Parcă n-ar mai fi loc
Parcă n-ar mai fi loc
între visele tale
de-o fântână, de-un foc
și argint în izvoare...
Parcă n-aș fi nici eu
în răscrucea furată
dn abis curcubeu
drum ajuns niciodată...
Parcă nici nu ai fost
valul clipei păgâne
într-un spațiu anost
fără ieri, fără mâine...
Părcă n-ar mai fi timp
pe acest mal de risipă
unde dorul îmi strâng
și-l ascund sub aripă...
poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre foc
- poezii despre dor
- poezii despre curcubeu
Citate similare
Ce mult ne stăpânește Astăzi
Ce mult ne stăpânește Astăzi
de parcă nici n-a fost vreun ieri
și parcă nici n-ar fi vreun mâine
ci-i numai Astăzi-de-dureri
sau numai Astăzi-de-plăcere
de încântare și belșug
uităm de Ieri cel ca un leagăn
și Mâine, cel ca un coșciug...
Uităm de Ieri, uităm de Mâine
cum n-ar fi fost sau n-ar mai fi
și stăm robiți de Astăzi numai
de parcă-i Timpul tot, o zi.
Uităm, uităm... Dar și-Astăzi trece
ca alte zile mii și mii
ce pierdem azi, sau credem veșnic
sunt mâini păreri de rău târzii.
... O, nu fi prea robit de Astăzi
nici prea zdrobit, nici prea-ncântat
Prezentu-i scurt, iar Viitorul
necunoscut și neașteptat.
Ci pleacă-ți inima, mai bine,
smerindu-ți-o spre Dumnezeu
că-n El e liniștea deplină
dincolo de ușor sau greu.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre prezent, poezii despre zile, poezii despre religie, poezii despre mâini, poezii despre moarte sau poezii despre inimă
N-ar mai fi fost
Ce bine ar fi fost să mor
Chiar înainte de-a mă naște,
Să nu mai gust vreun sfânt de dor
Ce minte că nu mă cunoaște!
Câmpia cea cu grâu-n spic
Nu mi-ar fi dat fiori de pâine,
N-ar mai fi fost să mă ridic
Din ieri să întâlnesc un mâine!
N-aș fi cutreierat păduri
S-aud mugind fălos elanul,
Să pizmuiesc pe cei chiaburi
Trudind pe brânci să câștig banul!
N-ar mai fi fost vreun cer ploios
Să-mi toarne-n creștet bunătatea,
Nici vreun izvor năbădăios
Știind doar nașterea, nu moartea!
Nici n-ar fi fost să râd atât,
Vreodată pentr-o viață-ntreagă
Și-apoi să fiu posomorât
Nimic n-având care se leagă!
N-aș fi iubit, n-aș fi cântat
Chiar făr-un strop de voie bună,
Nici versuri n-aș fi scris vreodat
În nopțile târzii, cu lună!
N-ar mai fi fost, nicicum, nimic,
Nici viața cea la preț de-o clipă,
Și n-ar mai trebui vreu dric
S-alunge-n groap-a mea aripă!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre naștere, poezii despre viață, poezii despre versuri, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Stană de piatră
E absurd, e nedrept, e ciudat, e urât,
Marea bate în țărm, cerul bate în ochi,
Parcă suntem cuprinși de un fel de deochi,
Nu pot face un pas. Te iubesc și atât.
Aș putea să ajung într-un timp și-ntr-un loc,
Unde știu că poți fi și că suferi cumplit,
Aș putea testament sau scrisori să-ți trimit,
Sau să vin să vă pun, plin de dragoste, foc.
Parcă sunt blestemat, parcă nu am puteri,
Consternat, retrăiesc tot ce e și ce-a fost,
Nu mai știu dacă vrei să și fac tot ce-mi ceri,
Să te las să te pierzi într-un trist adăpost.
Nu mai știu ce e azi, nu mai știu ce-a fost ieri,
Despre mâine nu cred că mai are vreun rost.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre tristețe, poezii despre testament, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Parcurs invers
De n-ar fi fost un ieri, nu-i azi
Și mâine nici nu s-ar ivi;
Deci conuri, n-au fost pân' la brazi?
Și atunci Pământul, din ce-ar fi?
Înainte să fi fost eu, eul,
La început de tot, ce-am fost?
De unde-mi vin; e pedigreul
Stră, stră, străbun... și-am, mâine, rost?
Și ieri, fiind sigur un uitat,
Neseîntorcând, să-l am o probă,
Nu-i viitorul cert datat?...
Și-l pot proba, cum nouă robă?!?
