Atâtea gânduri, mamă...
Mai este-n noi o urmă de copil
De câte ori rostim cuvântul mamă,
Demultul vine-n astăzi și ne cheamă
Să mai întoarcem timpul din exil.
Mai este-n noi fărâm-aceea mică,
Când teama de-ntunerec și tăcere
Ne tresărea la orice adiere
Iar inima ni se făcea... furnică.
Ma este-n noi dorința de poveste
Așa cum numai mama știe-a spune,
Cu Prâslea cel Voinic și mere bune
Și zâne, colindând, pe la ferestre.
Mai este-n noi un dor de mângâiere
Și de răsfăț... de zâmbetul tăcut,
De palma care-a dat... și n-a durut,
De lacrima-ți căzută în tăcere.
Atâtea gânduri, mamă, vin la tine,
Bătătorind cărări fără de rost,
Nu poți întoarce timpul care-a fost
Și nici schimba înscrisul din destine.
Azi rătăcesc prin umbra unui gând
Și mai întorc, pe-o parte, câte-un dor.
Doar fluturii mai au acolo, zbor,
Și glasul tău... dojenitor... și blând.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre tăcere
- poezii despre prezent
- poezii despre mamă
- poezii despre gânduri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre timp
- poezii despre schimbare
- poezii despre răsfăț
Citate similare
Mie dor de-acasă...
Mi-e dor de iarba crudă, din poteci,
Pe care mi-am pășit copilăria,
De iernile sălbatice... și reci,
De crângu'-n care cântă ciocărlia.
Mi-e dor de tine mamă... și de voi,
Mi-e dor de teiul frunzărind în geamuri,
De lacrima căzută... dintre ploi,
Mi-e dor de vânt, de umbre și de ramuri.
Mie dor de teama sărăciei crunte
De care am fugit așa departe,
Azi, piatra ei, s-a transformat in munte,
Stă mamă, între noi... și ne desparte.
Aici, departe, mamă, sângerez...
Mi-e sufletul... arzândă vâlvătaie
N-am timp, în noapte, nici să mai visez,
În zi, n-am timp să mai ascult o ploaie.
Aici, singurătatea-i peste tot,
Mă strâng nespus cătușele tăcerii,
Am obosit... și mamă, nu mai pot
O stavilă și-un frâu să-i pun durerii.
Mi-e dor de-acasă, mamă... tare dor,
De pâinea care sta cu noi, la masă,
Mușcata înflorită, din pridvor...
Mi-e tare dor, mi-e dor... mi-e dor de-acasă.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ploaie, poezii despre cătușe, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre tei, poezii despre sărăcie sau poezii despre suflet
În palma ta era iubire
Da mamă, astăzi știu...
Și-ți mulțumesc,
Chiar dacă-i prea târziu.
Azi înțeleg de ce,
Copil fiind,
Dojana ta cu voce calmă,
Mai ridica spre mine
Din când în când...
O palmă.
Azi înțeleg
Ce nu puteai să-mi spui,
Sub teama ei,
Tu îți doreai
S-ajung, un om la locul lui.
Azi stiu,
Ce-atunci,
În lacrima-ți din ochi
Eu n-am văzut,
Azi știu
Că palma aceea
Pe tine te-a durut.
Și știu,
Că unei mame nu-i stă-n fire
Să își rănească
Pruncul.
Da mamă, astăzi știu
Că-n palma aceea...
Tu îmi dădeai iubire.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copilărie
- poezii despre voce
- poezii despre mulțumire
- poezii despre iubire
- poezii despre frică
- poezii despre dorințe
- poezii despre bebeluși
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Azi te visez...
Mi-e dor de tine, mamă... și ce dor.
Mă prind trecuturi... și uitări se-adună,
Povești, cu bunătatea ta, să-mi spună,
Și pâinea frământată, din cuptor.
Povești, din înserări, cu mere coapte,
Cu mângâieri din somnul liniștit,
Pe care mâna ta l-a învelit
De-atâtea ori, în clipele din noapte.
Cu timpul care azi, neiertător,
Îmi scrie peste zile, cu regrete,
Cu amintiri pierdute pe-ndelete
Și gânduri rătăcind, de-atâta dor.
