Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Dacă s-ar face un sondaj, cred că omenirea ar fi sută la sută a renunțărilor, a răbdărilor și a plânsetelor. De ce nu ne făgăduim sufletelor noastre că VOM TRĂI și că VOM IUBI... așa cum cred că numai la 18 ani o poți face? De ce, oare? Trec anii și ne trezim aproape bătrâni, poate nu biologic neapărat, dar sufletește cu siguranță mai avem nevoie de resuscitare și am uitat printre griji și nevoi mature, să ne trăim de fapt viața. Cu timpul, devine mai important să avem confort material, decât spiritual, să avem case, cât mai mari și mai goale, indiferent că pașii noștri pe coridoarele sale și ale sufletelor sună sinistru a gol și a jale, purtăm lenjerii luxoase și trendy, dar dormim mai tot timpul singuri iar diminețile nu aduc niciodată urma chipului iubit pe perna de lângă noi. Cearceafurile sunt impecabile, doar un vis de undeva din trecut mai tulbură somnul nostru...

în Picată din cer - Casa de pe plajă
Adăugat de AnoukSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Nicu Gavrilovici

Țară de haiduci

Noi încă mai avem păduri umbroase
Si munți cu peșteri, ape cu bulbuci,
Avem și furci si ascuțite coase
Dar vai, nu mai avem de mult haiduci.

Noi încă mai avem boieri în țară
Cu cap de taur si cu minți la fel,
Avem atâta lacrimă amară,
Numai haiduci nu mai avem defel.

Noi înc-avem pe cer apus de soare
Și guvernanți ce au în cap eclipsă,
Avem si legi călcate în picioare,
Doar de haiduci avem cumplită lipsă.

Avem si potere ce în cătușe
Ar vrea țină un întreg popor
Avem vreo șase sute de căpușe...
Nici umbră de haiduc la vreun izvor!

Dar încă mai avem de-un leu speranță
nu o să sfârșim cu toți pe cruci...
Ne vom trezi și-n ultimă instanță
Vom fi o țară-ntreagă de haiduci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trăim astfel an după an, fără a duce la împlinire și desăvârși ceea ce am putea face acum, fiindcă gândim că avem tot timpul înaintea noastră: vom împlini mai târziu; într-o bună zi vom trece ciorna pe curat. Anii vor trece și nu o vom face niciodată, nu pentru moartea vine și ne seceră, ci și pentru , intrând într-o altă etapă a vieții, devenim incapabili să mai facem ceea ce etapele anterioare ne-ar fi îngăduit facem. Nu la anii maturității putem împlini o tinerețe frumoasă și plină de sens, după cum nu la vârsta bătrâneții putem dezvăluim lui Dumnezeu și lumii întregi ceea ce am fi putut fi în anii maturității. Este un timp pentru toate, dar, odată ce timpul s-a dus, sunt anumite lucruri care nu mai pot fi realizate.

citat din
Adăugat de ElSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă am lua suferințele vârstei de douăzeci de ani și le-am trăi la treizeci, pe cele de la treizeci la patruzeci... și așa mai departe cred că am schimba istoria lumii, am spune nimic nu e pentru totdeauna, nici un om nu e de neînlocuit, nici măcar mama, iubirea nu se trăiește doar în doi, moartea nu este în afara vieții, ea face parte din viață, că a pierde și a regăsi este un cântec de dor ce-l cântăm obsedant, că nu poți trăi în afara societății chiar dacă poți să ai trufia de a te crede superior ei, ajungi într-o modalitate sau alta devii sclavul său, că nu există viață fără existe compromis, că a face ce-ți place este într-un final definiția fericirii și cum atât de rar facem doar ce ne place..., sfârșim prin a fi veșnic nefericiți. Că a fi iubit este mai important decât a fi puternic..., dar că fiind iubit ești mult mai puternic!

în Picată din cer - Casa de pe plajă
Adăugat de AnoukSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă este așa după cum ne asigură oamenii de știință, noi toți avem în noi câteva molecule de-a lui Einstein, iar dacă particulele atomice ale corpului nostru fizic ajung în cele mai îndepărtate limite ale universului, atunci noi toți suntem practic componentele tuturor lucrurilor. Nu mai avem unde mergem dacă noi suntem deja peste tot, și acest lucru este într-adevăr, tot ce vom avea sau vom avea nevoie vreodată. Dacă ne iubim pe noi înșine măcar un pic, ar trebui respectăm toate lucrurile în egală măsură, și să nu ne pretindem superiori asupra ceea ce sunt, de fapt, alte părți. Este mâna superioară ochiului? Episcopul față de gâscă? Fiul față de mamă?

citat din
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avem nevoie de timp

Avem nevoie de timp pentru a crește și a descoperi suntem tot mai mici,
avem nevoie de iubire pentru a înțelege că a dărui este mai înainte de a primi - o lege nescrisă,
avem nevoie de lumină pentru a ști unde fugim din calea coșmarului întunericului din noi,
avem nevoie unii de alții pentru a realiza cât de neciopliți suntem cu toții,
da, cu toții
avem nevoie de Dumnezeu Creatorul cerurilor și al pământului pentru a ne lăsa ciopliți în chip de sfinți de mâinile nevăzute ale Marelui Sculptor.

