Când ar fi după corbi, toţi caii ar fi morţi.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul călare

Calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare,
calul călare pe calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare pe calul călare.

La ora când toţi, în secunda când toţi,
bolnavi, sănătoşi, unii vii, alţii morţi,
ies noaptea din casele-n care
s-au dus să petreacă în destrăbălare
şi vor să încalece şi vor să se ducă
şi vor să-şi ia caii legaţi de ulucă,
o, şi-a găsit fiecare,
o, şi-a găsit fiecare
calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare,
calul călare pe calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare pe calul călare.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet cu sonat

De la cai morţi, potcoave de-aş găsi
n-aş mai umbla prin lume, teleleu,
să zică, toţi, că-s vai de capul meu
şi că mai bine-ar fi de n-aş mai fi.

Le-aş pune pe o funie, şirag,
şi le-aş purta la gât, să am noroc,
iar uneori le-aş scoate să mă joc,
şi chiar le-aş bate, că-s de fier, de drag.

Iar când m-oi sătura, coroană-mi fac,
mai grea decât atârnă capul meu,
şi n-am s-o port ca un nebun, mereu,
că lăcomia-i boală făr' de leac.

Cum caii morţi, să fiu cinstit, nu-mi plac,
trec la castele. Am nisip... un sac.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvânt de dincolo de moarte

am plecat într-o noapte
am vrut să ating taina unei lumi
am tot căutat prin ploaie, prin anii împovăraţi
am găsit un om, un biet nebun
trăia retras de lume, de toţi
pe cer treceau caii sălbatici
plângea timpul sub copite de fier
uneori străbătea tăcerea în penumbra gândurilor
atunci am înţeles că lumea e o tristă umbră
desigur ei sunt morţi de mult
ploaia a spălat cadavrele de pe drum
eu nu ştiam că erau morţi
râdeau bezmetici, credeau că eu sunt acel nebun
şi dacă sunt...

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corbii

Doamne, când câmpu-i îngheţat,
Când în cătunele sărace
Al clopotelor vaier tace...
Peste-al Naturii câmp uscat
Din cerul tău adânc şi mare,
Frumoşii corbi fă-i să coboare!

Ciudate oşti de corbi năuci,
Ferit de vânturi cuibul nu vi-i!
De-a lungul galbenelor fluvii,
Pe drumurile cu vechi cruci,
Peste tranşei, şi gropi, şi şanţuri,
Abateţi-vă-n negre lanţuri!

Peste-ale Franţei mari câmpii,
Unde dorm noii morţi, - daţi roată
Ca fiece drumeţ să poată
Să cugete. De-aceea, fii
Un vestitor al Datoriei,
O, neagră pasăre-a veciei!

Dar, sfinţi ai bolţii, zugrăviţi
În vârfuri de stejar – caice
Pierdute-n nopţi, - pe pitulice
Lăsaţi-o celor ţintuiţi
În ale ierburilor carceri
De-nfrângerea fără întoarceri!

poezie celebră de Arthur Rimbaud (1871), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi muritorii vii, sunt morţi până într-o zi... Necazul e că cei mai mulţi rămân morţi pentru totdeauna!

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de George
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autobiografie la Belgrad

I

Geometria e liniştea
întâmplării!

II

Când caii dorm,
călăreţii sunt morţi!

III

Ieri gura mea sângera.
Azi sânge
ează cuvintele mele!

IV

Nu cântecul privighetorii,
ci înţelesul cântecului ei!

V

Mă leagăn ca un
elefant
spre cimitirul elefanţilor!
Nu gând,
ci fildeş.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Opere impersonale
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din folclorul românilor despre guvern şi popor

În ţară-s multe zvonuri şi braşoave,
Că sus e o căruţă cu mulţi hoţi,
Iar caii care-o trag nu au potcoave,
Că după vot...,, ne-am potcovit" cu toţi.

epigramă de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada jocului de şah

Reginele ucid perfid
Pionii taberei adverse,
Dar când nebunii le desfid
S-aruncă-n vid pe căi diverse.

Scăpaţi din turnurile reci
Cu toată ura strânsă-n coame
Pe zig-zagatele poteci
Se-nfruntă caii morţi de foame.

Doar regii ospătând pe brânci
Îşi oglindesc tristeţea-n linguri
Ştiind ce frig va fi atunci
Când vor rămâne singuri-singuri.

poezie celebră de George Ţărnea din Balade pentru vinul tânăr
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Morţii arată îngrozitor de morţi atunci când sunt morţi.

citat din W. Somerset Maugham
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cristos a înviat

Cristos a înviat din morţi!
A biruit mormântul
Îi cântă îngerii Lui toţi
Îi cântă-ntreg pământul.

Cristos a înviat din morţi!
Şi ne-a adus iertarea
El ne-a deschis a vieţii porţi
Prin el avem salvarea!

Veniţi cu toţi să ne-nchinăm
Celui ce ne iubeşte,
Onoare, slavă Lui să-I dăm
Căci Domnu-n veci trăieşte!

poezie de Elena Gherasim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul

Calul paşte iarbă,
Iarba paşte caii,
Iarba ne paşte şi pe noi,
Timpul ne paşte şi el,
Caii văzduhului ne pasc până la rădăcină,
Sărutul tău mă paşte uneori,
Cândva caii erau zei păgâni,
Domnul era ocupat cu zidirea Lumii,
Am eu un cal înţelept care mi-a spus povestea,
De ce, credeţi, se uită caii lăcrimând
La bietele noastre fiinţe?
Uneori mai dau şi din cap a jale.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La noi acasă...

