Apa scursă nu mai macină.

proverbe italiene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem stânci zburătoare. Apa ne macină. Vântul ne înalţă.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa, focul, piatra

De multă vreme, apa urmează cursul ei.
De multă vreme, focul se-aprinde din scântei.
E de ajuns amnarul, odată să-l loveşti,
Că se aprinde jarul şi totul pârjoleşti.
Când e lovită, piatra scapără scântei.
Când e prea multă, apa părăseşte vadul ei.
Apa stinge focul, macină şi piatra,
Focul arde totul, cenuşă e vatra.
Fără ele, însă, nu poţi să trăieşti.
Cu piatra neîncinsă, poţi să construieşti.
Dacă şi apa şi focul, poţi să le-îmblânzeşti,
Ţi-ai găsit în lume locul. Meriţi să trăieşti.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Morile lui Dumnezeu macină încet, dar macină atât de fin.

proverbe irlandeze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Deşi morile Domnului macină încet, ele macină extrem de mărunt;
Deşi-aşteaptă răbdător, sita Lui cerne exact esenţa din ce sunt.

distih de Friedrich von Logau din Sextus Empiricus, Adversus Mathematicus, cartea. 1, sect. 287, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie

Bătrânii spun că apa trece
Şi spun că pietrele rămân,
Dar lucrul altfel se petrece
Pe vechiul nostru glob bătrân.

Că piatra, orişicât de tare,
Se macină şi trece stând,
Iar peste trista-i măcinare
Doar apele rămân curgând.

poezie celebră de Mihai Codreanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa

Apa nu opune rezistenţă.
Apa curge.
Când intri în apă, o simţi ca pe o mângâiere.
Apa nu este un zid solid, ea nu-ţi va opri înaintarea,
Dar apa se duce întotdeauna acolo unde doreşte
Şi nimic pe lumea asta n-o poate opri.
Apa are răbdare.
Picăturile de apă descompun pietrele.
Aminteşte-ţi mereu aceste lucruri, copile.
Aminteşte-ţi că tu eşti, jumătate, apă.
Dacă nu poţi trece peste un obstacol, ocoleşte-l.
Apa asta face.

poezie de Margaret Atwood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul morilor

Glasul morilor de apă,
Glasul morilor de vânt,
Glasul morilor severe care macină Romanţa
Zilelor de mâine,
Glasul dătător de pâine,
Care-mbracă-n alb veşmânt
Năzuinţa şi speranţa.
Glasul morilor severe care-ngroapă
Şi dezgroapă
De sub piatră-acelaşi Cânt,
Glasul morilor de apă,
Glasul morilor de vânt,
Să-l asculţi de dimineaţă, până-n seară,
Ore-ntregi şi zile-ntregi,
Să-l asculţi supus ca-n clipa când vorbeşte inspirarea
Să-l cunoşti,
Să-l înţelegi,
Să-l înveţi pe dinafară
Şi să-l cânţi şi tu cu apa,
Şi să-l cânţi şi tu cu vântul,
Căci e glasul-n care Cântul
Plămădeşte-ndestularea!...

Iar când noaptea amuţeşte glasul morilor,
Târziu,
Când prin scocuri, nemişcată, apa doarme ca-n sicriu,
Când prin aripi vântul trece cu aceeaşi nepăsare
Suverană,
Ca prin pânza zdrenţuită-a unei nave,
Şi când piatra morii-ţi pare
O pecetie domnească
Dezgropată din arhiva prăfuitelor hrisoave,
Tu să te gândeşti la grâul care face să-ncolţească
Iarna,
De sub piatra morii, năzuinţa şi speranţa,
Şi să-ţi aminteşti de glasul care macină Romanţa
Zilelor de mâine -
Glasul dătător de pâine!

poezie celebră de Ion Minulescu din Viaţa românească, VI, nr. 8 (august 1911)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limita deznădejdii

E peste durere regretul tacit
Când nu mai poţi plânge din corpul secat
Şi mâine dispare din timpul mâncat,
Pierit de la masa cu blatul zdrobit...
Că nu mai dă locul la coate să pui,
Nici gândul să sprijini pe întremur, bărbie,
Căci nu mai există reflex verb "să fie"...
Şi viaţa în sine atârnă de-un cui.