Deși puțini înțelegem
și mai puțini acceptăm mustrarea cioplitorului
dar cei care rămânem până la capăt
vom vedea
în micimea noastră
că am fost mereu iubiți,
înconjurați numai de lumină.

Avem nevoie de timp pentru a transcende clipa
într-o eternitate.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Necredință...

De unde atâtea stele-n frunte!?
Astăzi, nu mai există așa ceva!
Nu mai există om care vrea
Să mute muntele din loc, altundeva...
Și nici nu cred că se mai poate!

Astăzi, e totul trist și-ntunecat –
La fel ca sufletul din fiecare,
Iar dacă ți se pare mă-nșel...
Demonstrează-mi ești mai tare:
Nu băga-n seamă al meu păcat!

Poți oare tu -mi demonstrezi
Că m-a orbit pe deplin necredința,
Tocmai în cei ce-ar trebui să cred
Și singur îmi scriu sentința,
Când spun : "toți suntem perfizi"?!

Poți oare tu crezi fără vezi –
Că natura umană nu este dușmană,
Acelor lucruri de care fugim,
Acelor lucruri care, azi, ne-ndeamnă,
nu trăim ca vitele-n cirezi?!

Înțelegi oare câte mii de ani,
Avem de când ne tot auto-pedepsim...
Inconștient?! Sau încă nu te-ai prins
Că suntem sortiți să nu ne trezim,
Până nu vom fi măturați de ani?!

poezie de din Începuturi (10 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru că nu putem trăi numai în prezent. Mai ales noi femeile, avem dorința aceea de a ne complica viața într-un mod inedit, visăm totdeauna ce nu putem avea, și cred că asta se întâmplă până târziu. Nu cred că există o vârstă a renunțărilor, eu cred că o femeie, fericită sau nu..., visează până în ultima sa clipă la fericirea aceea totală, deplină, care nu există cu adevărat, și care nu va fi să fie trăită niciodată de nici un muritor. Trebuie fie cald, ca apoi fie rece, să poți simți așadar, fie rău, ca apoi fie bine și asta zdruncine ființa ta din toate temeliile, trebuie fie ură ca apoi fie iubirea de după..., ea, amară, dulce, dar prezentă. Ce am fi noi fără contrastele astea, fără antagonisme?

în Picată din cer - Casa de pe plajă
Adăugat de AnoukSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrimă de stea...

Dacă-n cer se va mai naște un Iisus, oare l-am vrea,
Vom ști oare să-l iubim ca pe-o lacrimă de stea,
Și vom înțelege oare că doar suntem pe pământ
Ale sale lacrimi tandre de pe cruce și mormânt.

Vor mai fi în cartea vieții prinse într-un legământ
Și iubire și tristețe, lacrimi, zâmbete în gând,
Sau va trece ca o boare, peste zare duhul sfânt
Fără îi lumineze felinare pe pământ.

Va mai trebui o moarte îndure pentru toți
Să-nțelegem iubirea nu e tragere la sorti,
Vom mai ști să mai aprindem felinare pe la porți
mai punem lumânări pentru vii și pentru morți.

Vom ști să avem iubire cât în viață va mai fi
Și iubind a lui menire va fi noaptea numai zi
Sau îl vom lăsa pe cruce plătească pentru noi
Să-i putem face lumina sclavă-a noastrelor nevoi.

Mi-aș dori să nu mai fie iar nevoie de un fiu
Ce în lacrimi aline sufletul de dor pustiu,
mai știm că din iubire ne-ambrăcat cu har divin
Ne-a dat suflet și lumină -nvățăm să ne iubim.

poezie de din Din suflet
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avem din toate

Avem un președinte, avem și prim ministru,
Avem guvern, avem și sute de parlamentari,
Deși nici unul dintre ei, nu este un ilustru,
Dar de îi iei la număr, suntem cei mai tari.

În toată lumea eu nu cred că mai există,
Încă o țară, cu așa de mulți
conducători,
De–aceea toată România, e așa de tristă,
Noi ne plătim cinci șefi, la trei locuitori.

Ce este și mai rău e –i plătim degeaba,
Nu fac nimic cât timp le ține lor mandatul,
Abia–n finalul celor patru ani i – apucă treaba,
Și ne promit orice doar să mai prindă altul.

Avem necazuri multe, avem lipsuri la toate,
Pe–acest pământ nimeni, nu ne dorește,
Avem boli, ce peste tot au fost
eradicate,
Exodul Românilor spre–aiurea se- ntețește.

Avem doar plus opt grade în apartamente,
Avem benzina, mai scumpă ca în Occident,
Avem din Europa cele mai scumpe alimente,
Avem cele mai multe taxe de pe continent.

