In tot acest timp
umbra
crescută din răbdări
înghițise așteptările
pustiul
ferecase tăcerea
ca într-o piatră de hotar
dintre mine și
neantul tărâm al morții
de cealaltă parte
soarele
desena pe linia vieții
deșira fericirea în raze
din inima primăverilor
urzite cu arome de rai
luna
cuibărea nopțile
printre genele stelelor
cu vise
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre primăvară
- poezii despre noapte
Citate similare
Ador dimineața
Ce mult eu ador dimineața,
Când roua îmi mângâie fața
Cu raze de clipe senine,
Venite ușor înspre mine!
Din leagăn sărut dimineața,
Prin raze ghicească-mi ea fața,
Izvorul din cer de lumină
E soarele viu pentru mine.
Ah, cum aștept dimineața,
Cu raze să-mi mângâie viața!
Arome de vise divine
Așterne-mi-va clipa ce vine!
Să vină,
Să-mi spele umerii mei
Tot ceru-n miresme
Cu arome scântei!..
Printre haotice,
Nostime căi,
Să mă pierd dezmierdată
De jocu-n văpăi!..
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vinovăție, poezii despre sărut, poezii despre rouă, poezii despre lumină, poezii despre dimineață sau poezii despre Soare
In umbra visului impanzit de tine
Mă întreb
cum va fi cea mai frumoasă noapte
după care tânjesc
de la facerea lumii
pentru care mă deșir
până la capătul pământului
căutând înțelesul unui răsărit de soare
în umbra visului
împânzit de aroma ta
furată o dată cu mușcătura din Rai
în care murmură ca o lacrimă
chemarea însingurării
pentru noaptea
din care adâncurile se vor deschide
cu tine.
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre superlative, poezii despre frumusețe sau poezii despre facerea lumii
Drumuri printre stele
Pășesc din stea în stea
Culegind viorele din nori,
Cîntînd cântul stelelor
Pe o coardă de iederă
Legănată de zborul
Drumurilor dintre stele.
Mă așez pe o stea
O mângâi, o privesc
Și-i spun te iubesc, îmi este dor
Dor de tine, de tine,
Păpușă ruptă din stele
Ce lauzi Lumina
Și i puterea dulce a stelelor,
Pe dungile dintre planete
Dau mina cu îngerii
Și sar din stea in stea
Scrutînd Pămîntul și Luna,
Strîngînd în brațe Soarele
Și pășind cu dragoste
Pe căile dintre stele.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre îngeri
- poezii despre zbor
- poezii despre păpuși
- poezii despre planete
- poezii despre nori
- poezii despre laudă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Așteptările dublate de plecări sunt parte din jocul vieții și-al morții. Vrei să cauți fericirea în afara sinelui, uitând ca ești iubit doar atunci când ai reușit să pregătești venirea altui suflet, în tine. Iubirea se întretaie cu bucuria de a dărui, nu?
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre iubire, aforisme despre viață, aforisme despre suflet, aforisme despre moarte, aforisme despre jocuri, aforisme despre fericire, aforisme despre cadouri sau aforisme despre bucurie
Împietrire
De piatră să fi fost... și tot te-nduplecai
Să-mi spulberi cu o vorbă durerea din privire...
Nimic din ce-am trăit n-ar fi avut vreun rost,
De n-ar fi curs arome, ascunse în IUBIRE...
De piatră sunt și munții, pierduți în depărtare....
Care sărută cer, găsindu-și alinare.
Și, amețiți de stele, căzute pe cărare,
'și-aud bătând în stei o inimă prea mare.
Îi mai tocește vântul, ce brazii îi îndoaie
Și ploile ce-i spală, îi răcoresc pe frunți,
Când Soarele, prea tare îi scaldă în văpaie,
Gândindu-se că-ndură, că de-asta s-au vrut munți.
Până și ei își schimbă în vreme semeția,
Sub umbra unui nor ce trece peste culmi...
Întunecați, o clipă... trimit apoi IUBIREA
Crescută printre pietre și lacrimi din genuni.
Se bucură de lumea care, în dor de viață,
Îi urcă până-n vârf, cântându-și Fericirea.
I-aruncă-n jocul firii, ecoul ce-o rasfață,
Sporind, prin repetări, de mii de ori IUBIREA...
Doar tu... înmărmurit-ai în tine ca-ntr-o stâncă,
Azi te-ai ascuns de mine... nici tu nu știi de ce!!!...
