Simfonie de toamnă
Lacrima cerului coboară peste viață...
Un albatrros peste valuri verzi, înspumate,
Purtând în adânc durerea, spaima și noaptea,
Amărăciunea și tristețea din noi,
Afundând-o în șoapte,
Sinistre, dureros de murdare,
Pătate cu resturi de leșuri de scoici,
Cu umbre filiforme de roci...
Cerul mai jos s-a plecat,
Ca o rugăciune, ca o mătanie...
Sfântă lumină! Covor de frunze
Pudrat cu aur și miere,
Cu rouă arămie,
Picurând în mormânt
Taina sângerilor lăsată peste pleoape
Ca o pelerină de lacrimi.
O noapte continuă tânjind
După taina ascunsă
În lacrima cerului coborâtă tăcut
Peste viață.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre durere
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre spaimă
- poezii despre sfinți
Citate similare
Amurg
Vălul de rubin
Apune
După creasta
Munților, încă o noapte
Se depune
Peste cuta
Frunților
Raze de safir
Pălite
Pe deasupra
Apelor,
Dorm ca gânduri
Ostenite
Sub miragiul
Viselor.
Fire de smarald
Topite
De arșița
Dorului,
Spun prin șoapte
Tăinuite
Zbuciumul
Amorului
Diamante împresoară
Ametistul
Cerului
Peste fire
Se coboară
Farmecul
Misterului
Noapte alba
Și senină
Peste lumea
Visului,
Și speranțe
De lumină
Peste noaptea
Plânsului.
poezie de Agatha Grigorescu Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre somn
- poezii despre plâns
- poezii despre munți
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
- poezii despre dor
- poezii despre diamante
Este toamnă!
Pleoapa întunecată a cerului
S-a coborât tăcut peste noi...
Copacii sunt goi...
Gene de frunze clipesc
Grăbite să-și încarce-n cărări
Argintul din zări.
Ude de lacrimi, covoare chihlimbării
Mustesc a gutuie,
Iar sângeri se scurg peste noaptea din zi
Dulce-amăruie.
Departe, un zumzet de voci -
Copii discutând despre teste banale...
Copii zugrăvind cu privirea
Simfonii de cuvinte
Despre cer, despre frunze și ploi...
Un clopot ca de aramă
Aleargă sprințar
Prin sufletul ca o hârtie.
Cine să știe?!
Se-aud troznind sub talpa privirii
Legile firii.
Fior... de fulger șficuitor,
În carnea cărnii coboară!
Oasele dor...
E tăcere și frig... este toamnă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre întuneric, poezii despre voce, poezii despre suflet, poezii despre ploaie, poezii despre legi sau poezii despre hârtie
Este toamnă!
Pleoapa întunecată a cerului
S-a coborât tăcut peste noi...
Copacii sunt goi...
Gene de frunze clipesc
Grăbite să-și încarce-n cărări
Argintul din zări.
Ude de acrimi, covoare chihlimbării
Mustesc a gutuie,
Iar sânger se scurg peste noaptea din zi
Dulce-amăruie.
Departe, un zumzet de voci -
Copii discutând despre teste banale...
Copii zugrăvind cu privirea
Simfonii de cuvinte
Despre cer, despre frunze și ploi...
Un clopot ca de aramă
Aleargă sprințar
Prin sufletul ca o hârtie.
Cine să știe?!
Se-aud troznind sub talpa privirii
Legile firii.
Fior... de fulger șficuitor,
În carnea cărnii coboară!
Oasele dor...
E tăcere și frig... este toamnă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Tributar, focul verii își arunca sclipirile solare peste întregul pământ, peste câmpii de pojar, peste păduri de smarald, peste ape de cleștar însetate... Cu pensula înmuiată în culori aprinse și vii, smălțuise copacii tiviți cu aur și purpură, iar noi, la poale de umbre, poposisem să-i simțim miresmele dulci.
Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre vară, citate despre păduri, citate despre foc, citate despre culori, citate despre copaci, citate despre aur, citate despre apă sau citate despre Soare
Tomnatică
Printre copacii dezgoliți de miere
Curge aroma discului solar
În valuri ruginii... Și diademe
De frunze cad... Decor autumnal!
Cad salbe de lumină pe aleea
Slab luminată... Pași de catifea
Foșnesc pe un ocean de ciocolată...
Se-apleacă ramuri peste fața mea...
Pe genele tușate, plumb și brumă...
Un fard tăcut de ne-nțelese umbre...
Și toamna peste suflete se-adună,
Panerele cu ploi și frunze umple.
Cer cenușiu.. și vânt... apus de sângeri...
Bătând în dulce roz neînțeles...
Oh, câte toamne! Apoi câte plângeri,
N-au curs în râuri pe obrazul șters!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre râuri, poezii despre roz sau poezii despre plumb
Tomnatică
Printre copacii dezgoliți de miere
Curge aroma discului solar
În valuri ruginii... Și diademe
De frunze cad... Decor autumnal!
