate despre cunoaștere sau citate despre astre
NU ȘTIM CĂ A-NVERZIT LA NOI PĂDUREA (Rubayat)
Nu știm că a-nverzit la noi pădurea
Că stăm clauștrii și gândim aiurea,
Iar de vom sta așa mai multă vreme
O vom pierde, că lacomă-i securea.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre păduri
Navigăm în ape tulburi
Explorând noi orizonturi
Descoperim pământuri noi.
Trecem fericirea-în conturi,
Dăm sărăcia la gunoi.
Așa viață minunată
Am vrea să trăim în țară.
Ar fi viața mult sperată,
Într-o vreme legendară.
Domnilor conducători,
Deputați și senatori,
Guvernanți și președinți!
E timpul să vă treziți.
Navigând în ape tulburi
Către zorii dimineții,
Pașii noștri nu sunt siguri
Și pierdem busola vieții.
Navigând în ape tulburi
Nu știm dacă reușim.
Navigăm, dar suntem singuri.
Orizontul nu-l zărim.
Navigând în ape tulburi
Când ceața ascunde farul,
Nu vedem cetăți cu turnuri,
Nu știm când atingem malul.
Navigând în ape tulburi
Lipsiți de orice speranță,
N-avem sevă pentru muguri
Care să renască viață.
Navigând în ape tulburi
Nu știm unde ne-îndreptăm.
Vrem să evităm adâncuri,
Dar mai rău ne scufundăm.
Navigând în ape tulburi
Riscăm să intrăm în noapte.
Se-aud rafale de tunuri,
Aducătoare de moarte.
Când apele nu sunt tulburi,
Când orizonturi noi zărim,
Fără rafale de tunuri,
Mai multe țărmuri cucerim.
Când apele nu sunt tulburi,
Mai ușor vom împlini
Toate câte-am pus în gânduri,
Și mai bine vom trăi.
Doar de voi, conducătorii
Depinde cum navigăm.
Cum clădim destinul țării,
Spre ce lume ne-îndreptăm.
Dacă stăpâniți timona,
Dacă țineți drept catargul,
Doar atunci veți trece proba,
Și ne va surâde largul.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre parlament, poezii despre președinte, poezii despre noapte sau poezii despre muguri
Egoismul, proiecțiile, fricile și zeci de alte procese emoționale și mentale vin să polueze relațiile noastre cu cei mai dragi oameni din viața noastră, fără să ne dăm seama că nu le oferim celor pe care pretindem că îi iubim exact ceea ce au ei cu adevărat nevoie, singurele lucruri de care au nevoie de la noi: Încurajare. Acceptare. Respect pentru drumul evoluției. Compasiune. Ascultare. Non-judecată. Uităm de multe ori să fim prieteni adevărați, părinți iubitori, parteneri ce sprijină și nu care sabotează. Cum am putea noi să știm ce este mai bine pentru un alt om, indiferent în ce situație se află, când nu știm nici ce e bine pentru noi și ce surprize ne rezervă viața, ce lucruri noi vom descoperi despre noi și lume și prin ce experiențe vom trece? Nu putem ști nici pentru noi și cu atât mai puțin pentru alții. Atunci cum ar fi să le oferim celor din jur acceptare, încurajare și o îmbrățișare, având încredere că tot ce se întâmplă este spre binele lor? Și dacă ne dorim schimbări, să le facem atunci în viața noastră până când nu mai simțim nevoia să schimbăm viețile altora în timp ce rămânem pasivi în ale noastre.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre schimbare, citate despre adevăr, citate despre încurajare, citate despre încredere, citate despre timp, citate despre surprize, citate despre superlative sau citate despre respect
Femeia și nevasta
I EXPLICAȚIA
"Credeai că le știm pe toate," a spus ea," dar nu-i așa.
Noi spunem tot ce putem spune, mai multe nu;
Dar nici să te pierzi n-o să te las, fiindcă tu
Încă mă iubești. Înfruntându-ne azi soarta,
Noi vom afla-n tristețe, cât de curând,
Prețul pe care Iubirea va hotărî să îl plătim:
Noaptea e sfârșitul fiecărei zile, cum bine știm,
Iar tăcerea, sfârșitul fiecărui cânt.
Îmi ceri să vin cu încă o dovadă c-aș avea dreptate,
Dar eu nu pot spune decât ceea ce-nțeleg și știu;
Tu vrei o minciună care să facă zi din noapte,
Însă eu doar adevărul pot mărturisi. Partea proastă:
Dumnezeu nu m-a făcut numai ca să-ți fiu nevastă.
