Iar eu atunci...
Voi afla oare vreodată
cărui loc aparțin?
Sau acesta ține de mitologie
și de eluziv,
aidoma Atlantidei?
Îmi va fi dat într-o zi
să o întâlnesc pe ea?
O femeie cu ochii
asemeni unor hărți,
care mă va conduce
într-o inimă
care simte
cu o stranie familiaritate;
iar eu atunci voi ști
că am ajuns acasă
poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ochi, poezii despre mitologie, poezii despre inimă, poezii despre hărți, poezii despre femei sau poezii despre acasă
Citate similare
Revedere
Am să te caut într-o noapte sau într-o zi,
al cărui an?, din curiozitate,
ca să-ți văd mobila stil Naopleon
și cărțile in teanc necitite.
***
Într-o toamnă sau într-o iarnă a altui an
am să vin pe furiș ca să-ți văd iubita,
pură curiozitate feminină,
iubita imi va spune multe
pentru că e tot femeie
***
Și în altă zi, probabil joi,
am să-ți răscolesc gândurile
ca să-ți aflu așteptările.
***
Iar în noaptea de sâmbătă spre duminică,
a cărui an?,
voi veni eu, cea de acum,
aducând o crenguță de dor-nverzit.
poezie de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre toamnă
- poezii despre iubire
- poezii despre iarnă
- poezii despre gânduri
- poezii despre cărți
- poezii despre crengi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
40 de zile
[file de jurnal afectiv]
vei mișca o perdea sau o vorbă
aproape te voi recunoaște
o să revăd
genul proxim al "nostalgiei"
pragmatică voi transfigura estetic
până în momentul acela
în care se vor face struguri de august
și atunci...
albăstrea risipită într-o majoritate
a macilor proclamând carpe diem
îmi voi aminti într-o doară cum
pronunțai Întâietate ca și cum
ai fi vorbit despre tine
o femeie va lua distanță
fără lacrimi cu îngăduință va privi
perspectiva rămasă într-un tablou
mai exact într-o imaginație
se vor aduna ape
multe specii pe cale de dispariție
îmi voi ține echilibrul
în cuvântul acela
colac de salvare
al fidelilor cuvântători
subjugându-și gesturile
literelor aliniate heraldic
nori albi vor trece
în anxietate de păsări
chipul tău rarefiindu-se
îmi va induce
un ultim poem
în fapt
morții cu morții...
viii.... cu-ai lor...
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre vorbire
- poezii despre toleranță
- poezii despre timp
- poezii despre struguri
- poezii despre salvare
- poezii despre păsări
- poezii despre poezie
- poezii despre nori
Întorși acasă...
... și am să mă-ntorc acasă într-o zi
din străinie
și tu la fel vei reveni
din pribegie
și am să mă-ntorc pe la chindii
când nu prea doare
în ochii scurși dar încă vii
apus de soare
și-ntâmplător te-oi întâlni
la colț de vreme-
tu amintiri îmi vei șopti
și eu - poeme
dar în adânc subconștient
v-om îneca în tuse
o atlantidă - continent
de gingășii nespuse...
și voi clipi și voi zâmbi
cu gură pământie
intuitiv mă vei simți
în preajma ta... pustie
-întorși acasă într-o zi
din pribegie
la lut c-am revenit vom ști
și veșnicie....
poezie de Iurie Osoianu (25 martie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre subconștient, poezii despre lut, poezii despre intuiție, poezii despre gură, poezii despre continente sau poezii despre amintiri
* * *
Ochii tăi sunt aidoma
nopților care îmi mângâie
buzele
cu sărutul
unui vis de vară.
Cum faci
de îmi zdruncini
poemele
cu doar un zâmbet?
