Când l-am întâlnit prima dată pe Debussy, era plin de Musorgski şi căuta în mod deliberat o cale greu de găsit. În această privinţă, eu îl devansasem simţitor. Nu eram împovărat de Premiul Romei şi nici de vreo altă recompensă de acest fel, căci eu sunt un om ca Adam din Paradis care nu a câştigat niciodată nici un fel de premii - un leneş, fără îndoială. Pe atunci scriam Fiicele stelelor pe un libret de Joseph Peladan şi i-am explicat lui Debussy că nu eram cîtuşi de puţin antiwagnerian, dar simţeam că trebuie să avem o muzică a noastră - dacă se poate, fără varză acră. De ce să nu folosim sensurile pe care le proclamaseră Claude Monet, Cezanne, Toulouse-Lautrec şi alţii? De ce să nu transpunem în muzică aceste idei? Nimic mai simplu.

citat clasic din Erik Satie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!