Iar asta, iată,-o spun!... Deși, poate, cam târziu!"
II ANIVERSAREA
"Spune-mi adevărul, oricare-ar fi, oricui i-ar aparține,
Ai crezut că știm, dar trebuie să lămurești acum
Tot ce ți-a scăpat, ești chemat să-mi spui ce și cum,
Tu ești bărbatul, te-ai căsătorit cu mine.
Merită oare să vezi în seri ca asta, dincolo de mareea
Ceții, mai multă căsătorie-n visul sărutului de altădată
Decât într-o mie de ani din viața care ne-a fost dată?
Pasiunea a închis deja ușa. Mândria păstrează cheia.
Orice am spus sau am lăsat nespus, reclamă.
Ce-am făcut sau n-am făcut, tu spune-mi, chiar dacă doare.
Spune-mi adevărul... Îți este teamă?
Crezi că Iubirea s-a hrănit cu minciuni întotdeauna,
De vreme ce foamea-n ochii ei își are văgăuna?
Îmi ceri să pretind că lumina lunii palide e soare?
poezie de Edwin Arlington Robinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre căsătorie, poezii despre soție, poezii despre minciună, poezii despre adevăr și minciună sau poezii despre zile
Punctul comun
Trec separat prin noi aceleași zile
Trec separat prin noi aceleași stări,
Tăcerea ta îmi stăruie-n pupile
Plecarea mea îți plânge-n așteptări.
Nici unul nici altul nu se-ndură
Să pună capăt chinului din el
Deși sărutul ne-a-nghețat pe gură
și frica de-mpăcare ni-i la fel.
Trec separat prin noi aceleași clipe
Trec separat prin noi aceleași legi
Iubirea noastră-i plină de risipe -
Rămâne să-nțeleg și să-nțelegi.
Dar nu e chip s-o facem dintr-o dată
Și iată-ne constrânși la convorbiri
Purtate într-o ură mai ciudată
Pe seama separatelor iubiri.
poezie clasică de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sărut sau poezii despre legi
Sus e cerul, jos pământul
Sus e cerul, jos pământul,
din cer ne privește Sfântul.
Dumnezeu ne ocrotește,
iar pământul ne hrănește.
Cerul ne este lumina,
pământul ne e grădina.
Cerul, sufletul ne-adapă,
pământul de boli ne scapă.
Din cer am primit ființa,
tot din cer avem credința.
Noi știm de unde venim,
știm și unde viețuim.
Bun e cerul, bun pământul,
bine-i că rostim cuvântul.
Totuși,
ceva rămâne un mister.
De ce urcăm scara la cer?
Ne cheamă oare, începutul?
De-aceea revenim la Sfântul?
La astfel de întrebare
răspunsul îl poate da,
doar timpul în derulare
și-n eternitatea sa.
Și cerul, dar și pământul
sunt părți ale vieții noastre.
Când ne vine la toți rândul
călătorim printre astre.
poezie de Dumitru Delcă (18 iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre sfinți, poezii despre protecție sau poezii despre ocrotire
Cunoaștere
Mai întâi pământul, apoi plugul:
Astfel, cunoașterea vine din cunoaștere.
Știm, nu știm.
Nu știm că știm.
Știm că nu știm.
Gândim:
Aceasta arată așa
Această lămâie, acea portocală
Până când într-o zi simțim un gust amar.
poezie de Reesom Haile, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre portocale, poezii despre arat sau poezii despre Pământ
Prea târziu
Noi ne iubim de mult, și fără ură,
Chiar de scăpăram vreo vorbă rea din gură;
Nu ne-am făcut mult bine, nici mult rău,
Și totuși parcă ne desparte-un râu.
Ce ne desparte nici nu știm prea bine,
Dar știm de undeva că răul vine,
Ca de sub sol un gaz otrăvicios -
Se ofilește tot ce-a fost frumos.
Io-s vinovat ori tu ești vinovată?
Viața toată-i pată lânga pată.
E prea târziu să ne mai despărțim.
Nu mai e tare mult, mai stai. Murim.
poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre bine și rău, poezii despre râuri, poezii despre moarte sau poezii despre frumusețe
Măsura caracterului este dată nu prin câte știm să facem, ci prin cum ne comportăm atunci când nu știm ce să facem.
citat din John Holt
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!