Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ion Barbu

Statură

Să nu prelingă, să nu pice
Viu spiritul, robit în ea,
La azimi albe să-l ridice:
Sfiit pruncia ei trecea.

Sori zilnici, grei, adreau sub dungă,
Ușor sunau în răsărit;
Și nori ce nu știau s-ajungă
Și munții, cîți va fi-întîlnit,

Suiau cu iezerii, să cate
La anii falnici, douăzeci.
Vedeau din ceasul ce nu bate
- Din timp tăiat cu săbii reci.

poezie celebră de din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poezii" de Ion Barbu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -16.00- 11.99 lei.

Citate similare

Traian Abruda

Faptele de gând

pe când locuia într-un raft
din librăria din colț
în urmă cu anii pe care acum
pare că nu i-ar avea
alb îi era părul din curtea
exterioară a craniului de consum
(?!) - cineva
în anii aceia trecea
zilnic trecea o femeie lucra
lucruri de mână ea croșeta
cu privirile agățate cu dragoste
de firele albe și cărțile lui
încă nescrise
într-o limbă de circulație
intenționat limitată
(?!) - cineva
îl sfătuise la tinerețe să nu
sară calul de lemn
mai ales dacă lemnul ajunge
-i fie hârtie velină
când nopțile de lumină
oarecum deranjantă
ajung să-l îndemne la fapte
de gând și de limbă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Geometrie de timp

Iau timpul ca pe un elastic
Și-l întind poză, o cocă, plastic,
Îl subțiind, mai mult s-ajungă...
Să nu deșire, îi fac dungă.

Îl pliez bol, sfârșit s-ascundă,
Că el îmi bate orice secundă
Și-l bat și eu să-l fac curgă
Lin, lent, cum un balet de-o murgă.

Din drojdie îl mai fac alcool,
umfle lipsă, piardă gol,
Îl strâng, într-un final, în mine...
Ce l-am avut tot; 's timpu-mi 'n sine!

poezie de (26 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Munții

Sunt uriașii din vechime,
În vechi scrieri pomeniți
Ei, cei dintâi la înălțime
Peste vremuri neclintiți

Privesc munții cu nesațiu,
Ancorați în timp și spațiu
Pentru mine munții-s sfinți
Îmi sunt frați, dar și părinți

Sunt falnici și misterioși
Îmi sunt dragi dar și strămoși
Tainici, majestuoși sau duri
Ascund enigme prin păduri

Dețin, comori adânci și reci
Prin codri, peșteri sau poteci
Transmit, o stare pozitivă
Din orișicare perspectivă

Acolo-n munți, trăiesc ițanii
Popor robust, bătrân de zile,
Frați de cruce cu ciobanii,
Chiar și-n condiții dificile

În lumina aștrilor stelari
Admir, munții milenari
Am o patimă și un crez,
Deapururi, cu munții votez.

poezie de (12 martie 2013)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Tăceri

Tăceri de crememene și nori, tăceri de curcubeie
sunt munții – frumuseți care desfac zăpezile,
negăsirile purpurii, și-n chiot de iarbă
mângâie mătasea spumegândă a izvoarelor.
Măsor distanța oarbă. Parcă întinderea piscului
tresare într-un gând de lacrim㠖 o
lumină sunt, ca un scai de umbră; poteca
se adună sub picioarele mele din hău
mișcător de prăpăstii, jivina îmi aține răsuflarea
după fiecare viu de stâncă și se încordează, -
iar pădurile, desprinse ca din începuturi,
ard în abisul încântător din mine...
Doar mâna mea mai rămâne în aer, se sprijină apoi
de cerul de sticlă.

Tăceri de cremene și nori, tăceri de curcubeie
sunt munții – frumuseți care deschid
tâmpla mea în ceasul de veghe, și-mi opresc
o nouă prăvălire.

poezie de din Eu însumi
Adăugat de Genovica MantaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul clopotarului

Bate clopotu-ntro dungă
În clopotnița cea veche,
Cu un zel fără pereche
Clopotarul rugi îndrugă.

Figura lui pare prelungă
Cu pălăria pe-o ureche.
Bate clopotu-ntro dungă
În clopotnița cea veche.

Zi și noapte stă de veghe,
Furtuna să nu ajungă.
Norii clopotul i-alungă,
După datina străveche,

Bate clopotu-ntro dungă.

rondel de (21 iulie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel predestinării

RONDEL PREDESTINĂRII

Enigmatic, ceasul sorții
bate, de timp neînfrânt,
la viață chemând nepoții
celor pe drum spre mormânt.

învârtă acul roții
spre al vieții legământ.
Enigmatic, ceasul sorții
bate, de timp neînfrânt,

Tot din veșnicia nopții
am renăscut în cuvânt,
într-o pauză morții.
Dar mă ascunde-n pământ,
enigmatic, ceasul sorții.