Voi închide ochii
și te voi privi
cu singurul gând
care te învie
în tâmpla-mi de copilă...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre sărut sau poezii despre copilărie
Gaura
ți-a crescut o gaură-n inimă au zis mai întâi doctoranzii pe la vârsta copilăriei
și eu am râs fericit că voi avea unde să mă joc cu nisip
mai târziu prin adolescență au decis
că am o inimă într-o gaură și am râs
aveam de acum un fel black hole a mea
unde putea încăpea chiar o bucată de univers
teoretic nu prea exiști au concluzionat specialiștii pe când credeam că am devenit bărbat
și iar am râs pentru că atunci am înțeles că dacă eu sunt o iluzie totul e o iluzie
gaura ta e atipică ține loc de cord
chiar de materie cenușie ține loc
șușoteau cardiologii psihologii psihiatrii
speriați de neînțelegerea lor
a crescut atât de mult încât te-a dat afară din tine și te-ai pierdut
eu iarăși am râs bucuros fiindcă oricum
nu mă găsisem vreodată
apoi tot ce era acolo ca o enigmă nepământeană s-a îndrăgostit de tine
de tot ceea ce ești sau nu
și nu am mai râs niciodată
pentru că de atunci totul în mine s-a umplut
cu viață
iar să râzi de iubire e un sacrilegiu universal
pedepsit cu uitarea...
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre vârstă, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre studii superioare, poezii despre sperieturi sau poezii despre sacrilegiu
Îndepărtare
[file de jurnal afectiv]
într-o altă viață voi fi pasăre
la toate ferestrele mângâiate cândva
îmi voi așeza cântecul aproape-amintindu-mi
într-o rătăcire/ într-o neliniște... într-o așteptare
când se vor fi oprit ceasurile ca pe spectacol
floarea își va crește înțelepciunea personală
cu filosofia lor argintie și fragedă
gâzele vor acoperi rănile și pământul
răsucirea aceasta a ta înspre mine
punând în primejdie cosmosul
ca de orbire voi piguli ochii trecătorilor
într-o atingere tandră-fantomatică
se va apropia orizontul în fâlfâit vocalic
iertându-mi lipsa de stare... nepotrivirile stranii
la cumpăna destinului
voi pune semn
mâinile-ți vor fi încătușate
vei crede... de mine...
nostalgia va face cuvintele să izbească
intrată în tăcere
voi fi pasăre...
nu vei ști tu
să ajungi
la mine.
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre tăcere, poezii despre spațiul cosmic, poezii despre reîncarnare, poezii despre pericole sau poezii despre muzică
Un minister
văd că murim iar sportul acesta
se plimbă ca limba matură pe coapse
dacă rămâne o naștere
în urma nebuniilor noastre de ado
lescenți
atunci, da, voi ști că iubesc fără margini (?!)
o femeie o
arecum limitată la ministerul de groază pe care
nu-l mai conduce -
misterul
nu se va rezolva prea curând:
văd că murim fără terenuri de te
nis. nu, sigur murim cu un gând
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ministere, poezii despre sport, poezii despre plimbare, poezii despre naștere, poezii despre moarte, poezii despre maturitate sau poezii despre limite
Poate nu, poate... DA!
Oare, voi învăța,
într-o viață de om,
de la muguri de pom?!
Poate nu, poate... DA!
Viața vie-ncepu
c-un sfârșit creștinesc?!...
Oare mă amăgesc?!...
Poate... DA, poate... NU!
Dacă voi încerca
să zâmbesc, la dureri,
voi afla și plăceri?
Poate nu, poate... DA!
O să-mi uiți zâmbetu',
dacă-n brațele-i reci
ai vrea mâine să pleci?...
Poate da, poate... NU!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre viitor, poezii despre sfârșit, poezii despre plăcere, poezii despre muguri, poezii despre durere sau poezii despre creștinism
"ți-a crescut o gaură-n inimă"
au zis doctoranzii pe la vârsta copilăriei
și eu am râs
fericit că voi avea
unde să mă joc cu nisip...
mai târziu
prin adolescență au decis
că am "o inimă într-o gaură"
și am râs
aveam de acum
un fel de "black hole" a mea
unde putea încăpea
chiar o bucată de univers...
"teoretic nu prea exiști"
mi-au spus pe când
am devenit soldat
și iar am râs
pentru că atunci am înțeles
că dacă eu sunt o iluzie
și ei sunt o iluzie...
"gaura ta e atipică -ține loc de cord
chiar de materie cenușie ține loc"
șușoteau cardiologii
psihologii
psihiatrii
speriați de neînțelegerea lor
"a crescut atât de mult încât te-a dat afară din tine și te-ai pierdut"
eu iarăși am râs
bucuros fiindcă oricum
nu mă găsisem vreodată...
apoi tot ce era acolo
ca o enigmă nepământeană
s-a îndrăgostit de tine
de tot ceea ce ești sau nu...