Când ai plecat eram prea mic, să știu,
Că drumul tău... ierta atunci păcate.
Am răscolit prin gândurile toate,
Alături, o secundă... să-ți mai fiu.
Mai am în mine doar o umbră grea,
Un gând strivit, de vreme și uitare.
Copacul, care-atunci era prea mare,
E azi nimic, pierdut în mintea mea.
Azi te visez... cu visul de copil,
În care, lăcrimând, îmi pui pe rană,
Din vorba ta, cuvânt de sfântă hrană,
Unui plecat, departe... în exil.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zile, poezii despre uitare, poezii despre somn, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre secunde
Ce mai faci, mamă?
Nici eu nu mai știu ce am făcut cu timpul
Mi-e dor să îți mai văd odată chipul
În nopțile când sunt atât de trist
Și doar din amintirea-ți mai exist
Doresc ca uneori să mă mai cerți
Pe urmă, cu blândețe, să mă ierți
O zi de aș putea să îți vorbesc
Dacă ar vrea Mai Marele ceresc
Mai vino iar, acum, când îmi e dor,
Când gândurile mele toate dor
Mai mângâie-mi odată fruntea încrețită,
Atige-o cu iubirea-ți infinită.
Mai spune-mi despre tine, dragă mamă,
Am timp să te ascult, fii fără teamă,
Au fost atâtea zile, au trecut,
N-am reușit să-ți spun cât te-am iubit.
Acolo unde ești, mai poți să mă privești?
Îmi este dor de tine și știu că mă iubești
Tu mi-ai rămas în inimă și-n gânduri
Și păsările pe deasupra, rânduri, rânduri.
Ți-am mai vorbit din când în când de mine
Să nu te temi, aici e totul bine,
Aș vrea să îmi răspunzi, de bună seamă,
Acolo, sus, în ceruri, ce faci, mamă...
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tristețe, poezii despre trecut sau poezii despre păsări
Nu plânge, mamă...
Nu plânge, mamă, lacrima-ți mă doare,
Mai bine-n veselie îți scaldă al tău dor,
Așa și pentru mine va fi mult mai ușor,
Și zâmbet drept răspuns spre tine o să zboare.
Nu plânge mamă, fiind același trup
Tristețea ta prin mine o să treacă,
Și lacrima-ți o simt cum mă îneacă
Și din durere ta ajung să mă înfrupt!
Nu plânge mamă, doar mângâie-mă-n gând,
Sărută-mă ca ieri cu drag, pe ochi, pe gene
Și leagană-mă iar, la pieptul tău fă-mi rând
Norocul mi-l trezește și nu urzi blesteme,
Căci nimenea nu știe măicuță cât am plâns
Și nici cât dor de tine în pieptul meu am strâns.
sonet de Valeria Tamas Iacob (2008)
Adăugat de Valeria Tamas Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre noroc, poezii despre durere sau poezii despre dor
De vorbă, în tăcere...
Puteai face gestul acesta într-un alt timp,
Când încă nu mă alergau cerbii disperării
Acum totul este-n zadar!
Nu mai am nici libertatea să zbor,
Nici condeiul să scriu.
Doar fluturii sunt ai mei
În gânduri și-n vise...
Nimic altceva!
Nimeni, nicicând, nu mi va putea lua...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate sau poezii despre fluturi
Acolo unde timpul îngroapă amintiri
Nu stă-n puterea noastră să-i aruncăm tăcerii
Cuvinte temătoare... pe rostul ei divin.
Se-așterne fără margini, când vine timpul serii
Și-ascunde-n ea trecutul, puțin câte puțin.
Puterea ei destramă, căci totu-i trecător.
Purtând chemări tăcute prin spații siderale
Din nemișcata geană mai pică câte-un dor,
Și tot ce mai rămâne se scutură-n petale.
Prin vise ne mai umblă speranțe rătăcite.
Frânturi de timp adună ce-a mai rămas din noi
Îngemănând puterea în clipe neclintite
Dorinței nesfârșite de-a fi mereu în doi.
E prea departe locul și calea mult prea lungă,
S-au dus prin poarta vieții temutele iubiri.