Cad salbe de lumină pe aleea
Slab luminată... Pași de catifea
Foșnesc pe un ocean de ciocolată...
Se-apleacă ramuri peste fața mea...
Pe genele tușate, plumb și brumă...
Un fard tăcut de ne-nțelese umbre...
Și toamna peste suflete se-adună,
Panerele cu ploi și frunze umple.
Cer cenușiu... și vânt... apus de sângeri...
Bătând în dulce roz neînțeles...
Oh, câte toamne! Apoi câte plângeri,
N-au curs în râuri pe obrazul șters!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de vară
Șerpi de lumină
Coboară ca un voal de mireasă
Peste umerii zilei de jar.
Lacrima cerului, cade sticloasă
În nisipul arzând...
Dansează copacii biciuiți de speranță...
În mine î simt tremurând.
Sandale de frunze
Aleargă cu tunetul-paj...
E-așa întuneric în suflet, în casă,-n oraș!
O rochie albă de ploaie -
Dantele-nvârtindu-se-n cerc
Tresaltă-n tumult
Pe sănii orașului mut.
Doar vântul și ploaia se-aud
Cum urcă sfielnic, transcendent,
Treptele catedralei de lut.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oraș, poezii despre încălțăminte, poezii despre șerpi, poezii despre timp sau poezii despre săniuș
Rondel de Crăciun 2
Sfântă Noapte de Crăciun,
Harul Domnului coboară
Peste noi și peste țară,
Peste orișice cătun.
Colindători cu gândul bun
Zic colindele pe- afară;
Sfântă Noapte de Crăciun,
Harul Domnului coboară.
Tot așa ca odinioară
Îi primim în zi de ajun
Cu colaci întinși pe sfoară,
După ritul cel străbun.
Sfântă Noapte de Crăciun!
rondel de Ioan Friciu (2016, Sibiu)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre sfințenie, citate de Ioan Friciu despre noapte, citate de Ioan Friciu despre gânduri sau poezii despre colinde
Rugă
am mâinile murdare de ceață
și timpul a murit în humă
lumina împlea tăceri din înalte turnuri
a rămas pupila împietrită
ridicând peste zări întrebări
mă cațăr stingher către cer
rătăcit în șuvoiul de ape
căutând veșnicia chemării
strivesc în palme uitări
în ochi să oglindesc necuprinsul
voi păși peste ani în rostirea de seară
să pipăi iarba de acasă
să privesc zborul de fluturi
să respir cerul înalt
zidind în jur biserici de cuvinte
să scriu silabele pe boltă
în taina sfântă a învierii
învață-mă îmbrățișarea, Doamne
să fiu făclie în noapte
purtând pe buze versuri de lumină
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre zbor, poezii despre versuri sau poezii despre seară
Senzații de amor
Pătând inima și zarea cu senzații de amor
Pendulând, pășim cu teamă în abstratul viitor.
Căror umbre existența, oferindu-le uitare
Le-a lăsat sălașul peste nepătrunsa, trista, mare?
Trece peste noi opusul, argintați la tâmple, parcă
Lunecăm în neștiință si ne trecem ca o apă
Nu mai e cu noi în lume decât liniștea și șoapte.
Și, precum o draperie-ntr-un târziu, se lasă noaptea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre uitare, poezii despre inimă, poezii despre ignoranță, poezii despre frică, poezii despre existență, poezii despre depășire sau poezii despre argint
Norii
Norii cocori cu aripile răsfrânte
Și închinate cu sfiiciune în formă de "V",
Secunde cu sufletul împăturit
Și inima în zig-zag,
Croind zarea cu taina literei lor.
Frunze alunecând pe frontispiciul pătat
De sângele apusului,
De lacrima cerului,
Timp progranat a musti în lumina
Ochiului nostrum abătut de pleoapa uitării
Norii, doar norii!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre secunde, poezii despre ochi sau poezii despre nori
Iubirea
Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Și ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Și iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Și ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viața-ți este deodată
Și miraj, dar și cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut
O suflare de viață
Într-un pumn de pământ.
Ce creații divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Și în rugi și-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credință...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre iubire, poezii despre senzualitate, poezii despre prietenie, poezii despre naștere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Iubirea
Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Și ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Și iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Și ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viața-ți este deodată
Și miraj, dar și cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut
O suflare de viață
Într-un pumn de pământ.
Ce creații divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Și în rugi și-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credință...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe marginea cerului
Pășesc ferm pe marginea cerului...
Frânturi de mister
Aleargă peste timp, peste zare.
Lumea nu mai are culoare...
Ochi oblici ne privesc a mirare.
S-au prelungit spre periferie,
Ca un con de hârtie.
Pleoapele par niște metale
Curios concepute.
Coasa morții a șlefuit pe pereți
O câmpie și-un munte.
Dumnezeu a uitat poarta Raiul deschisă
Iar ei, curioși, au intrat.
Voiau să simtă mirosul de Iad.
Acum stau cu divinul la masa verde.