Deci viitoru-i începutul,
Căci el, de n-ar fi așteptat
În ce voi fi vreodat', trecutul...
Eu, astăzi, n-aș fi existat!
Deci mâine am fost... Ieri, m-a ratat!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre uitare, poezii despre existență, poezii despre brazi sau poezii despre Pământ
Constat
Dacă mâine nu ar mai fi,
Nici soarele n-ar răsări
Și macii roșii
Ca de foc,
S-ar apleca făr' de noroc
Spre arșița din solul rece
Ce a venit și nu mai trece..
Dacă mâine nu ar mai fi,
Nici flori de dor n-ar înflori
Si crinii albi
Ca de rouă,
S-ar lipi duios
De-o umbră ascunsă migălos,
Într-un stejar ce-a inverzit sfios.
Dacă mâine nu ar mai fi
Și florile s-ar ofili...
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre stejari, poezii despre roșu, poezii despre rouă, poezii despre noroc sau poezii despre crini
Sonet pentru Rodica
În caz cā dragoste nu este,
În viațā, n-ar mai fi nimica,
N-ar exista, vai!, nici Rodica,
Nu s-ar mai scrie vreo poveste...
N-ar exista nici nopți celeste,
Nici cutezanța și nici frica,
N-ar mai cânta nici turturica,
Pentru iubite și neveste.
Nu ar mai fi nici cerbi în rut
Și nici izvoare cristaline,
Ah!, nici sfârșit, nici început
Și nici ochi verzi, nici coapse fine,
Nici relativ, nici absolut,
Ar fi doar inimi în ruine...
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre soție, poezii despre sfârșit, poezii despre relativitate, poezii despre ochi verzi, poezii despre noapte sau poezii despre muzică
Timpul
Bătrânul timp umblă hoinar,
Un veșnic erou legendar;
Zboară filele din calendar,
Suflate de-un vânt secular.
Și nu se oprește niciodată
Din goana lui spre nicăieri
Și te trezești așa, deodată
Că veșnic azi devine... ieri!
Astfel trec anii în neștire,
Să îi mai numeri n-are rost,
Ci doar să constați cu uimire
Că-n loc de este spui "a fost"...
Dar timpul în loc nu se oprește,
El de nimic n-are habar;
Fuge mereu, se tot grăbește,
De vrei să-l întorci, e-n zadar.
Nu-i pasă de flori ofilite
Și nici de vise neîmplinite,
Merge mereu tot înainte,
De parcă n-ar avea nici minte.
Nu are mâini și nici picioare,
Nu are cap, nici viață n-are,
Nimeni nicicând nu-l va înțelege,
El este timpul n-are lege!
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânt sau poezii despre picioare
Dorul meu
Suspină-n adâncul meu dorul
Și-mi cuprinde fiecare gând,
Nu știu cât de-nvins mi-e zborul
Că-n suflet mi-e urgie și vânt.
Îmi înalț ochii și privesc zarea
Nici norii parcă nu-s la locul lor,
Furtuna mea cuprinde marea
Și valurile mă poartă de zor.
Plutesc către larg în voia sorții
Încercând să-înec dorul din mine,
Dar el răzbește și-n fața morții
Și mă readuce către mal cu bine.
Dorul înfuriat, urlând îmi spune:
Făr' de mine nu există iubire,
Soarele n-ar răsări, n-ar apune
Iar tu n-ai gusta a iubirii menire!
08.09.2020
poezie de Camelia Boț (8 septembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre ochi, poezii despre nori, poezii despre gânduri sau poezii despre furie
Balada daruirii
N-ar mai fi nici fluturi
N-ar mai fi nici flori
Fara nebunia
De fiori...
Nu e nici o punte
Intre ieri si azi,
Unde-ti lasi cocorii?
Unde cazi?
N-ar mai fi nici ploaie
N-ar mai fi nici vant
Fara inceputul
Si sfarsitul de cuvant
Care-ti vine-n minte
Fara nici un rost
Cand dai iubirii
Tot ce-a fost...
Totul este frunza-n vant,
De la soapta la cuvant,
De la buze pan' la cer
Numai ger, numai ger...
Tu esti insa viata mea
Si nu-mi pot imagina
Daca nu ar exista
Ochii taï, umbra ta.
N-ar mai fi nici pietre
N-ar mai fi nici cai
Fara indrazneala
De-a fugi prin rai...
Cand te-apuca pofta
Sau mai bine zis
Cand ajungi
La fructul interzis...
N-ar mai fi nici ape
N-ar mai fi nici munti
Fara nerabdarea si mirarea
Altei nunti.