Doar neumblate gânduri ar mai putea s-ajungă
Acolo unde timpul îngroapă amintiri.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață sau poezii despre seară
Dor de mamă, dor de tată
Sus, la deal, în țintirim
Toți părinții noștri vin
Și pe noi ades ne cheamă
Dor de Tată, Dor de Mamă!
În sat, clopotul iar bate
Visele orbesc a singurătate
Și în gânduri lumi se destramă
Dor de Tată, Dor de Mamă!
Vin copiii și ne-alintă
Să uităm de viață-o clipă,
Vin și ne pun fotografii-n ramă
Dor de Tată, Dor de Mamă!
Noi sărutăm nepoții pe frunte
Și răbdăm luptele pierdute
Luând toate amintirile-n seamă
Dor de Tată, Dor de Mamă!
... Și, ne-am duce, ne-am tot duce,
Sus, la deal, sub altă cruce...
Și va fi cerul luminat cu oarbe stele
Dorul de Copii of,... altă rugă-și cere!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre sărut, poezii despre stele, poezii despre singurătate, poezii despre sat sau poezii despre lumină
Mama
Ești în vârstă de acum,
Draga mea, scumpă mămică.
Nu te-nghizui la lung drum,
Doar prin sat, pe cale mică.
Părul tău, frumos însă bălai,
Mâinile atât de obosite,
Câte lacrimi ai putut să dai,
Câte nopți n-au fost dormite...
Și acum mă încălzești
Cu a inimii blândețe.
Pentru mine sfântă ești,
Dragostea și mila vieții.
Mă aștepți mereu să vin,
Sa-ți răspund că totu-i bine.
Pentru mamă e un chin
Când odorul nu-i mai vine.
Să trăiești mereu, o, mamă,
Să ne mângâi cu iubire,
Glasul tău mereu ne cheamă,
E izvor de fericire.
Doar cu zâmbetul pe față
Iți dorim mereu sa fii.
Cât mai ești măicuță, în viață,
Mai suntem și noi copii.
poezie de Petru Plătică
Adăugat de Petru Plătică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă
Între noi
Între astăzi și ieri mai există trecut
Între astăzi și mâine e timp ne-nceput
Între tine și mine se strânge chemare
Între noi nu există fiori de uitare.
Între noi doare oful, din visul secret
Ce se stinge tăcut incrustat în regret,
Între noi nu s-au scris până-acum amintiri
Între noi stau de veghe întristate priviri.
Între noi, și clipita se scurge fierbinte
În timpul ce-aleargă cu zel înainte
Între noi, gând tăcut se închină-n cuvânt
Între noi, mai răzbate doar sărutul din vânt.
Între noi, arde slova din timp renăscut
Între noi sunt doar munți în eternul tăcut,
Un baraj ce respiră eter din abis
Un roman de iubire ce nu a fost scris.
poezie de Ștefan Doroftei Doimăneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor
Reculegere
Pe noi nu ne desparte brațul
Umil, ce stă întins și cere,
Nici soarta, când aruncă lațul,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart copacii
Jelindu-și goalele panere,
Nici câmpul unde se sting macii,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart tramvaie
Orbecăind prin cartiere,
Nici maldărele de gunoaie,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart oceane
Sau continente prizoniere,
Nici zboruri reci de avioane,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart ghețarii
Agonizând în albe sfere,
Nici sunetul extins în arii,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart tranșee
De lupte crunte, paralele,
Nici lacrimi triste de Medee,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne desparte, iată
Nimic, nimic din ce se cere.
Ce este a mai fost o dată
Numai o clipă de tăcere.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tramvaie, poezii despre sunet, poezii despre ocean, poezii despre copaci, poezii despre continente, poezii despre aviație sau poezii despre alb
Cuvântul mamei
"O mamă bună prețuiește cât o sută de profesori."
Herbart
Când eram copil la tata
Așa mic și mai gingaș
Tânăr când eram la mama
Așa ca un copilaș
Ea mă învăța ce este bine,
deseori sfaturi îmi da:
"Păstrează-mi învățătura
Nicidecum n-o lepăda.
Păzește a mele spuse
Pentru fericit a fi
În inimă să-ți rămână
Ele viața-ți vor lungi.