Degeaba te strig tare, cătându-te, flămândă,
În marea mea IUBIRE curată... PENTRU CE??!!!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre întuneric, poezii despre vânt, poezii despre stânci, poezii despre schimbare sau poezii despre prăpăstii
Glasul stelelor
Se aude glasul stelelor,
care cântă-n inima cerului
și-n noaptea ce le ascultă,
ce pătrunde-n sufletul spiralei,
cântă și Pământul,
cântă și lacul albastru,
în care se oglindește cerul,
ce dirijează concertul broaștelor
unind cântul stelelor,
cu glasul ce răsună
din adâncul apelor,
totul se transformă-n vis
și ne ține de mână
pe mine, pe tine, pe noi, pe voi
purtându-ne-n pântecul zorilor,
răsărind o dată cu Soarele,
ce dezmiardă cerul și pământul,
înflorind, florile ce cântă
îmbrățișându-se cu roua dimineții,
cântă și lacrima ce curge
din norul negru,
melodia care dezmiardă iubirea,
cântă stelele, cântă Lumina,
cântă Luna și destinul,
cântă și inima mea după...
astralul cântec ce zboară
printre ramurile Universului,
dansând împreună cu fluturi,
cântând împreună
cântecul stelelor.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică sau poezii despre suflet
Mulți dintre oameni iși traiesc o parte din viață ca să-și facă greu de suportat cealaltă parte a vieții.
citat din Serafim Popescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață
Se-aprind eterne raze...
Se-aprind eterne raze în ființa mea de vise,
Sclipirea lor crescândă mă-nvăluie-n doiniri
Curgând printre portaluri de glorii larg deschise
Spre-un cer cu flori de gânduri și pure re-nnoiri.
Le-am zis în taină: fie! - în valuri mari să vină
Să-mi spele țărmul vieții de-ascunsele dureri
Ce-mi traversează umbra-n vibrări ce se termină
Cu o tornadă-albastră de stele-n unduieri...
De-această sfâșiere de rezidiri solemne,
De-aceste rari renașteri ce simt că-n mine cresc,
Tresaltă-ntreg neantul cu preamărețe semne,
Și tot ce-i bun în mine - eu Țării-i dăruiesc!
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre flori, poezii despre durere, poezii despre creștere sau poezii despre cadouri
Luna este sfera cu o bucată de soare în ea; pământenii au zeificat-o într-o poartă a stelelor din nopțile albastre.
În fața acestei zeități, s-a înfiripat în inima lui încercuită de suspinul ei întâiul vers și oamenii au devenit sentimentali; Astrul se oglindea pentru prima dată în lacrima pătimașă a femeii.
Ștefan Radu Mușat în Interviu sentimental (septembrie 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre versuri, citate despre timp, citate despre stele, citate despre poezie, citate despre noapte, citate despre inimă, citate despre femei, citate despre devenire sau citate despre astre
frânturi de raze
luna strânge tăcerea
din visul ierbii
în inima pădurii
rătăcit puiul de cerb
tanka de Cristina Rusu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre visare, citate despre tăcere sau citate despre păduri
Tristețe de toamnă...
(lui P.C.)
pogori ca o liniște blândă
tristețe de toamnă, tristețe
pogori cum coboară plăpândă
o cratimă-n linia vieții
pogori ca un vers ce alină
tristețe de toamnă, tristețe
cu raze de Lună mai plină
ca punctul din linia vieții
pogori ca un snop de lumină
tristețe de toamnă, tristețe
și sufletul scaldă-mi, divină
și dreaptă ca linia vieții...
poezie de Iurie Osoianu (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă sau poezii despre poezie
Transfigurând tăcerea
cerul s-a extins și în sufletul meu
constelații de stele vibrează ne-ncetat
cu credință pură îl cuprind pe Dumnezeu
absolutul iubirii mereu am căutat.
gânduri se strecoară în culorile toamnei
dragostea din aer o respir în plămâni
mă simt pătrunsă de lumina icoanei
transpune pozitiv traiul printre români.
din recolta toamnei îmi extrag puterea
cu soarele pe creștet mă străluminez
dintre sute de gânduri azi alung tăcerea.
un codru de speranțe freamătă în crez.
în noian de versuri transfigurez tăcerea
vise mă îndeamnă luceferi să urmez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre recoltă
Cosmin: Te deranjează ceva?
Raluca: Mizeria și banalitatea, cred. Și lipsa de speranță, de orizont.
Cosmin: Numai atât, Raluca?
Raluca: Poate, în cazul concret, tu. Te socoteam înafara acestei mizerii.
Cosmin: Să nu mă ridici pe un piedestal! Sunt un bărbat ca toți bărbații.
Raluca: Nu! Tu mai ai ceva curat in tine. De asta te-am căutat.
Cosmin: Așa?!
Raluca: Da, știi, cântecul acela...
Cosmin: Aha! Vrei să fugi cu mine...
Raluca: Cum, adică?
Cosmin: Eu nu cânt pentru că-mi place. Cânt pentru a trece dincolo de mocirla din jur. Mă refugiez în lumea mea de vise.
replici din romanul Să vii ca o părere... de Pavel Coruț
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre bărbați, citate despre promisiuni, citate despre muzică sau citate despre curățenie
Strivind altare
Palmele
închideau culorile de peste zi
împletind frânghii
pentru un mâine la întâmplare
măștile deschideau între nopți
drumul
din care puteam înțelege
că nu va fi nimic
să nu atârne într-o căutare
ca o funie a spânzuratului
din care durerea stearpă
va sfârși
strivind altare.
