Satyra 0

Un ou şi bou dogmatic se tot plimba pe străzi,
Văzu o bergsonină ce împărţea din prăzi,
Bigungii, nibelungii ne dăruiau tot plozi
Veniţi din galaxia funeştilor irozi.
Cum lumea înlemnise, am preferat să plec,
O, love, o, God, mai bine citesc din nou Red&Black.
Frumoase erau Sappho şi Mona Lisa, bre,
Dar trece frumuseţea că doară panta rei.
Dar plodul, nodul, rodul
O tot lua în sus, ajunse rege-n ţara
Absurdului indus.
Acolo doar nebunii se bucură, de ce?
Pentru că poezia e-un fel de pas des deux.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt învăţat

Sunt învăţat cu buha şi hiena,
Cu şarpele care păzeşte ghena,
Din dragoste se moare, nu din ură,
Eu tac, tu scrii, el dă din gură,
şi ce vorbeşte gura dumisale?
Neanderthalensis ştie doar vocale,
Dă cu picioare, e, miroase tare rău,
Să-l ierte cine poate. Dumnezeu?
Un biet biped, trepied, se erijează
În profesor de litere, bluffează,
Îmi este semen, dar tot mai departe
Îl văd, în spaţii reci, deşarte,
Se va trezi tot singur, nefârtatul,
Nebunii nu-şi cunosc păcatul.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

A

Salutam din bloc
Ca un buldog, salutam,
Pălăria scoteam, capul cădea,
Cravata scoteam, gâtul rupeam,
Zât, nu te zgâi, cămaşa scoteam,
Cadânele mă sechestrau, ehau, ehei,
Pantalonii mei, panta rei,
Iubeam, mulţi copii făceam, apoi eu muream,
Totul vă lăsam, ehau, ehei, cititorii mei
Mă citesc plângând, pe rând.
Prea multe taine lăsam, spoream misterul
Dâmboviţean, morminte pupam,
La lumiere que je sens, insondabil păream.
Je veux danser pe versul vrai, de ce râzi, bre,
Poate eşti câine, fii serios, îl am pe Nostradam în os,
Pe Gaia o avurăm toţi, că Zeul Ea n-are soţ,
Te du, te du, moş Enkidu, că vin Enoh şi Noah,
Bloh, Humbaba, David, Goliat, unde nu-i minte,
Nu-i păcat, Ullikumi este un dar,
Un Pokemon fără radar.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este uşor

Nu este uşor să nu scrii,
Grafomania salvează omenia,
Alegem un maestru şi scoatem untul din el,
Dar ocolim sofismul, solipsismul şi solariile,
Cu sfântul Socrate adesea m-am plimbat pe la Obregia,
Venea şi Holderlin cândva, dar dus a fost,
Luce intelletual piena d"amore,
Dar nu şi-e groază să vorbeşti despre orbire?
E crudă soarta pentru cei ce n-o cunosc,
Ne-nstrăinăm de multă suferinţă,
Se coace lumea-n lucruri fără multă viaţă,
Apoi revine mucegaiul victorios,
Lacrimi din ochii orbi, de ce, de ce?
Pe mână îmi alunecă petala unei roze,
Aud tot mai adânc, tot mai departe,
O văd pe mama cum mă-ntâmpină zâmbind din poartă,
Nu este beznă, o lumină calmă ca amurgul lunii iulie, iubit,
Devin şi eu o insulă, ca orice insulă pierdută,
Nici drumul către ţărmul mării nu-l mai ştiu,
ştiu totul şi citesc în stele, iar trupul meu se înfrăţeşte
cu amrgul veşnic cald, iubind.
Boris M. Marian

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

A

Să nu râd niciodată,
Asta îţi spun, dimineaţa este burduhănoasă,
Strâng din dinţi, de la pupături la execuţii
Se trece uşor, uite cum ţopăie nibelungii,
Ei nu se gândesc decât la rele, tu ce faci?
Eşti tu Brunhilda? Hai să hohotim cu capul.
Face bine. Ai crezut că sunt hoţul din Bagdad?
Nu, nici Aladin. Uite, umblu printre zei de lemn cu Mugur,
A căzut în iarbă masca veseliei, masca este a mea,
Te rog, nu mai azvârli cu rândunici în mine, ok?