La noi acasă nu sunt corbi –
La noi sunt ciori şi sărăcii,
Sunt câmpuri triste şi pustii –
Palavre mii şi oameni orbi.

La noi acasă ni-i prohod
Şi cântecul de bucurie
Averea ni-i pe veresie
Iar sufletul ni-i moş schilod.

La noi acasă corbi nu sunt
Dar veselia ni-i sforţată
Durerea ni-i ne-ndurerată
Şi setea ni-i doar de pământ.

La noi acasă ni-i blestem
Şi pâinea plină de sudoare
Blestem ne-e şi sfântul soare
Şi-o ură veche ni-i totem.

La noi acasă nu sunt corbi...
Străine, vino, ca să vezi,
Cum creşte-omida prin livezi
Şi amarul nostru să îl sorbi.

La noi acasă corbi nu sunt
Şi totuşi, corbii mi-au vestit
Că veacul nostru s-a sfârşit
Că pleavă suntem – dusă-n vânt...

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitirul hazliu

De-o vreme
în
fiecare dimineaţă

Morţii
cunoscuţi şi necunoscuţi

Se trezesc
cu
zâmbetul pe buze

E suficient
să-nceapă unul
să surâdă

Şi toţi
ceilalţi
se molipsesc
de la el

Pentru că
în
veşnicie

Nu-i aşa

Totul
se
transmite
instantaneu

Aşa
m-am
transmis
şi
eu

Apropo

Ştii
care-i
ultima
poantă

Care circulă
printre morţi

Cică pe ei
pe morţi
îi
aşteaptă

ÎNVIEREA

Pe când
pe noi

Ceilalţi

Ne aşteaptă
moartea

Să mori
de râs
nu alta

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitirul hazliu

De-o vreme
în
fiecare dimineaţă

Morţii
cunoscuţi şi necunoscuţi

Se trezesc
cu
zâmbetul pe buze

E suficient
să-nceapă unul
să surâdă

Şi toţi
ceilalţi
se molipsesc
de la el

Pentru că
în
veşnicie

Nu-i aşa

Totul
se
transmite
instantaneu

Aşa
m-am
transmis
şi eu

Apropo

Ştii
care-i
ultima
poantă

Care circulă
printre morţi

Cică
pe ei
pe morţi
îi aşteaptă

învierea

Pe când
pe noi

Ceilalţi

Ne aşteaptă
moartea

Să mori
de
râs
nu
alta

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caii sorţii

Caii sorţii -cai nebuni,
Cai de zbor hoinar,
Mai opriţi-vă-n păşuni,
Că vom merge iar...

Caii sorţii, cai de fum,
Cai de zbor sprinţar,
Mai opriţi-vă din drum,
Doar o zi măcar...

Ape limpezi de izvor,
Să nu stingă focul,
Vis de dragoste şi dor,
Să ne-aprindă jocul...

Caii sorţii, cai nebuni,
Aripi norocoase,
Poate veţi fi fost mai buni,
Dar la alte oase...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile sunt ca păsările: acasă, vrăbii; în afară, păuni; între patru ochi, porumbiţe; şi, după împrejurări, corbi, care pot scoate ochii.

citat clasic din Max Weber
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi morţi mai sunt în lumea asta

Mulţi morţi mai sunt în lumea asta
Suflete reci în carne vie
Mulţi morţi de frică să trăiască
Se nasc în ale lor sicrie

Mulţi bântuie prin întuneric
Împovăraţi şi traşi la faţă
Mai întâlnind vreun mort ce speră
Orbeşte, la o zi de viaţă

Mulţi se mai joacă de-a "trăitul"
Şi uită uneori că-s morţi
Pe când fărâma lor de viaţă
Le trage zilele la sorţi

Mulţi morţi mai sunt în lumea asta
Şi de-l găsesc pe vreunu viu
Îl mint că o să îi dea viaţă
Şi-l bagă repede-n sicriu

poezie de Gabriel Cîndea (septembrie 2019)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire cu haiduci

În codrul verde nu se mai pierde
Nu se mai vede urma de cal
Pe la izvoare nu mai apare
Umbra călare-a vreunui haiduc

Unde s-au dus, când au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?
Caii şi flintele haiducilor?

La drumul mare nu mai apare
Să mai omoare câte-un ciocoi
Să ia toţi banii pentru ţăranii,
Pentru sărmanii plini de nevoi

Unde s-au dus, când au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?
Caii şi flintele haiducilor?

poezie clasică de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vedeţi voi o ţară ce se cheamă Zori,
Ori nimeni n-o vede, că suntem toţi chiori?!
Au smuls din ea noaptea, stoluri mari de corbi,
Sau primele raze au lăsat doar orbi?!

catren de Mihaela Banu (25 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presimţire

Era o linişte împărătească
Se auzea susurul vântului
Clipocitul molcom al izvorului
Din ce în ce mai îndepărtat
Gânduri-gânduri nori şi corbi
Pluteau prin răcoarea sufletului
Şi nu mai putu să vorbească
O mie de junghiuri trec
Prin răzvrătirea sângelui
Prin ciocănitul cerului inimii
Orizonturile se învârtiră
Greutatea trupului
I se răsturnă în cap
Prin gât ca apa dintr-o sticlă
Ochii-i căzură cârpe
Sub oblonul pleoapelor
Într-o largă spulberătură
De fulgi cenuşii ca după
O încăierare între corbi
Fiorii unei presimţiri năprasnice
Îi junghiară bolta inimii
Şi nu mai putu să vorbească
E o linişte nepământească

poezie de Camelia Popp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!