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre măști sau poezii despre culori
Nu sunt singur
nu sunt singur, am o umbră fugărindu-mi zilnic pasul,
am și-un tunet rupt din ceruri când îmi obosește glasul,
am și Soarele și Luna, am și bolta înstelată,
am și-o poză cu o fată cu rochița dantelată.
nu sunt singur, am oglinda încruntată riduri-riduri,
am speranțe-n depărtare, am și ziduri după ziduri,
am și-o muză ce mă doare printre vise fără număr,
am și stropii grei de ploaie picurându-mă rar pe umăr.
nu sunt singur, am credința și mă rog la sfânta cruce,
am și vise colorate, am și lacrime caduce,
am și-o inimă ce bate, bate-ntruna ca o toacă,
am și-un înger și un demon îndemnându-mă la joacă.
nu sunt singur, am un suflet rătăcit printre cuvinte,
nu sunt singur, nu sunt singur, strigă morții din morminte,
nu sunt singur, nu sunt singur, strigă valul când se sparge,
nu sunt singur într-o mare scufundare de catarge.
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre rochii, poezii despre ploaie, poezii despre numere sau poezii despre moarte
Baladă poeților
BALADĂ POEȚILOR
Scriitorii nu mor,
ci se afundă-n somn
pe un tărâm de dor,
la Zeu și Mare Domn.
Mai cade câte-o stea,
iar alta răsare,
ducând lumină-n ea,
pe-a ochilor zare.
De dor lăcrimează
Soarele în apus,
suflet luminează
în veșnicie dus.
Plâng îngerii-n cerul
funebru, înnorat,
privind mesagerul
de viață detașat.
Plâng prieteni și frați
în condeiul stingher,
la priveghi adunați,
când duh urcă spre cer.
Cu lacrimi amare
roagă pe Dumnezeu
ca să-i dea iertare
și pacea Lui, mereu.
Ca un Tată ceresc
îi luminează har
din destin pământesc,
pe al morții hotar.
Suspină și Luna
în raze de argint,
împletind cununa
pe astrul răsărit.
Speranța nu moare
în ploaia de tristeți,
ci în zori răsare
cu har în alți poeți.
Ei duc făclia-n gând
la comemorare
și rescriu, lăcrimând,
vers de neuitare.
Curcubeu brăzdează
zarea-nlăcrimată,
pe poeți așează
în Rai laolaltă.
*In memoria poeților uciși de pandemia COVID-19
Dumnezeu să-i așeze la masa creatorilor!
Maria Filipoiu
cântec, versuri de MariaFilipoiu (12 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată
Somn de vară
tu nici nu știi
dormeai somn greu de vară
când linia vieții tale
din palma-ntredeschisă
își înălțase vipera tăcută
privindu-mi fața mereu umbrită
tu nici nu știi
îmi arătai in zare munții
ori marea învechită-n fumuri poate
ori un tărâm în care nu mi-era
sortit să intru
decât mușcat de linia vieții tale
tu nici nu știi
se pregătea să plouă-afară
când fulgerul făcu-nceputul
cazând pe fruntea mea
cu linia vieții tale laolaltă
șchifuind-o
poezie de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi sau poezii despre somn
Iubesc tăcerea
Iubesc tăcerea primăverii-n floare,
Tăcerea stelelor care în zori apun,
Iubesc tăcerea zborului spre soare,
Tăcerea sufletului primitor și bun.
Iubesc tăcerea pădurilor bătrâne
Tăcerea lunii și-a nopții-nrourate,
Iubesc tăcerea bobului din grâne,
Tăcerea tumultoasă a inimii ce bate.
Iubesc tăcerea ca vis ori ca simțire,
Tăcerea din adânc a sinelui divin,
Iubesc tăcerea si taina din privire,
Tăcerea care spune la matcă să revin.
Iubesc tăcerea când sunt cu Dumnezeu,
Tăcerea izbăvirii ce-aduce nemurire,
Iubesc tăcerea ca rugă-n gândul meu,
Tăcerea lacrimei la ceas de regăsire.
Iubesc tăcerea ca tihnă sufletească,
Dar nu iubesc o viață-nsingurată,
Iubesc tăcerea din lumea îngerească,
Dar nu iubesc trăirea-ntemnițată.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri
S.O.S
Am doar un gand, poate chiar dorinta
Vreau sa plec, sa ma pierd in neant
Vreau sa ma cuibaresc printre luna si stele
Iar ele ma-ntreaba: "de ce-ai plecat din tine insati"?
Iar ecoul din mine rasuna si cere ajutor
Imi e dor de mine, cum ma regasesc?
poezie de Raluca Alexandra Pasăre
Adăugat de Raluca Alexandra Pasăre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor sau poezii despre ajutor
Potop
Mi-am aruncat
sufletul
pe un vârf de munte
ca să mi-l salvez
de la potopul
patimilor
și din noroiul
gândurilor,
până ce puhoaiele
se vor retrage
și din trupu-mi lut, va înverzi
ramură de măslin.
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre salvare, poezii despre măslini, poezii despre lut sau poezii despre crengi