Totul ti se pare
A fi fost facut
Numai cat cuprinde
Un sarut...
cântec interpretat de Ștefan Hrușcă, muzica de Ștefan Hrușcă, versuri de Ștefan Hrușcă din Balade speciale
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre poftă, poezii despre ploaie sau poezii despre nebunie
Fără cuvinte
De n-am avea cuvântul,
N-ar mai fi scris, doar semne
De părți de trup sau sunet
Imperceptibil, tunet;
Limbaju-ar fi de lemne...
N-ar mai fi jurământul!
Cuvântul de n-ar fi,
N-ar fi nici oratorii,
N-ar exista minciună...
Lumea ar fi mai bună.
Doar mimi ar fi actorii...
Cântatul un "cri-cri"!
De n-am spune cuvinte,
N-ar fi cuvântători;
Spunând... fără să facă...
Iubire-ar fi săracă
În număr d-iubitori...
Nici cărți, nu ar fi... sfinte!
Cuvinte de n-am spune,
Ne-am da cu totul probe
Cu suflet, minte, trup...
Pământ am face stup,
Ura am arde-n sobe,
Calzi, dulci de-nțelepciune!
Cuvânt, parole, spuse
De n-ar fi, n-ar fi vers,
N-aș fi avut fantasme
În minte, nici orgasme...
Aș fi trecutul, șters!...
Nu m-ați citi... Iisuse!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărăcie sau poezii despre sunet
De n-ar fi
De n-ar fi gând
ascuns în vis,
îl implorând
real-promis,
ar fi deșart,
farmec în lipsă,
final din start,
soare-n eclipsă,
ar fi doar noapte,
n-ar fi țel,
n-ar mai fi șoapte...
De n-ar fi el,
n-ar fi nici ea,
ar fi un leș
iubirea, ea,
totu-am da greș...
n-ar fi simțiri.
De n-ar fi, fire,
n-ar fi iubiri
nici omenire!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre eclipsă
Dacă poezie...
Dacă Poezie n-ar fi,
Nici Doină n-ar fi,
Nici Surâs de copii,
Nici Flori, nici Câmpii,
Nici Soare pe zare,
Nici Marea cea Mare.
Am fi mai săraci -
De sorți lepădați,
Am fi robi pe veci,
Am fi lespezi reci,
Tăcute fântâne
Cu ape bătrâne,
Munți încărunțiți
Și Sori nenuntiți.
Dacă Poezie n-ar fi,
Nici Oameni n-ar fi,
Nici Vise pădure,
Nici Șoaptă, Vorbire,
Nici Glas de vioară,
Nici Dorul de țară.
Am fi toți orfani -
Cerșetori fără ani,
Am fi-n lanțuri uitați,
Am fi crinii pătați
Cu sânge jertfit
Și vis jefuit,
Ceruri seci, făr' de vânt
Lacrimi, făr' de cuvânt.
Dacă poezie n-ar fi,
Nici Moarte n-ar fi,
Nici îndrăgostiți,
Nici amurguri fierbinți,
Nici zori mai albaștri,
Nici zboruri spre aștri.
Dar, Poezie există -
De-i veselă, tristă,
De Poeți subjugată,
De doruri călcată,
În inimi curate-I
Senin și Dreptate!
poezie de Gheorghe A. Stroia (1 martie 2015)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre Soare, poezii despre vorbire, poezii despre vioară sau poezii despre tăcere
Unii oameni se schimbă de parcă n-ar mai fi ei. Alții, nici n-au fost vreodată ei.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre schimbare
Inuit
De existența n-ar fi fost mâncare,
Adică n-ar fi fost prozaică preocupare,
Am fi fost cert și mai curați puțin
Și timp mai mult, de a-l omorî, un chin!
De greva foamei, nu s-ar mai vorbi
Și bunătăți nefiind, nimic nu ne-ar orbi...
Ar fi pământu' întreg sălbăticie;
Doar miriște, o întreagă florărie!
Nici abatoare n-ar mai fi, nici stâni
Și popii, popii ar fi niște păgâni;
Că nimeni n-ar muri de-o existență,
Credință castă... N-ar fi delicvență!
O apă în pește ar fi, mări și oceane
Și ne-am iubi toți; oameni, lei, iguane.
S-ar zice; am fi fără de nicio frică...
De nu un tâmpit ne-ar împușca, din pică!?
Ah, c-am uitat, nu-i totul din mâncare
Și nemâncați, căci proști vor fi; nu doare
Prostia! Visu' înseamnă; omenirea o să ție,
Primordial, de n-ar fi... vreo prostie!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre pești, poezii despre ocean, poezii despre mâncare sau poezii despre lei
Realitate tristă
Prezentul devenind tot mai anost,
Începem să ne pierdem azimutul.