și nu am mai râs niciodată
fiindcă atunci totul în mine
s-a umplut cu viață...
iar să râzi de iubire e un sacrilegiu
pedepsit cu uitarea...
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă aflu într-o vâltoare care mă stânjenește: m-am pomenit în viață fără încuviințarea mea; trebuie să plec din ea și asta mă face nenorocită. Și cum voi pleca? Pe unde? Pe care poartă? Când fi-va asta? Și în ce stare? Voi suferi oare mii de chinuri, murind în deznădejde? Voi avea o congestie la creier? Voi muri într-un accident? Fi-voi împăcată întru Domnul? Cum mă voi înfățișa dinaintea Lui? Mă voi întoarce către el, din teamă, din nevoie? Oare singurul meu simțământ fi-va frica? Ce pot nădăjdui? Voi ajunge în Rai? Voi merge în Iad?
Madame de Sevigne în Scrisori
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Vezi mai multe citate despre religie, citate despre frică, citate despre viață, citate despre rai, citate despre moarte, citate despre iad, citate despre creier sau citate despre accidente
Aș vrea să cred...
Nu cred că voi putea vreodată
Să-ți spun ce simt și cât aș vrea,
S-aștern pe fila albă, goală,
Tot dorul meu și inima...
Nu cred că voi putea vreodată
Să pot picta ceea ce ești,
Ar trebui să pun în ramă
O lume-ntreagă de povești...
Nu cred că voi avea putere
Să te privesc în ochi mereu,
Fără să vină să se scalde
În lacrimi, universul meu...
Nu cred că voi afla lumina
De nu va fi din ochii tăi,
Și orb... voi ști să văd doar luna
De-mi vei trimite vești în ploi...
Și nu voi mai putea vreodată
S-ascult în pace liniștea,
Acum când gândurile toate
Se pleacă doar în fața ta...
Nu cred, nu știu ce-nseamnă viață
Nici existență, nici destin,
De mă lipsești de-a ta ființă,
În neființă... mă închin...
poezie de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre vinovăție, poezii despre ploaie, poezii despre pictură sau poezii despre pace
O păpădie-n vânt
Mă vei obliga să fiu prezentă,
Sau mă vei sechestra din lumea mea de poveste?
Mă vei adormi cu vorbe dulci, în prag de seară
Și cu sărutări mă vei trezi
Pe buzele-mi uitate afară, în neaua sufletului aprinsă.
Gerului îi vei porunci să-mi atingă coapsele,
Desprinse de canapeaua mov-lila,
Nu vreau a fi la mila ta, a altuia.
Aș vrea să fiu Crăiasa din povești,
Căci într-o zi ai înțelege că nu pot aparține ție,
Eu aparțin cerului și codrului,
Aparțin murelor, divinului...
Vijelia iubirii o primesc, dar nu mă-ndrăgostesc.
Iubesc... poemul inimii mele și copiii pe care îi voi crește,
Chiar de într-o zi voi fi doar o stea căzută, sau o păpădie-n vânt.
Miraj de galben, miere și cânt.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre somn, poezii despre seară sau poezii despre păduri
Altă dată-n altă viață
Ne-om mai întâlni vreodată
Prin vreo lume-n altă viață,
Eu, bărbat, iar tu, ca fată,
Ne vom mai privi în față?
Și dacă ne-om întâlni,
Tu o fată, eu bărbat,
Oare ne vom mai iubi
Cum o mai făceam odat'?
Oare mă vei recunoaște
Când am să te-mbrățișez,
Dragostea va mai renaște,
Sau, ca azi, doar eu visez?
Când la piept noi ne vom strânge
Lacrimi vor țâșni sub pleoape
Nu vom ști de ce vom plânge,
Doar ne vom dori aproape.
Știu c-am să te fac să simți
Alți fiori în dimineață
Fiindc-am fost îndrăgostiți,
Altă dată-n altă viață!
Și de-am să mă nasc bărbat
Când am să te întâlnesc,
Eu îți voi fi arătat
Peste veacuri, cum iubesc.