Maria Filipoiu

rondel de din Rondeluri dedicate
Adăugat de maria.filipoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frumuseți care deschid tâmpla mea

Tăceri de crememene și nori, tăceri de curcubeie
sunt munții – frumuseți care desfac zăpezile,
negăsirile purpurii, și-n chiot de iarbă
mângâie mătasea spumegândă a izvoarelor.
Măsor distanța oarbă. Parcă întinderea piscului
tresare într-un gând de lacrim㠖 o
lumină sunt, ca un scai de umbră; poteca
se adună sub picioarele mele din hău
mișcător de prăpăstii, jivina îmi aține răsuflarea
după fiecare viu de stâncă și se încordează, -
iar pădurile, desprinse ca din începuturi,
ard în abisul încântător din mine...
Doar mâna mea mai rămâne în aer, se sprijină apoi
de cerul de sticlă.

Tăceri de cremene și nori, tăceri de curcubeie
sunt munții – frumuseți care deschid
tâmpla mea în ceasul de veghe, și-mi opresc
o nouă prăvălire.

poezie de din Eu însumi (1975)
Adăugat de Genovica MantaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Ultimul țărm

Am mai privit o dată și-ai răsărit din mare,
În urma mea un lanț de amintiri aveam
Cu zale ferecate peste întreaga zare
Și zile înnodate, pe toate le striveam.

Nu te-ai sfiit, știind că va veni sfârșitul,
Că orice lucru bun de-oparte l-ai oprit,
Din gânduri împărțite între-albastre valuri
Doar stropii reci și grei, din tot, am nimerit.

Am zăbovit în urma-ți privirii tremurânde
Rupeam sclipiri din umbre pornite dintre noi
Plecat, fără măcar un zumzet se-audă
Rugam din suflet norii scuture din ploi.

Păream o amintire cu spatele la tine,
Un pic în vijelia pornită din senin,
Lipseam din visele ce le vroiam vină
Și seara se lăsa cuprinsă de venin.

O mare zbuciumată acum, dar fără mine,
O ieftină culoare dintrun străin destin,
Priveam în urma ta și totul se topise
Și fiecare plaja imi devenise spin.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Anii grei

Cerul, da, cerul, e tot... al nostru,
Doar umbrele sunt convergente,
Pașii lasă aceleași urme pe pământ
Și urma noastră-i divergentă!

Amândoi am fost o clipă împreună
Și chiar de nu ne-am văzut
facem din nevedere o chemare
ne-ntânlim la margine de timp!

Și pentr-o privire ș-un fior în piept
devenim o Stea în infinit,
Un răsărit sau un refuz de asfințit,
ne-ntânlim pe un curcubeu!

Curățați de ploaia ce ne-a mai udat
ne iubim la umbra unui ram
Când toată ploaia... a stat
gust doar roua dintre sânii... tăi!

ne gustăm pe Noi ca și copii
Că tot copii suntem și... Noi
Chiar de trec anii grei ca plumbii
ne rămânem, -mi rămâi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

Sunt copil din flori de cireș

(mama mă privea cum cresc
deci privirea ei mă creștea -
se întâmpla într-o zi
cât alții într-un an)

copacii
părinții mei adoptivi
mă suiau pe brațele lor până sus
și-mi părea acolo
cerul

toți arborii cât vedeai cu ochii
mă vedeau cu ochii
cum plec

în urma mea
se pierdea urma

au venit apoi
hoardele de drujbe turbate
purtate de contururi fără viitor și
mi-au ucis părinții

pentru asta
cel mai vinovat rămâne
fiul nerecunoscător
rătăcitor
copilul din flori de cireș

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

Sunt copil din flori de cireș

(mama mă privea cum cresc
deci privirea ei mă creștea -
se întâmpla într-o zi
cât alții într-un an)
.
copacii
părinții mei adoptivi
mă suiau pe brațele lor până sus
și-mi părea acolo
cerul
.
toți arborii cât vedeai cu ochii
mă vedeau cu ochii
cum plec
.
în urma mea
pierdeam urma
.
au venit apoi
hoardele de drujbe turbate
purtate de contururi fără viitor și
mi-au ucis părinții
.
pentru asta
cel mai vinovat rămâne
fiul nerecunoscător
rătăcitor
copilul din flori de cireș

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Barbu

Fulgii

Cad fulgii șovăielnici în stoluri fără numar,
Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr
Al dealurilor prinse de-o crustă argintie
Oștiri de nori aleargă...-Ce surdă simpatie,
Nori turburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă?
Ați prefăcut în domuri de-argint natura moartă
Și-ati pus în peisagiu un nou fior de viață,
Voi, blocuri mohorâte, convoi de-obscură ceață!...
Tot plumbul meu din suflet, o, forme călătoare,
Cu voi se topească în gânduri de ninsoare,
Căci, iată, vine vremea când albe, împietrite,
Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite...