Se cheamă summum depresiv, deznădejde
Ce mătură eul de orice resursă...
Deşertul imens, când apa e scursă
Şi nor nu-i niciunde s-adape nădejde...
E peste ce ruga mai poate întreţine,
Când nu mai există nici sfânt... Pervertit
În pâcla cădelniţei, fum din topit
De tămâie, ce doar consfinţeşte destine...

E ultim apel... să trezeşti om din tine!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 august 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu miros de micsandre

Nu mă mai mir
când în mine rodeşte
fructul smochinului amărui,
dulceaţa gurii tale
înseamnă atingerea iluziei,
crepusculul serii...

Numai atunci urzeşte bucurii
de ţi se topeşte auzul,

trupul înflorind salcâm şi tei
de nu se mai găseşte în el,
macină timpul pe lespezi
pe unde apa n-a trecut.

Întârziind
la tine caut adăpost,
îmi aşezi capul pe genunchi
şi aud norocul cum vine.

Cu miros de micsandre,
un iezer fierbine
mă scaldă
în rodiri pământeşti.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

tăcerea a strigat
sub gânduri retezate
căzute pe trupul gol al unei clipe
o filă scursă dintr-un calendar în fiorul creaţiei
un chip, un trup, un om, într-o privire
veghea s-a frânt şi a curs în tăcere
clipoceau alte tăceri prin unghere
eram o clipă uitată într-o îmbrăţişare
între furtuni şi cerul din ape
se scurgeau corăbii în priviri
căutând limanul creaţiei
treceau anii în goană fără o clipă zăbavă
nu ştiam unde voi ancora
eram doar o clipă în palma Ta
o lacrimă de ceară scursă pe ţărmul iubirii
căutând aroma crudă a firii în dansul final al regăsirii
lăsam în urmă tainice clepsidre
în bucuria pură a zborului peste apele sufletului
mai aproape de cer
în lumina strigării

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

visul ia apa
podelele patului
râd cu o mie de pesti
de nu s-ar face valul
cearceaful
vela rupta
hogeac de cinci
stele de mare
ursitoare nautice
apa ce sunt
în apa se-ntoarce
înotand

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri minerale

În balans pe creste de satisfacţii frigide.
Cumpăna fecundităţii le-mbată
cu păcură scursă din sinusul depravării.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când suferinţele îţi dau atenţie, te macină şi devii mai fin.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Suferinţă (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boala cea mai gravă, care macină societatea românească, este lipsa caracterelor.

citat celebru din Nicolae Iorga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zi scurtă

Ceva mai anost decât apa plată
Nu există, colega,
Apa plată ofertată pe ecrane,
Tronând oficial la orice masă festivă
Să n-o văd, mă feresc de platitudine

Am moştenire un hectar de vie
De la tata şi o pivniţă bine garnisită,
Nimic nu-i mai dezgustător decât
Apa plată în care se îneacă preţioşii
Dau stacana de vin peste cap şi-nchid ochii
Veghind cum apele fluviului se-mpleticesc bete.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Corneliu Antoniu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barmanul, soarele şi apa

"M-aşteptam să-mi tragă clapa
Soarele dogoritor,
Dar mai rău mă arse... apa",
Spuse trist la... vorbitor.

epigramă de Gheorghe Steriade din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revizie finală

Mi-e creierul o moară învechită
Ce macină idei necontenit,
Emite doar un jalnic scârţâit
Dar nu îmi dă făină pentru pită.

Nu mi-a adus de când mă ştiu profit,
Ba uneori produce dinamită;
Mi-e creierul o moară învechită
Ce macină idei necontenit.

Mă paşte-o perioadă fericită,
Un meşter neamţ pe Feisbuk am găsit
Alzheimer parcă-l cheamă, e vestit,
Că nu dă greş cu cei ce îl invită...

Mi-e creierul o moară învechită...

hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa (definiţie)

Apa-ntre toate-i cea mai cea,
Ce să ne ţinem de sofisme!
Nu-l uit pe tata cum zicea:
"Apa nu-i bună... nici în cizme!"

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt nemărginit

Strigi la marginea lumii
subţire ca o pasăre scursă de călători
pe meridianele pământului ai întins marea la uscat prinsă cu nori de valuri
în sinea ta te strecori
şi strigi la marginea lumii
deşi nu mai ştii după ce sau de ce
ai strigat!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai bun om este precum apa. Apa e bună, aduce beneficii tuturor lucrurilor şi nu concurează cu ele. Sălăsluieşte în locuri joase, pe care toţi le dispreţuiesc. De aceea e atât de aproape de Tao.

citat din Lao Tse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!