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aflaţi pe acelaşi Titanic şi tot nu erau solidari.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele Liră

Trece ziua precum fumul,
Iernile Sumbul, hordunul,
Ierburile sun tăiate,
Fete electrocutate,
Din suspine şi din jale
azi tomata e mai moale,
se lipeşte os de pele,
ca surcica de surcele,
că cum face pelicanul,
scrie cronici cu pumnalul
şi ca corbul cel de noapte
bea coneac cu boabe coapte,
ca o vrabie să face,
ba mai mic pentru potroace,
cine-şi face zid de pace
tot păzeşte poloboace,
cântă ce cumplită-i viaţa,
o măsori numai cu aţa,
i-ha-ha, pri-hi-hu,
tu zici ba, eu zic nu,
am rupt o filă, o petală,
o floare cucerea Parisul,
apoi nisipul cald ca braţul
mi-a înghiţit subit kiss-pissul.
Iarnă, ah ce arteficiu,
Dar femeia-i tot o flamă,
Era seduce un puriciu,
Chiar un fluture, o lamă,
Îs flămânde delta, spaima,
Ba-i erotică, eroică,
Că bastardu-i haimanaua
Care ştie doar de doică.
Nebunie şi maneră,
Mare de alcool vişchieră,
Esperienţă-buruiană,
Tot mai tânără, divană,
Asta-i viaţa, faţa lunii
Ce se pupă cu nebunii.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râmătorii râmă tot, la fel şi dărâmătorii.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soba inimii mele

Din cahle frumoase
meşter strică
face sobe proaste.
Ele bucură cel mult ochiul,
dar nu încălzesc şi trupul.

Din stihuri frumoase,
pestriţe uneori,
dar bine meşteşugite
----stiharul----
înalţă POEZIA...
soba inimii mele!

Ea bucură sufletul,
încălzind inima,
ca o sobă reuşită...
frumoasă!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cool şi felin

Cool şi felin, black mandoline,
Prieten, sfârşitul sforăie lin,
In dim light, o raită în right,
se conturează obiect ce optează,
Ochiul răsare din nimicul ce doare,
Omul pe gură, moartea din şură,
Pedepsiţi vederea, ochiul ca mierea,
Orbul deveni un clarvăzător,
Mortul este astăzi atotştiutor,
faci în interior tot ce vrei matale,
dar cu temei bea din trei pahare,
ochii genitali, copii de cristal,
the eye is a hungry mouth,
a fi vizionat de draculi, of course,
zâmbetul tău sare mereu în argilă,
viaţa remanentă, te agăţi de milă,
ne acoperim cu vise, decent,
visele conţin mereu un ferment,
the doors dai la-ntors,
cristal ship, un şip,
scrieţi în zadar, timpul – aur rar,
este totuşi lux să scrii ca un bou,
poţi să fii un dux, să taci ca un ou,
poezia, vai, n-o poţi silui,
nu te va iubi, nu face copii,
take it, comes today,
nu mai scrieţi, fraţii mei,
jucaţi fotbal, şah, voley,
poezia-i pentru miei.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă apropiasem de tine... 3

aşa într-o doară
ca o vietate fără de ochi
fără prea multă imaginaţie
fără pic de personalitate
spaţiul perfect vid gata să fie locuit
ceva / un fel de instinct (... vreun demon?!) îmi spusese
acolo / pe partea aproximativ stângă / aproximativ înaltă
era cald / era bine / era.
[cel mai probabil acolo se petreceau vacanţele cele mai reuşite / tot de acolo se lua secunda aceea când timpul era pe sfârşite...]

hipnotizată şi singură
discontinuă literă F
căutasem adăpost
[şi la mine / cumva pe stânga / aproximativ sus..........]
n-am mai ezitat
m-am tot desprins din mine...
o îndepărtare stranie ce nu mai sfârşea...
oraşul capitula... / nu înţelegeam
liniştea aceea devastatoare
mă lovea
golul
de undeva
aproximativ din stânga / aproximativ de sus...

Pasărea m-a smuls în ultima clipă.

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba

Viagra te-a făcut, din nou,
Un taur din celebrul bou,
Dar cum efectu-i limitat,
Rămâi tot cap încornorat.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * * (Radif)

Ştii, tinereţea-i trecătoare
şi se duce
Şi fluviul chiar ajuns la Mare
se tot duce
Dar Mona Lisa azi şi ieri şi mâine
Cu faţa ei surâzătoare
tot seduce!

poezie de Gheorghe Leu din Altfel
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Panta rei

Adunatu-s-au mulţi anii
Pe răbojul vieţii mele,
Mulţi ani buni, alţi de bejanii
Toţi pe drumul către... stele.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va fi bine!

Totul este aşa cum noi nu ne dorim
Speranţa a mai rămas, dar nici de ea nu ştim
Şi cum ar fi să plec, în umbră să te las?
Ar fi ca prima dată, voi face primul pas!