Dobândește înțelepciune,
Priceperea este-n ea
Nu uita cuvântul care
Îl va spune gura mea.
Nu te-abate-n altă parte
Ce-ți spune mama să ști
Iubește înțelepciunea
Fiule, te-o ocroti".
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre învățătură, poezii despre tinerețe, poezii despre sfaturi, poezii despre protecție sau poezii despre profesori
Țin minte, mamă
Aducem anii din copilărie
Să punem leac tăcerii care doare.
Ne răsfățăm cu-n dram de bucurie
În suferința clipei trecătoare.
Mai e în noi copilul de-altădată,
Și încă, dorul mamei... e în noi,
Mai căutăm iubirea ei curată
Scăpată printre lacrimi și nevoi.
Țin minte, mamă,-n fiecare seară,
Cuvântul tău, subtil, mă dojenea
Și-n mângâierea mâinii, să nu doară,
Lăsai câte-un sărut pe fruntea mea.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință sau poezii despre mâini
Iubește-mă, sunt suflet fără chip
In picătura vieții au curs atâtea ploi...
Prin limpezimea lor s-au strecurat furtuni.
Tu suflete, sortit în tine să le-aduni
Ai scris o altă cale tăcerilor din noi.
Privește-mi gândul, încă mai scrie amintiri,
Nedeslușite căi cutreieră-n tăcere
Pentru un strop de dor și-un fir de mângâiere,
Nesățios si tainic, mai umblă prin iubiri.
Tradarea lui... mă vede cum patima o țip,
Ca un etern cortegiu de inimi sfâșiate
Ce-n umbra nemuririi le-aș construi cetate.
Iubește-mă-n candoare, sunt suflet fără chip.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inocență sau poezii despre inimă
Am trăit exclusiv pentru tine, de când te știu. Am venit după tine mereu, am ieșit cu toți prietenii tăi mereu, am fost acolo, lângă tine, de câte ori am simțit că ai reală nevoie. Am fost femeia ta cum nu știu câte femei au fost ale altui bărbat, refuzând și simplul gând de a fi cu altcineva. Am făcut lucruri pentru noi, am înfruntat oameni pentru noi, am plecat de-atâtea ori din lumea mea și... m-am trezit singură, nu numai după visul de azi noapte, ci așa, dintr-odată. E atât de aiurea să nu-l mai poți crede pe iubitul tău, să nu mai știi când îți spune adevărul și când te înșală, să nu poți avea măsura iubirii lui decât când îi ești în brațe.
Mihaela Rădulescu în Întreabă-mă orice (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre femei, citate despre femei și bărbați, citate despre visare, citate despre viață, citate despre prietenie, citate despre prezent, citate despre noapte sau citate despre gânduri
La tine, mamă...
La tine, mamă, mă gândesc mereu
De câte ori durerile m-apasă.
În clipe de tristețe și de greu
Trimit un gând la tine, către casă.
Te văd în amintiri cum ne zâmbeai,
Chiar și atunci în clipe de durere.
Cu-o lacrimă, furiș, ne mângâiai,
Cu sufletul... și sfânta lui tăcere.
Aș vrea să pot în vise să te țin.
Ca tine mamă... să-mi răpun necazul.
Să cred doar în speranțele ce vin
Și-n lacrima ce-mi mângâie odrazul.
La tine mamă... doruri de se frâng,
Tu știi să le acoperi cu tăcerea.
La tine mamă gândurile plâng,
Dar numai tu le-mpărtășești durerea.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Și dincolo de suflet... mai e loc
Nu judeca... o lume, după tine,
Când ești cuprins de griji și de dureri,
În noapte, te-au târât atâtea seri,
Și peste rău... nu mai încape bine.
Când pe altarul vieții arde foc
Și te-a cuprins, puțin câte puțin,
Iar sufletul îți pare că e plin...
Și dincolo de suflet... mai e loc.
Și dincolo de suflet cresc iubiri,
Sămânța lor... răsare fără ploi,
Ajunge hrana inimii din noi...
Și zâmbetul, tăcut, de trandafiri.
Și dincolo de suflet umblă dor
Ascuns între iubire și tăceri.
Lumină vie,-a gândului de ieri,
Prin soarele de dincolo de nori.