Fiindcă astăzi sunt femeie
Și pentru c-am fost rănită
Viața care va să vie
Măcar tu să fii iubită.
Vreau să fiu bărbatul care
Te-o-nvăța cum să iubești,
Iar atunci vei ști tu oare
Că nu-i bine să rănești?
N-am să-ți reproșez nimic
Fiindcă sufletu-ți va ști
Cât ai fost astăzi de mic
Fiindcă n-ai știut iubi.
Doar ai să-mi suspini la piept,
Eu în brațe te voi strânge,
Și-am să fiu cel înțelept
Și-am să tac... cât tu vei plânge.
Tu vei plânge vinovată
Pentru că ți-ai amintit,
Când bărbat erai, eu, fată,
Și răneai, dar te-am iubit.
Buzele-mi vor săruta
Lacrimile ce-ți vor curge
Și ți-oi spune "Draga mea,
Sunt cu tine, nu mai plânge...
poezie de Florentina Mitrică (19 martie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre bărbați sau poezii despre femei și bărbați
Așa cum un arbore de sequoia care trăiește 5000 de ani își extrage seva vieții din rădăcina care nu se vede tot așa voi dacă nu ar fi acest "Eu Sunt" sau Viața, Spiritul care nu se vede WC-ul umblător care se vede ar colapsa și ar pieri într-o clipă. Oare câți dintre voi realizați această simplitate? Și daca o realizați ce valoare mai au pentru voi gândurile pe care le vedeți ca pe "mântuitorul" vostru într-un deșertăciune?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre valoare, citate despre timp, citate despre mântuire, citate despre gânduri, citate despre creștinism, citate despre copaci sau citate despre Iisus Hristos
Ziua când la Lidl va fi închis
el se va da jos de pe cal
pe malul unei ape*
în care eu i-aș spăla mai întâi
ceva ușor, la mână
îl voi apuca de paloș și
îl voi trage adânc în inimă
să-i simt,
ultima zbatere firească înainte de dragoste
trasându-mi hărți între omoplați
din neant trupul lui se va face
vuiet și lavă
și tot ce încă ascund sub acoperiș înghețat între respirații
va fi topit și țucat fără milă
într-o totală pauză de masă
gol cu mâna pe căpăstru și fața îngropată în sâni
mă va certa într-o celtică impecabilă
iar eu, cu ecusoanele de student smulse
i-aș arăta unde trăiesc dragonii
și cum îi înveți să mănânce trifoi
și trasă de păr îi voi rupe
țara și scutul în două
îi voi astupa gura și hăurile
cu mine
și apoi îl voi ruga să îmi curețe o portocală
și să spună ceva
lumea va sta la coadă degeaba
printre lăzile goale de pâine
doar un cal maro
pe malul unei ape**
va privi în jos
de rușine
*River Barrow
**River Thames
poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre sâni, poezii despre studenție, poezii despre rușine, poezii despre păr, poezii despre pâine sau poezii despre prăpăstii
Întrebarea grea pentru ego-ul tău este cum de ai o "familie a ta, sau un copil al tău" când absolut totul este al meu? Chiar și bătăile inimii tale sunt ale mele? Ți-am dat Eu o familie, sau un prostituat de preot a făcut-o în numele meu tocmai ca tu să mă uiți pe Mine? Da, e adevărat, am vrut să îmi iau copilul Acasă datorită egoismului tău, și într-o zi, fiule, așa egotic cum ești, te voi lua și pe tine. Doar datorită acestui egoism ai lăsat diavolul de gând să te trimită la doctori și la babe. Eu am vrut să îmi iau pruncul născut prin picioarele și din burta fiicei Mele Acasă în speranța că egoismul tău va fi secerat și tu te vei reîntoarce la Mine! Dar când am văzut că insiști să îi lași deșertăciunii lui "eu și al meu" primul loc în viața ta, am știut că mie nu o să-mi oferi niciunul. Așadar, când mintea te-a trimis la bietul cascador să cerșești ca un milog corpul copilului meu în această lume deșartă, am spus să treacă de la mine și paharul acesta al amărăciunii! OARE LA CE BUN SĂ VĂ RUGAȚI CHIAR ȘI LA ÎNGERI CÂND EU ÎNSUMI MĂ DĂRUI FIECĂRUIA DINTRE VOI? Oare nu am spus Eu: "Căutați mai întâi împărăția cerului și apoi toate celelalte vi se vor adăuga?" Ai făcut, tu asta?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre copilărie, citate despre îngeri, citate despre puls, citate despre prostituție, citate despre picioare, citate despre naștere sau citate despre medicină
Voi fi
voi fi în firul de nisip
pe care-l calci.