Nici viitorul nu mai e ce-am fost,
Și, din păcate, parcă nici trecutul!
epigramă de Laurențiu Ghiță din Zâmbetoniera (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viitor, epigrame despre tristețe, epigrame despre trecut, epigrame despre realitate sau epigrame despre prezent
Tatăl nostru
nu e rău fără bine și nimic fără tot
și nici zile senine fără - of, nu mai pot
nu e alb fără negru nici zăpezi fără ploi
și nici haos integru și nici voi fără noi
nu există iubire fără chinuri și dor
nici nu poți nemurire semăna pe ogor
tot ce trece se trece din deșert în abis
ca căldura în rece și ca somnul din vis
nu se poate opri nici o clipă pe loc
și nici omul feri între ape și foc
tot ce vine de sus se așterne pe jos
și la câte s-au spus și la câte s-au scos
stai de strajă mereu între spațiu și timp
când la soarele tău când la propriul nimb
și mai stai așteptând resemnări de destin
între propriul gând și azurul senin
că vor trece în zbor miriade de ani
prin galactici ce mor și ne lasă orfani
Universul din tine în rafale de jet
cu viteză luminii se va stinge încet
va rămâne doar vid și nimic în nimic
nici solid nici lichid și nici mare nici mic
vei rămâne doar tu și cu tine doar eu
între da și-ntre nu - Tatăl tău, Tatăl meu...
poezie de Iurie Osoianu (14 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre viteză sau poezii despre somn
Iramplasabil
Cu fiecare clipă e-n tot, cotidian
lipit într-un decor, cu acțibild se confundând,
simțit carne din spațiu, întreg într-o cutumă
uitată cum n-ar fi, ca timp fără liman
ce-l doar percepem, este... nesimțit că-i trecând;
doar îl contând avut, fărâmă cu fărâmă.
E-ascultător ce umple, ce-ar fi gol de n-ar fi,
insesizabil dacă-i, cum n-ar fi dacă nu-i,
plămădind veșnic lucruri ce credem de la sine
uitate-n timp de când, nici chip nu i-am zări...
De cât de gravă-i lipsa, nici gândul nu ți-l pui;
de-i umbră de-ndoială de-un final care vine?!...
Se cască vid, tăcere, un straniu de speranță,
chiar de știam cu toții că-s veșnic dispariții
sau transformări, iluzii de alienat dureri
repetitiv, în zile, nopți, luni, dând tot creanță,
cerșind prin rugăciune, ca sfinte repartiții
în dar... Un iramplasabil, ce nu mai e... de ieri!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magnolia
Și dacă plouă ochii tăi rămân senini pentru mine
Și dacă e furtună, tu îmi zâmbești, îmi alungi singurătatea
Să pot zbura spre zările înalte, să fac ca viața să devină o floare
Ce dimineața! Ți-o dăruiesc odată cu inima mea
Dacă n-ar fi depărtarea, n-ar exista strângerea în brațe
Nici poezia n-ar exista fără iubire
Suntem așa de aproape unul de celălalt
Privim seara stelele ce răsar și dimineața luceafărul în care credem cu tărie nu va apune
Tu ai părul prins într-un coc ca o magnolie
Când te strâng în brațe, mi te dăruiești
Mă joc cu sânii tăi, și-ți desfac mugurii
Ca un foc mi se aprinde inima și mi se pune la loc, făcându-mă fericit.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre înălțime, poezii despre zâmbet, poezii despre sâni, poezii despre stele, poezii despre singurătate sau poezii despre seară
Să nu mă spui
Să nu mă spui
nimănui
pecetluiște-ți buzele
cu mărturisirea
acestei iubiri
imposibile...
Nici ție
înspre seară
să nu-ți spui
că strâng în pumn
o fantomatică gară...
Nici mie
să nu-mi spui
că ai dat vântului
toate cuvintele
ce-au tăcut
în tomnateca vară...
poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre imposibilitate sau poezii despre gări
Nebunii
Prietene,
of nebunii de noi
prea cuminți
între toate visele
timpului neîntâmplat
între poeme
amintiri
dinspre viitorul prezent
din trecutul
nebunilor necuminți
ce-am fi fost
cândva
undeva...
Și nu prea mai e nevoie
în arșița asta
de cumințenie...
Prea agresivă
e viața
celor pentru care
băsmeam
amândoi
despre dragoste...
Prietene,
prea departe
îmi ești
de lacrimile
pe care doar tu
reușeai
să le aduni
în fântâni...
Și-am în ochi numai foc
printre răii cei buni...
poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre violență sau poezii despre prietenie