Și dincolo de suflet... multe flori,
Mai pun culori pe umbrele din noi,
Oricât am fi de rătăciți... și goi.
Și după nopți... se mai ivesc și zori.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte sau poezii despre trandafiri
De dor
(pentru cei care nu mai simt căldura mamei)
Și-a fost Crăciunul, mamă,
și-i atât de frig în casă
de când tu ai plecat
dorul nu mă mai lasă...
Sufletul mi-e pustiu
de atâta singurătate
copil din nou, aș vrea să fiu,
dar, azi, nu se mai poate..
În inimă-i un gol
ce-n veci nu se va umple,
mi-e așa de dor de mama,
de mâinile ei blânde..
Și ale mele mâini sunt reci,
de fapt, nici sânge nu mai este,
prin vene curge astăzi,
un dor, ce nu mai trece..
Se va topi zăpada,
ghioceii vor înflori la fereastră,
iar tu, iubită mamă,
în visul meu, vei fi acasă...
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre sânge
Nu poți părăsi
Nu părăsi, ci uită
Când totul este șters,
Cine mai umple timpul
Ce nu mai are sens,
Neînțelegeri mute
Din vremea care-a fost,
Cine-ntre pereți moare
De gânduri, fără rost,
În inima de soartă,
Nu mai pleci nicicând,
Nu mai pleci niciund'
Nu poți părăsi,
Nu mai poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
Dă-mi perle de ploaie
Pe-ntinsuri uscate
Să le-ngrop cu mine
Pregătit de moarte,
Corpu-mi va-nveli
Orgile luminii
Din ruga udă-a ploii
La zeul iubirii
Ce va dicta o lege
Numindu-mă al ploii rege.
Dar nu pleci nicicând,
Doar petreci un gând,
Nu poți părăsi,
Nu, nu poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
Și voi inventa
Vorbe fără sens,
Ce te vor cuprinde
Cât în suflet mi-ești
Și îți voi șopti
Despre-un alt pământ
Despre vechi iubiri
Care s-au trecut.
Dar nu pleci nicicând,
Doar petreci un gând,
Nu poți părăsi,
Nu, nu poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
Vedem des căderi
De foc, care-a nins
Dintr-un vechi vulcan
Ce se credea stins,
Un pământ arzând
Cenuși printre timpuri,
Șterg rănile lui
Cu noi anotimpuri,
Și când vine seara
Cerul plin de stele
Lucește alb, negru,
Roșu și albastru,
Inepuizabil, în rănile mele
Dar nu pleci nicicând,
Doar petreci un gând,
Nu poți părăsi,
Nu, nu poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
Nu vei putea plânge
Că nu poți pleca,
Te va urmări
Doar lumina mea,
Voi dansa în focul
Cântecului meu,
Va râde apusul
În umbra-mi de zeu,
Prin ceața de mâine
Poate va lătra
Nemurirea mea
Umbra unui câine...
Dar nu pleci nicicând,
Doar petreci un gând,
Nu poți părăsi,
Nu, nu poți fugi
Nici de umbra ta
"Ne me quittes pas"
cântec, muzica de Jacques Brel, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre moarte, poezii despre foc, poezii despre câini sau poezii despre vulcani
Dor de mama
(poezie închinată mamei mele
Maria Tiron)
La tine mamă mă gândesc mereu,
De câte ori durerile m-apasă,
În clipe de tristețe și de greu
Trimit un gând la tine, către casă.
Te văd în amintiri cum îmi zâmbeai,
Chiar și atunci în clipa de durere.
C-o lacrimă, furiș, mă mângâiai,
Cu sufletul și sfânta lui tăcere.
Aș vrea să pot în vise să te țin
Duioasă mamă, să-mi răzbun necazul,
Să cred doar în speranțele ce vin
Și-n lacrima ce-mi mângâie obrazul.
La tine mamă, doruri de se frâng
Tu știi să le acoperi cu tăcerea,
La tine mamă, gândurile plâng,
Dar numai tu le-mpărtășești durerea.
La tine mamă astăzi mă închin,
Icoană sfântă-a sufletului ramă
Și gândul rătăcit de tine-mi este plin
Și cât de dor, îmi e de tine mamă!
poezie de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!