Iar eu atunci...
Voi afla oare vreodată
cărui loc aparțin?
Sau acesta ține de mitologie
și de eluziv,
aidoma Atlantidei?
Îmi va fi dat într-o zi
să o întâlnesc pe ea?
O femeie cu ochii
asemeni unor hărți,
care mă va conduce
într-o inimă
care simte
cu o stranie familiaritate;
iar eu atunci voi ști
că am ajuns acasă
poezie de John Green, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ochi, poezii despre mitologie, poezii despre inimă, poezii despre hărți, poezii despre femei sau poezii despre acasă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.