Umbre gelatinoase învelesc
Centura de castitate universală.
Trebuie respectată distanțarea
În unghiuri egal depărtate față de moarte.
O boală invadase realul,
Iar îngerii aveau aripile pătate de sânge.
Dumnezeu... plânge...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre îngeri, poezii despre virginitate sau poezii despre rai
Ochi de lumină
Lumina ochilor dragi -
Limitată, obscură,
Abstractă și cu măsură...
Ochi de lumină -
Un plus infinit transcendentm prelucrat,
Nelimitat...
O iubire celestă -
Deschidere, rugăciune, iertare,
O lume de îngeri,
O pleoapă de vis și ninsoare...
Must stelar risipit în esențe,
Har divin, bucurii, tinerețe...
Mireasmă de flori, cânt și susur de ape,
Clopot viu de cuvânt
Peste strune de șoapte.
Raiul zbătându-se-n lanțuri,
Întrr-un iad peste care,
Cade-n lacrimi și rugi,
Dumnezeiască ninsoare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre limite, poezii despre tinerețe, poezii despre stele sau poezii despre ninsoare
Cum?!
Cum se lasă-ntunecarea peste suflete și-n viață?!
Cum apar râuri de lacrimi și de riduri peste față?!
Cum cuprinși de întristare, de atâta-amărăciune
Ne sunt gândurile noapte și ni-i inima tăciune!
Cum în valuri mișcătoare, totul piere ca o umbră,
Cum trec anii, ani de-a rândul... și destinul se surupă
Precum un castel de spumă risipindu-se în ape
Se retrage în nisipuri și dispare-n rugi de noapte...
Vezi, în lampioane sacre pier frânturi din viața noastră,
Iar noi suntem lotci tăcute, prin furtuni, pe marea-albastră,
Cum prinși între sentimente, clătinați și-n remușcare,
Așteptăm un semn - iubirea, între valuri călătoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip
Cum?!
Cum se lasă-ntunecarea peste suflete și-n viață?!
Cum apar râuri de lacrimi și de riduri peste față?!
Cum cuprinși de întristare, de atâta-amărăciune
Ne sunt gândurile noapte și ni-i inima tăciune!
Cum în valuri mișcătoare, totul piere ca o umbră,
Cum trec anii, ani de-a rândul... și destinul se surupă
Precum un castel de spumă risipindu-se în ape
Se retrage în nisipuri și dispare-n rugi de noapte...
Vezi, în lampioane sacre pier frânturi din viața noastră,
Iar noi suntem lotci tăcute, prin furtuni, pe marea-
albastră,
Cum prinși între sentimente, clătinați și-n remușcare,
Așteptăm un semn - iubirea, între valuri călătoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste care?...
Peste care zi din viață, te-am găsit și admirat
Pe ce față și prefață, cartea, rost și-a terminat?
Am citit-o prea în grabă, foile s-au petrecut
O poveste, colț de viață, ne-a plăcut și ne-a durut!
Peste care colț de iarbă, te-am iubit într-un amurg
O durea ca niciodată, brațele care se scurg
Peste mine, peste tine, peste verde lipicios
Frământări aproape line, scurse de sus până jos?
Peste care amintire, să te-așez, să te păstrez,
Peste care amăgire, peste care dulce crez?
Peste care gând în șoaptă, să te-alung sau să te chem
Peste care zi din viață, ai împrăștiat blestem?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre cărți, poezii despre amintiri sau poezii despre admirație
Și plouă-n suflet...
S-au stins stele-n noapte,
Printre umbre de leneși nori,
Cu adieri de vânt, ramuri de gheață
Ne mângâie trupul,
Și rece-i piatra noastră de mormânt
Am fost, vom fi, trecut-au peste toate
Doar cu un preț, de-o fi iertat păcatul
Dar am rămas tăcuți, străini, în noapte...
Cu ochii-n lacrimi, sprijinind înaltul.
S-a stins și lumânarea de o vreme
Și plouă-n suflet... Doliul peste noi
S-a așezat să ne subjuge trupul
Impresionat cu griji și cu nevoi.
Umile, plecat-am... Ce-am lăsat în urmă,
Căci cine ne-a iubit cu-adevărat?
Cei ce-au rămas cu amintirea noastră
Cel, ce cu ani în urmă m-a creat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre lumânări sau poezii despre lene
Elegie de sfârșit...
Bogdaproste șade că să vină
Întuneric peste zi lumină
Lună peste soare arzător
Ce mai pleacă lumea în decor...
Stele peste razele rebele
Ultimă suflare peste cele
Ce adânc se-întunecă și zbor
Infinit lipsit de viitor...
Norii peste cer cer înseninat
Licărire cu.... ultimul plecat
Plâng și se revarsă-n voia lor
Lacrimi în amonte de izvor...
Ceață peste limpezirea-n zare
Fumul de tămâie lumânare
Ce frumos aduse-s din topor
Între verbul a trăi și mor!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre verb