Prin analogie cu pictorii impresionişti care au dezvoltat noi teorii despre lumină şi culoare, Debussy a făcut acelaşi lucru în muzică. La fel ca şi pictorii impresionişti sau poeţii simbolişti, a încercat să surprindă o impresie sau o stare sufletească trecătoare, şi-a propus să sesizeze exact esenţa unui gând cu cât mai multă economie. Era incomparabil mai puţin interesat de forma clasică decât de sensibilitate. A fost de la bun început mai întâi un băiat, apoi un bărbat sensibil. Încă din anii copilăriei, avea gusturi aristocratice. La vestita patiserie Bourbonneaux, prietenii lui se delectau cu bomboanele cele mai ieftine, cele din care puteau cumpăra cât mai multe pentru câteva centime. Debussy alegea un sandviş mic, sau o mică "timbale aux macaronis" (macaroane în aluat), sau altă specialitate delicată de patiserie. Mai târziu, gusturile lui au rămas la fel de rafinate. Îi plăcea să se înconjure cu tipărituri şi cărţi fine. Era un gurmand cu un apetit considerabil pentru caviar. Se îmbrăca aproape ca un dandy, alegându-şi cu grijă cravata, pălăria cu boruri largi. Ştia exact ce doreşte de la viaţă şi a luat ce a vrut de la ea, ignorând restul.

Harold C. Schonberg în Vieţile marilor compozitori (2008)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!