Un pas spre un sfârşit sau chiar un început
Ca hotărârea aceasta, mai grea, nu am avut!
Dar să privesc mai bine, ce uşă eu închid!
Şi să fiu atent ce poartă mai deschid!

De nu ar fi iubirea, pentru cine aş merge?
Unde calea-i lungă şi visul nu se şterge!
S-alerg chiar după tot, ce mi se pare drag?
Şi apoi să mă aleg, cu ce concluzii trag!

O veste bună acum v-a fi de nedescris!
Dar nu ne-am despărţit, ci doar a fost un vis
Şi mă trezesc din somn, şi stau pe lângă tine
Te iau în braţe strâns, căci totul va fi bine!

poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul nimicului

Din nimic - zidesc nimicul…
Soarele, pe boltă sus,
S-a urcat, săltând buricul…
Noaptea-n fund de iad s-a dus.

Vrăbii, vânt şi disperare…
Zac - de doruri părăsit;
Din nimic - nimic răsare…
Unde-i tot ce-am îndrăgit?

Frica tot mai des mă paşte
Zi de zi şi ceas de ceas…
Din nimic – nimicul naşte…
Şovăie stingheru-mi pas.

Gânduri negre-mi sunt stăpâne
Nu mai am nimic de-ascuns…
Din nimic – nimic rămâne…
Zile am trăit de ajuns.

Socotelile de-acasă
Nu s-au potrivit în târg…
Cum nimicu-mi este casă
Din nimic – nimic dă pârg.

Amăgiri şi vise nu-s…
Bun tovarăş mi-e nimicul!
Soarele, pe boltă sus
S-a urcat săltând buricul.

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă un scriitor îşi varsă tot sângele într-o singură carte, mai bine se opreşte.

aforism de Boris Marian Mehr din Sublimele
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cruzimea din texte face bine, dar nu acesta este adevărul căutat.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opusă şi valului

Opusă şi valului
Se dedică lui Ion Barbu

Opusă şi valului,
Aleanul aleanului,
Trimite-un texticul( de la text),
Plimbare cu bricul,
Toţi îngâmfaţii
Speriaţi de gealaţii,
De urlă Galaţii,
Ce cheltuie waţii,
Că fecioria
Visa preeria,
Frumosă femeie
Din vremuri ahee,
Capela Sixtină
o ţine-n lumină,
nevinovată
şi dezbrăcată.
Eu o pictez,
Eu o mulez,
Eu o sculptez
Până la miez.
Lumea de-Apoi
Ne prinde tot goi,
Eva, Adam
In-vocaţi în van,
Îndoiţi din spate
De multe păcate,
Vor scrie şi ei,
Acum prichindei,
Mult erau frumoşi,
Ai noi bieţi strămoşi,
Noi v-am îndrăgit,,
Voi ne-aţi amăgit
Că fără iubire
Totu-i pieire.
Versuri –viaţa mea,
Cine cuvânta?
Inima curată,
Mult nevinovată,
Umblu tot desculţ,
Ca Rabi Yeshua
Am să fac Teshuva.
BORIS MARIAN

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te minţi că eşti altfel de cum pari, ai tot ce trebuie.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţul o luă şi el la drum în treaba lui, unde îl trăgea dorul. Abia mai făcu vro zece paşi şi văzu pe sus un stol de şapte porumbei. Îi urmări din ochi până ce îi văzu în ce parte de loc se lăsară. Într-acolo deci şi dânsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atâta mare de vreme. Trecu mări, pâraie şi ape mari ca pe uscat, mai cutreieră ţări şi pustiuri, până ce ajunse la un munte mare, mare, al cărui vârf da de nori. Aci văzuse el că se lăsase porumbeii. Se puse a se urca pe dânsul, şi, din văgăună în văgăună, din stei de piatră în colţi, din râpă în râpă, căţărându-se când pe muchi, când pe coame de munţi, ajunse la o peşteră. Intrând acolo, rămase ca lovit de trăsnet când văzu nişte palaturi ca de domn şi aşa de măiestrit lucrate, cum nu se văd pe pământul nostru. Acolo locuia logodnica lui, zâna zânelor. Cum o văzu primblându-se prin grădină cu roabele după dânsa, o şi cunoscu. Un copilaş de drăguleţ se ţinea după zână, alerga, se zbenguia printre flori, şi tot striga pe zâna ca să-i arate câte un fluturel. Pasămite zâna rămăsese grea când zburase de la masă. Şi acesta era copilul lor.

Petre Ispirescu în Zâna zânelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!