voi fi în stropii reci de ploaie,
în firele de iarbă,
în frunze care cad
în adierea unui vânt.
voi fi o șoaptă
de demult
în salcia plângând la mal,
în ape tumultoase,
sau în izvoare cristaline.
voi fi
în cerul plin de stele
în marea verde de smarald
și în zăpada ce se-așterne...
voi fi o toamnă-n primăveri
voi fi ce nu am fost vreodată,
un răsărit sau tristul asfințit
voi fi o floare, o culoare,
Un vis, un gand,
In carte asternut.
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre verde, poezii despre primăvară, poezii despre nisip, poezii despre frunze sau poezii despre flori
Buzele-ți îmi cântă visul
În sărutul tău, femeie, buzele șoptesc timide
Când aștern pe ale mele vise din efemeride,
Am să le adun pe toate, picături nemuritoare,
Stropi din zâmbetul prin care îmi ești lună, îmi ești soare
Te voi legăna cu ochii, voal privirea-mi ți-e pe umeri,
Pielea ta străluce stele, printre ele te enumeri,
Nici nu știi... dar fără tine, cerul plânge câteodată,
Îi dispare tot albastrul într-o mare agitată
Dulce liniște sublimă, povestește-mi de iubire,
Doar acolo sunt acasă, precum într-o mănăstire,
Te ascult, de vrei, de-a pururi, glasul tău îmi dă binețe,
Buzele-ți îmi cântă visul, lângă tine-s tinerețe
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre stele sau poezii despre plâns
Țara mea, nostalgie departe
Într-o zi toate acestea vor deveni pământ,
nu voi mai fi pentru a mă bucura, încă.
Voi face gălăgie de sus dintre stele
pentru că ele vor fi surorile mele.
Într-o zi voi fi tunet și ploaie.
Într-o zi veți cere aripi de înger cerului.
Într-o zi, ce va fi îndepărtată...
Cine știe dacă voi avea ochi spre a privi
pe cei care vor falsifica chiar și suspinul.
Într-o zi voi fi zefirul din depărtate universuri.
Într-o zi toate acestea vor avea un sens.
Vei vorbi de acest contribut la progres?
De voința de a ne înălța din adâncuri întunecoase,
noi mergând prin noroi rupându-ne încălțările.
Într-o zi aceste cuvinte vor deveni lumină.
poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre îngeri, poezii despre încălțăminte, poezii despre patrie sau poezii despre devenire
Cântec de vagabond
Un vânt îmi bate-n inimă, un foc mă arde în călcâie,
Sunt sătul de pietre, de beton și de tramvaie care hârâie;
Mi-e dor de depărtări, de ce se află dincolo de orizontul mării,
De țărmuri bătute de furtuni sălbatice, ajunse la capătul răbdării.
O, eu o să dispar de-aici, voi părăsi larma-acestor străzi gregare,
Evadând acolo unde, la catarg, pe vergă se-întinde vela-n soare;
Acolo unde, ancorate, dansează iolele pe val cu prova-n vânt,
O, voi pleca, voi pleca curând, am cu mareea care pleacă legământ.
La început voi auzi cum sună briza mării, cum cântă albatroșii,
Sunetul făcut de brizanții care de navă se izbesc, voioșii
Cântecele venind dinspre cabestan și curgând peste covertă, ape....
Apoi, sufletul meu va ști că sunt unde-am dorit sau foarte-aproape.
Sunt bolnav de-atâtea pietre și beton, sufletu-mi bolnav, vă zic,
Râvnește la mările vântoase, verzi, la ținuturile lui Moby Dick.
Și voi fugi, voi fugi de zgomotul făcut de roți, de-a zidurilor râie,
Pentru că un vânt îmi bate-n inimă, un foc mă arde în călcâie.
poezie de John Masefield, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vagabondaj, poezii despre tramvaie sau poezii despre sunet