Cad fulgii sovăielnici, asa cum în poveste
Cad stropi de piatră scumpă, ușor și leneș, peste
Un strălucit războinic, cuprins de vrajă-adâncă.
-Asemenea câmpiei, sub cerul vânăt încă,
Ținuturi ale minții, lăsași vă-împresoare,
Lăsați cadă-într-una din neaua altui soare,
Ce, veșnic, brațul ritmic al timpului aruncă...

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Grei mi-s anii

Grei mi-s Doamne anii, grei,
fără copilașii mei.
Au plecat în țări străine
după bani și după pâine.

Greu mi-i Doamne sufletul
că mi-a plecat băiatul.
A plecat după mai bine,
îl aștept și el nu vine.

Fata a plecat în lume,
am pierdut ale ei urme.
Nu știu de va mai veni
sau măcar de-o mai trăi.

Grei mi-s Doamne anii, grei.
Îmi plâng ochii după ei.
Bătrânețea mă răpune,
Sorele meu va apune.

poezie de (mai 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ion Pillat

Odaia bunicului

Nu s-a clintit nimica și recunosc iatacul
Bunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut.
Rămase patu-i simplu și azi nedesfăcut,
Și ceasul lui pe masă, și-a mai păstrat tic-tacul.

Văd rochia bunicii cu șal și malacov,
Văd uniforma veche de "ofițer" la modă
Pe când era el Junker – demult – sub Ghica-vodă
Când mai mergeau boierii în butcă la Brașov.

Și lângă bățu-i rustic, tăiat în lemn de vie,
Văd putina lui unde lua băi de foi de nuc.
A scârțâit o ușă... un pas... și-aștept năuc
intre-aci bunicul dus numai până-n vie.

Un ronțăit de șoarec sau ceasul mă trezi?
Ecou își fac, în taină, ca rimele poemii...
Și ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii,
Și șoricelul roade trecutul zi cu zi.

poezie clasică de din Pe Argeș în sus (1923)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestea Maicii Domnului" de Ion Pillat este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 15.99 lei.
Ion Barbu

Secol

Răsărit al crestelor de păsări,
Steme nicăiri în fâlfâit,
Bântuie, când soarelui voit
Arcuite pajurile cățări.

Seceri dintre secete-au sclipit!
Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri,
Anulare unor albe timpuri,
Sub arginții muntelui orbit.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Barbu

Secol

Răsărit al crestelor de păsări,
Steme nicăiri în fâlfâit,
Bântuie, când soarelui voit
Arcuite pajurile cățări.

Seceri dintre secete-au sclipit!
Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri,
Anulare unor albe timpuri,
Sub arginții muntelui orbit.

poezie celebră de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ceasul vieții

Peste lume, peste sate,
bate ceasul vieții, bate.
Trec secundele spre stele
ca un stol de rîndunele.
Zboară vremea către slavă
și cu roadă și cu pleavă.
Zboară clipa către Rai.
Tu, prietene, ce-i dai?

Peste lume, peste sate,
bate ceasul vieții, bate.
Zboară clipele albastre
către Domnul vieții noastre.

Tu, acel ce mergi pe Cale,
ce dai tu secundei tale?
Tu, ce știi ce-a dat Isus,
ce-i trimiți acolo sus?

Peste lume, peste sate,
bate ceasul vieții, bate.
Vremea trece. Holda-i coaptă.
Domnu-i gata și ne-așteaptă.

Domnu-i gata și ne roagă
-L vestim în lumea-ntreagă,
dăm iureș secerînd,
ca vie mai curînd!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unui dermatolog

Din anii grei de studenție,
Examene, colocvii grele,
El a deprins ceva și știe:
Cam cum se intră pe sub piele!

epigramă de din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Douăzeci și șapte

O floare de ață
în trei culori,
alta e de gheață
cu ochii de nori.

Una-i fistichie,
că este de Mai,
are păr bălai
ca spicul de grâu -
floare brumărie
crescută la râu.

Alte-nfășurate
se uitau mirate:
mă priviră toate
prin oglinzi ciudate.

Ceasul în cetate
bate ora, bate –
este... și jumate,
Fete deocheate
(ursitoare toate)
învârt apa-n piuă...
Se făcu de ziuă.

Flori îngemănate,
îngerașe toate -
27.
Iată mă cuprind
și eu le răspund,
mă văzură toate
27
Floare-în-cetate.

poezie de din Literatură pentru copii, Condeiul de Aur (noiembrie 1999), traducere de Ioan Tudor Tudoran
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fulg de nea

Visam că sunt un fulg de nea
Căzând în infinit de sori
Lumea de azi nici nu era
Erau doar nori.

Măritul soare mult prea mandru
Păzea tot cerul înghețat
Chiar dacă nu avea putere
Era împărat.

Pe tot cuprinsul era pace
Nici nu se pomenea mori
Vroiai doar singur liniștit
Prin nori să zbori.

Pluteam ușor pe lângă altji
Sau mai dansam un vals cu vântul
Dar viața mea ca fulg de nea
Trecea ca gândul.

poezie de (7 decembrie 2021)
Adăugat de Alin OjogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook