Căci iubirea nu e simplă
E atât de înspăimântător
Ce un zâmbet poate ascunde,
Un suflet trist și plin de dor
Ce vieții nu îi mai răspunde.
E-nchis în sine și oftează
După amoruri ce-a pierdut,
Nimic nu-l mai interesează
Și vrea să piară nevăzut.
Se-ascunde-n scrierile sale,
Plămădește gânduri noi...
-Se plimbau cândva agale
Și împărțeau dragoste-n doi.
Azi acele vechi istorii
Nasc în suflet numai patimi,
Și plâng pentru el și norii,
Cerul varsă a sale lacrimi.
Nu de puține ori se-ntâmplă
Să ne-ascundem după zâmbet,
Căci iubirea nu e simplă,
Lasă-un gol adânc în suflet.
poezie de Razvan Isac (15 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre spaimă
- poezii despre prezent
- poezii despre plâns
- poezii despre nori
- poezii despre naștere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Îngerii de altădată
De mă-ntorc cu gândul înapoi,
căile îmi par mai încurcate...
Ce-a rămas în urmă după noi?
doar iubiri ce plâng neterminate.
Tușă trasă dintr-un vechi clișeu,
ne vedeam în fiecare seară,
zorii zilei arc de curcubeu
drum știut, cândva, pe dinafară...
L-am pierdut la umbra unui nuc,
se rupea chiar acul de busolă,
când în glasul trist al unui cuc
auzeam doar plâns de gladiolă.
Anii s-au tot dus, fără răgaz,
dor și amintiri se-ntorc agale,
să ne-așeze-n suflet un necaz
mai putem oare găsi vreo cale?
Poate-ar trebui să ne-ntâlnim,
să-ncheiem iubirea ne-mpăcată,
doar o noapte încă să mai fim
îngerii frumoși de altădată...!
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre iubire, poezii despre îngeri, poezii despre seară, poezii despre noapte sau poezii despre gânduri
De s-ar face dorul bani
De s-ar face dorul bani
Eu aș fi cel mai bogat,
Căci am dor de-atâția ani
Adânc în suflet băgat.
Nu mi-ar mai lipsi nimic
Aș avea totul de-a gata,
Și dragoste pic cu pic,
Ar întoarce timpul roata.
Dor, dacă te-ai face pulberi
Te-aș trimite-n zări cu vântul,
Deloc să nu mă mai superi,
Nici să îmi mai calci cuvântul.
Nici-un dor nu se preface
Nici în bani, nici pulberi fine,
Ci rămâne-n suflet, tace
Prizonierul lui mă ține.
poezie de Razvan Isac (14 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre dor, poezii despre vânt, poezii despre tăcere, poezii despre supărare, poezii despre superlative sau poezii despre cuvinte
Poeme se nasc
Poeme se nasc și nicicând nu mor,
Din gânduri o mie bine așternute,
Din dragoste pură și lacrimi ce dor,
Poeme se nasc, sublime, tăcute.
Cel care simte în suflet iubirea
Ș-apoi o transpune în versuri pe foi,
Acela-i ce poartă veșmânt nemurirea,
Prin versul ce-a curs din inimă, ploi.
Poemul mi-a fost amantă, soție,
Am trăit iubirea, mi-a fost și trădată,
Mereu cât trăiesc respir poezie,
Poeme se nasc și nu mor niciodată!
poezie de Răzvan Isac (28 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre versuri, poezii despre trădare, poezii despre soție sau poezii despre ploaie
De fiecare dată
Adorm de fiecare dată
Pe plaja sufletului meu,
O adiere să răzbată,
Căci plâng și plâng... și plâng mereu...
Cad anotimpuri de speranță
Și ploi de lacrimi peste noi...
Te-am așteptat o-ntragă viață,
Dar azi suntem în suflet goi.
Azi lacrima uitată-n mână
Ascunde pagina tristeții.
Mă tem de clipa de furtună
Ce-mi va fura lumina vieții.
Adorm de fiecare dată
Pe plaja sufletului meu.
E toamnă-n suflet. Lacrimi-frunze
Se strâng de-acum în pumnul meu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre somn sau poezii despre plajă
Dedicată ție, prieten drag!
Îmi amintesc cu drag de acele vremuri
Când ieșeam cu toții afar' la joacă,
Îmi amintesc, și suflet tu îmi tremuri,
Întristat de timpul ce anii o să ni-i treacă.
Ne jucam de-a v-ați ascunselea
Și făceam cornete din hârtie,
Cât aș vrea să-ntorc vremurile acelea,
Să mai fim cu toții ca-n copilărie.
Și mergeam pe banda ce transporta cărbune,
Cu tubermanele să ne "împușcăm",
Au fost toate acele numai clipe bune,
Azi doar amintiri ce-n suflet le păstrăm.
Ai plecat, Cosmin, neființa ai urmat,
Și am pierdut un prieten ca un frate,
Ai plecat la ceruri, căci cerul te-a chemat,
Și ai lăsat în urmă inimi îndurerate.
Au trecut doi ani de când ești printre îngeri,
Și de când cu tine parte din noi ai luat,
De-aș întoarce timpul la clipele de ieri
Azi cu noi ai fi, la fel ca altădat'.
Noi te vom păstra mereu în amintire,
Tu vei fi o parte din sufletele noastre,
Și te vom privi în zori și asfințire,
Ca pe un soare nou pe zările albastre.
Lui Vitejanu Cosmin - Marian
poezie de Răzvan Isac (26 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre amintiri, poezii despre transporturi sau poezii despre prietenie
Și dincolo de suflet... mai e loc
Nu judeca... o lume, după tine,
Când ești cuprins de griji și de dureri,
În noapte, te-au târât atâtea seri,
Și peste rău... nu mai încape bine.
Când pe altarul vieții arde foc
Și te-a cuprins, puțin câte puțin,
Iar sufletul îți pare că e plin...
Și dincolo de suflet... mai e loc.
Și dincolo de suflet cresc iubiri,
Sămânța lor... răsare fără ploi,
Ajunge hrana inimii din noi...
Și zâmbetul, tăcut, de trandafiri.
Și dincolo de suflet umblă dor
Ascuns între iubire și tăceri.
Lumină vie,-a gândului de ieri,
Prin soarele de dincolo de nori.
Și dincolo de suflet... multe flori,
Mai pun culori pe umbrele din noi,
Oricât am fi de rătăciți... și goi.
Și după nopți... se mai ivesc și zori.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri
Suflet lângă suflet
Sunt măgulit de ziua asta-n care
Voi prieteni buni... v-ați amintit de mine,
Vă dau la toți pe rând o-mbrațișare
Și vă doresc în viață numai bine.
Că nu-i în lume alta bucurie
Decât aceea de a fi iubit,
Chiar de iubirea-n toate nu te știe
Să o primești așa cum a venit.
La fiecare-n parte v-aș aduce
O mulțumire și un gând curat,
Dar poezia mea pe toți vă strânge
Și știu așa că-n suflet v-am intrat.
Aș vrea iubirea să vă împresoare
Iubirea are multe înfățișări,
Iubirea e în stele și în soare
Iubirea e pe cerul fără nori.
Pentru aceei ce mă păstrați în suflet
Voi încerca mereu să fiu o floare,
Să vă-nfloresc pe fața într-un zâmbet
Și să vă fiu alint la supărare!
poezie de Nicolae Panait
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele
Răsărit de dor
Asfințit de dor în suflet, dor de clipele de ieri
Câte nopți se vor mai duce, câte zeci de primăveri?
Aș mai vrea în taina nopții să-ți șoptesc, ca intr-un vis
O poveste-a cărui titlu a rămas încă nescris.
Poate înc-aștept sau poate n-a rămas nimic de spus,
Câte nopți s-au scurs agale, câte lacrimi au apus?
Te privesc și esti același, doar tăcerea ta e rece,
Zâmbetul nu-ți mai vorbește și-nțeleg că timpul trece...
Altădat-o-mbrățișare, astăzi nici măcar un ceas
N-ai păstrat să-mi scrii pe gânduri, cu tristețe, bun rămas!
Asfințit de dor în suflet, dor de mângâierea ta
Câte nopți se vor mai duce, câte am să pot uita?
Și-ncâ-mi pare câteodată c-am pe buze atingeri fine,
Al sărutului ce-ncearcă, urme de-amintiri să-ngâne.
Poate înc-aștept sau poate ușa-n urma ta s-a-nchins,
Câte nopți s-au scurs alene, câte vise nu s-au stins?
Toate trec și-n întuneric caut să te regăsesc,
Mi-ai lipsit, dar stiu că viața își urmeaz-un drum firesc.
Vreau fărâma mea de suflet, ce la tine s-a pierdut,
Am să uit a ta privire și-am s-o iau de la-nceput.
Răsărit de dor în suflet, dor de alte mângâieri
Câte nopți se vor mai duce, câte zeci de primăveri?
Poate înc-aștepți sau poate inima ți-e rătăcită,
Ce folos are iubirea, dacă nu e prețuită?
Mi-ai lăsat o amintire, doar atât în urma ta
Și-astăzi spun din nou iubirii:
Bun venit în viața mea!
poezie de Andreea Palasescu (26 aprilie 2016)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre întuneric sau poezii despre vorbire
Să fiu ca tine
Unde ai fost când ai venit
Căci casa-i goală si pustie
În ce loc unde tu te-ai rătăcit
Simțiri si sentimente se-mprăștie
Si sufletul mi-e ciuruit
Scăldat în lacrimi cu credință
Din dragoste si suferță
Din bunătatea ta a fost rănit
Ridică te priveste-n tine
Si-n gânduri acum esti rătăcit
Te îmbrățișez vino spre mine
Căci cu nimic tu n-ai greșit
Nu suntem suflet de azi de mâine
Iubirea noi mereu s-o prețuim
Suntem plămădiți ca si o pâine
Cuptorul cel fierbinte noi nu-l părăsim
Cu căldura din noi iubirea hrănim
Să crească flacăra dorinței
Să ne salvăm să nu murim
Să punem inima in dreptul conștiinței
Tu sterge ți lacrima din barbă
Si vezi cum soarele a răsărit
Privește verdele din iarbă
Acesta e destinul si el s a împlinit
Iuiește iartă dăruiește iubire
Cu aceeasi dragoste de sine
Un suflet cu iubire e plin de fericire
Eu îmi doresc să fiu ca tine
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre viitor, poezii despre verde, poezii despre salvare, poezii despre pâine sau poezii despre moarte
Rondelul lui
De-ar fi să-mi fac bagajul meu de suflet,
Te-aș lua pe tine și nimic în plus,
Cu tot cu visul nostru recompus,
Aș vrea să plec cu liniștea în cuget.
Ai fost o rază, dăruind un sclipet,
O clipă-n apa mării, la apus.
De-ar fi să-mi fac bagajul meu de suflet,
Te-aș lua pe tine și nimic în plus.
Pe coridoare vechi, un ultim umblet
Al unui sol ce are vești de-adus,
Ecoul glasului ce m-a sedus,
Parfumul tău și chipul plin de zâmbet.
De-ar fi să-mi fac bagajul meu de suflet.
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seducție sau poezii despre apă
Demult pierdut
Demult un suflet pierdut în adânc
Oamenii i-au și făcut mormânt
Nu se aude nimic, e doar vânt
S-a pierdut un om în adânc
Printre crengi se abate o trist-adiere
În aer se pierde o altă suflare
Tu porți în suflet mare durere
Te pierzi și tu în marea tăcere
Unde e amintirea
Unde s-a pierdut iubirea
De ce oameni-au uitat
De toți cei care-au plecat
Când pleacă unii dintre noi
Chiar dacă nu sunt eroi
Amintiți-vă c-au fost cu noi
Aprindeți o lumânare și voi
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumânări, poezii despre eroism, poezii despre durere sau poezii despre crengi
Permanența iubirii
Nicicând orice iubire n-ar trebui să piară!
Atâta doar că jarul de nu-l hrănești, se stinge...
Prezența ei difuză se-aprinde-n suflet iară,
Dacă vreo stea mai nouă te-atrage și te-ncinge...
Pot fi potop de stele, oceane de ispite,
Mieroase jurăminte și glasuri dulci, de miere,
Iubirea când e sfântă, cu ziduri neclintite,
Rămâne-un Turn de Aur - mister între mistere...
Prin viscolele vieții cu-asedii-n vijelie,
Cu lacrimi ne-nțelese, la margini de-ncercare,
Dar cu lumini în suflet, vei spune cu tărie:
Iubirea ce-a fost sfântă nicicând în veci nu moare!
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre miere, poezii despre viscol, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre promisiuni sau poezii despre ocean
Tratament pentru suflet...
Ați vrea să știți cum poate fi sufletul tratat
Oameni de știință de multe ori s-au întrebat
Dacă-i materie sau poate energie
Nici azi după atâta timp nu se mai știe
Cum să tratezi un suflet dacă nu-i organ
Cum să-l vezi dacă-i puțin peste gram
Și totuși un suflet de multe ori e în suferință
Cum își explică asta oamenii de știință
Cum am putea sufletul să îl tratăm
Unde se află, ce este, ne tot întrebăm
Cu siguranță el există și este de găsit
Dacă un suflet și azi mai poate fi rănit
Sunt răni ce ne-afectează sufletul
Se simt ca vuietul, se-aud ca urletul
Și dacă vrei să vindeci sufletul în rană
Atunci un antidot există, nu-ți fie teamă
Un singur tratament îl poate vindeca
Formula ideală este doar iubirea
Nu încercați s-o cumpărați din farmacie
Nici vreo formulă magică nu vrea să fie
Va trebui să luați în fiecare seară
O porție dintr-o substanță rară
De veți simți o nouă stare de trăire
Aveți un suflet vindecat doar prin iubire
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știință, poezii despre suferință, poezii despre siguranță sau poezii despre metrologie
Promisiunea
Și mi-am ținut promisinea, tată
Veghez! Lumina-n suflet se arată.
Dar plâng de dorul tău, oh, plâng de dor...
Mamă, eram întâiul tău fecior!
Azi cântă-n ceruri îngeri, pentru îngeri,
Se frâng de dor buchetele de sângeri
Și flori de crini răsar într-o cunună...
Sub pleoapa-ți, lacrimi grele se adună.
În suflet bucuria se împarte...
Un prunc, cândva, vi s-a născut în moarte.
Voi azi pășiți spre sfânta cununie,
Cu Dumnezeu să faceți părtășie.
Oh, pruncul vostru-i azi al lui Iisus.
Nuntă e-n cer... Voi v-ați rugat, ați plâns...
E visul vostru împlinit, părinți!
În gândul vostru îngeri dorm, cuminți...
Sub voalul alb, văd lacrimi de mătasă,
Mămică scumpă, te îmbraci mireasă.
Tăticule, nu lăcrima! Știi bine!
Mereu iubirea voastră-mi aparține!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre mamă, poezii despre copilărie, poezii despre bebeluși sau poezii despre tată
Azi cu moartea joc o carte
Azi cu moartea joc o carte,
Miză pun a mea viață,
De ea pierde eu am parte
De un mai lung fir de ață.
De voi pierde nu îmi pasă,
Viața mea s-a dus de mult,
Le fac lacrimilor casă
Într-un suflet plin de tumult.
Moartea-i principesa nopții,
Ea decide când și cum,
Va închide cursul vieții,
Peste ani sau chiar acum!
poezie de Razvan Isac (12 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jocuri sau poezii despre cărți
Dor de mamă
Trec anii-n zbor
Și timpul în neștire trece
Însă numai un singur dor
Cu viața timpul și-l petrece.
Mi-e dor de tine, mamă dragă,
Mi-e tare dor; Ce mult mi-e dor!
Aș vrea să știe o lume-ntreagă,
Că fără tine pot să mor!
Dar viața merge înainte,
Iar timpul zboară fără habar
Și de ți-ai pierdut dragul părinte
Inima-ți plânge în zadar.
Căci nimeni înapoi n-aduce
O ființă a cărei vieți s-a stins;
Degeaba sufletul îmi plânge,
Pierdută ai fost, oricât am plâns.
De atunci mult timp a mai trecut
Și a fost mai mult un timp pierdut.
De atunci lacrimile s-au uscat,
Dar dorul tot n-a încetat.
Căci toată viața dor îmi va fi,
Cât pe Pământ eu voi trăi.
Mereu eu numai tristă sunt,
Dar oamenii-s nepăsători;
De toți ar fi nemuritori,
Ce-ar mai fi viața pe Pământ?!
Dar tu te-ai dus înaintea lor
Și m-ai lăsat c-un singur dor.
Și acuma orice veselie
E ca și cum n-ar exista;
Nimic nu-mi mai place mie,
Decât doar amintirea ta...
În mintea mea tu ești tot vie
Și vei trăi o veșnicie!
Aceasta-i unica bucurie
Ce poate să-mi mai placă mie.
Mi se întâmplă foarte rar
Un zâmbet șters să mai schițez,
Mi se întâmplă mie, dar,
Mai mult nu pot să-mi imaginez.
Nici nu pot să râd voios,
Nu am puterea să o fac,
Din când în când zâmbesc frumos,
Însă numai când mă prefac.
De nimeni nu sunt înțeleasă,
Poate că le par prea voioasă;
Ei nu știu ce-n suflet se ascunde,
Căci nimeni în suflet nu pătrunde...
Doar tu adânc mi l-ai străpuns
Și-n inima mea ai pătruns.
Eu nu sunt singura din lume
Ce a pierdut pe cineva
Și nu-i de ajuns un singur nume
Izvorul vieții a-l seca.
Mai sunt mulți care-mi sunt aproape
Și unii chiar mă înțeleg,
Dar numai tu ai fost tot ce se poate
Chema mai bun, mai înțelept.
De lângă mine ai plecat
Dar, mamă, eu nu te-am uitat!
Eu mă gândesc mereu la tine,
Tu ești mereu doar lângă mine...
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre înțelepciune
Să fi știut... - jurnal de lacrimi de război
Să fi știut că va veni războiul, nu mai făceam copii... să suferim.
Dar cui să aparțină-această vină? Ce datorăm, cu moartea să plătim?!
De ce plătesc părinți, copii, cu sânge? De ce cu lacrimi spală suferința?
De ce planeta îngenunche, plânge? Străini de viață, căutăm credința...
De ce, de ce, de ce nu-mi pot răspunde, când calcă tancuri trupuri, le strivesc
Și din adâncul lor țâșnește sânge... Blestem de Dumnezeu îmi ispășesc?!
Copii flămânzi, fără părinți, departe, în lumea asta încă rătăciți,
De ce, răniți, tânjesc după dreptate? De ce sunt schije-n ochii lor cuminți?
Ce simte-un tată, când plecând la luptă, știe că va muri pentru fecior
Și pruncul fi-va ultima icoana pe care-n gând, o va purta cu dor?
Un pui de om, cu surioara-n brațe, ce simte când părinții i-au murit?
Dintr-un război, ce poți să iei aminte?! Căci sufletele-n el s-au schilodit...
Nu tancuri, avioane și rachete te sperie la fiecare ceas,
Ci moartea ce plătește biruri grele să ia de pe pământ ce-a mai rămas.
De ce să curgă lacrimă pe ceruri și-i secetă de oameni pe pământ?
Războiu-acesta, cui să folosească? De ce să n-aibă oamenii mormânt?
Nu-mi pot răspunde și mă doare-n suflet... Cu gânduri calde îi îmbrățișez,
Dar mă încearcă, iată,-un fel de urlet și-n mine în războaie mă trezesc.
Visez la pace și la libertate... Să-ntoarcă-n lume singurul Iisus
Ce-a adormit pe cruce și-n dreptate, spre Dumnezeu, ca un martir s-a dus.
Și mă trezesc cu sufletul o rană și gândul sângerând de necuvinte
Și plâng și plâng și plâng precum o mamă, toți pruncii lumii care n-au părinte.
Calc diavolescul sânge în picioare și plâng sub crucea lui Iisus... Mi-e dor!
Și plâng fiece suflet care moare, lăsând pământul mai pustiu, mai gol...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre plată sau poezii despre cruce
În suflet îmi înflorești
Ochii mei se tot desmiardă
Cu-a ta frumusețe pură,
În piept a început să ardă
Dragostea ce încet mă fură.
Mă desmiarda al tău glas
Cu-ale sale șoapte dulci,
Când pe pieptul meu te las
Al tău cap mereu să-l culci.
Nu mai sunt stăpân pe mine,
Tu îmi controlezi simțirea,
Fermecat mereu mă ține
Frumusețea ta, iubirea.
Ah! Tu floare dulce-mi ești,
Primăvară timpurie,
În suflet îmi înflorești,
Dulce floare purpurie.
Și îmi dai din nou amorul
Ce-l credeam de mult pierdut,
Azi am îngropat și dorul
Ce odată l-am avut.
poezie de Răzvan Isac (8 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre început, poezii despre primăvară, poezii despre ochi sau poezii despre flori
Copile cu ochi senini
Copile cu ochi senini,
Tu iarăsi vii printre străini,
În peșteră de paie reci
Tu capul iarăsi ți-l apleci.
Copilule cu ochi senini,
Tu iarăși vii prinre străini,
Copilule cu suflet blând
Tu vii și azi ca orișicând
De mii de ori, copil sărman
Tu vii în lume an de an
Dar totuși tu copile blând
Tu vii și azi ca orișicând
Demult, cu suflet plin de dor,
Te-ai coborât de mila lor
În ieslea rece te-ai culcat
Și nimeni nu te-a legănat
Și neștiind nu te-au primit
Iar tu cu suflet plin de dor
Ai plâns mereu de mila lor.
La mii de uși ai așteptat
Dar nimeni nu s-a îndurat
Copil cu lacrimi pe obraz,
Cu bine răul să-l plătești
Să rabzi, să ierți și să iubești.
Să te jertfești de mila lor,
Copil cu suflet plin de dor
Copilule, sărman copil,
Curat ca roua din april.
De câtă vreme tu petreci
La ușa inimilor reci,
Dar câți ți-or mai descuia azi
Copil cu lacrimi pe obraji.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre speologie, poezii despre rouă sau poezii despre jertfă
Te apropii tăcut
Te apropii tăcut, cu capul plecat,
căutând dezlegarea-n brațele Sale,
căci timpul s-a scurs într-un fir despicat,
suspine și zâmbete sentimentale.
Te-apleci cu pleoapele pline de vină,
la Icoana ce astăzi nu îți răspunde,
atât de-aproape și-ți pare străină,
doar glasul din suflet, Ea nu și-l ascunde:
- "E gol idealul ce-ai vrut să-l urmezi,
în sângele tău doar dorința și vinul,
iar dragostea mea poți s-o simți și s-o vezi,
mângaiere-ți schimbă de-ndată destinul."
Asculți cu regrete și capul plecat,
cu gândul căit ce se zbate în vină,
căci poți, decăzând, să te simți împăcat,
și beznă în suflet, să-ți pară lumină!
poezie de Mihail Janto
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre vin, poezii despre sânge sau poezii despre schimbare