Avem salarii alocații și pensii de tot râsul,
Transportul e mai scump decât o putem duce,
De vrei medicamente te cam apucă plânsu,
Cât despre cultură, de mult i s–a pus cruce.

Avem în țară cohorte de hoți și criminali,
Poliția chiar și când vrea ne le mai face față,
Hoții neprinși au ajuns astăzi mari miliardari,
Și–i cumpără pe toți cu multă nonșalanță.

Avem din toate, dar absolut nimic de bine,
Pentru că ne lipsesc conducătorii-adevărați,
Chiar de–aș putea, eu nu mai ies în lume,
Oriunde merg românii, sunt foarte rău tratați.

poezie de (aprilie 2008)
Adăugat de Paul ConstantinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Cât trăim pe acest pământ

Cât trăim pe acest pământ
Mai avem un lucru sfânt,
O câmpie, un sat natal,
O clopotniță pe deal.

Cât avem o țară sfântă,
Și un nai care mai cântă,
Cât părinții vii ne sunt
Mai există ceva sfânt.

Cât pădurile ne dor
Și avem un viitor
Cât trecutu-l ținem minte
Mai există lucruri sfinte.

Cât Luceafărul răsare,
Și în cer e sărbătoare,
Și e pace pe pământ,
Mai există ceva sfânt.

Cât avem un sat departe
Și un grai fără de moarte
Cât ai cui zice părinte,
Mai există lucruri sfinte.

Cât durea-ne-vor izvoare,
Ori un cântec ce dispare,
Cât mai avem ceva sfânt
Vom trăi pe-acest pământ.

poezie de din Aripa sub cămașă (17 august 1989)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Manifest de unire" de Nicolae Dabija este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.08- 18.99 lei.

Unde dispar iubirile noastre când trupul celui iubit nu mai este lângă noi? Unde se duc toate sentimentele, trăirile, neliniștile, fericirile noastre? Și ce rămâne în urma lor? Un câmp de lupta dupa razboi..., cadavre de dorințe și cruci de vise pierdute. Se pierd și se regăsesc toate... în noi. Nu-i de mirare durata unei vieți devine din ce in ce mai scurtă, nu viciile sunt de vină, ci iubirea... Cred ca plătim un preț prea mare pentru cât de puțin primim, și apoi mai cred că cei mai longevivi dintre oameni sunt cei cu sufletul rece ca o piele de șarpe, aceia care nu iubesc, nu pătimesc...

în Picată din cer - Casa de pe plajă
Adăugat de AnoukSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carl Sagan

Dacă continuăm acumulăm doar putere dar nu și înțelepciune, noi cu siguranță ne vom autodistruge. Existența noastră în acel timp îndepărtat necesită ca noi să ne fi schimbat instituțiile și pe noi înșine. Cum aș putea îndrăzni ghicesc despre oamenii din viitorul îndepărtat? Eu cred, este doar o problemă de selecție naturală. Dacă vom deveni chiar și cu un pic mai violenți, mai inguști, mai ignoranți, și egoiști decât suntem acum, aproape sigur că noi nu vom avea nici un viitor.

citat clasic din
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "The Dragons of Eden: Speculations on the Evolution of Human Intelligence Paperback" de Carl Sagan este disponibilă pentru comandă online la 32.99 lei.
Viorel Muha

Viitorul soarbe prezentul inexorabil. Prezentul regretă de multe ori trecutul prin noi, căci întoarcere încă nu avem. Trecutul se pierde în timpul amintirilor, undeva departe. Să alegem cea mai bună cale de timp, căci pe toate le avem în față, dar doar temporar, iar de trecut să luăm aminte că nu putem -l mai avem.

(aprilie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Timp de schimbare

Le-am complicat un pic pe toate.
De fapt... le-am complicat cam mult,
Crezând că poate-avem dreptate.
Privesc în jurul meu... ascult.

Era, cam totul, mult mai simplu,
Tot ce doream, tot ce trăiam.
Acum devine foarte amplu
Și mă întreb de-i ce voiam.

Începem toți cu plâns sau zâmbet,
Puțini se nasc cei ce doar tac,
Dar când apar, e totul foșnet
Și chiar din prima zi îți plac.

Cumva trăim doar la extreme
Și echilibrul e precar,
Vrem demonstrații, teoreme,
Nu mai trăim viața ca dar.

Poate fi simplu... nu mai este.
Pe undeva, nu este rău.
Putem trăi într-o poveste,
În vârf de munte... sau în hău

Simt e timpul de-o schimbare,
Simt e timpul să mai fim.
Avem o șansă... una mare.
Hai -ncercăm să o trăim!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ne vom urî, ne vom ierta și vom uita...

Au trecut anii peste noi, străino...
Și, deși credem te-am cunoscut,
Azi, realizez c-a fost doar timp pierdut.
"Du-te", tu, fiind, iar eu fiind "vino"...

Au trecut anii, și-au trecut degeaba,
Cu investiții ce nu-și aveau rostul.
Au trecut ani, pe lângă noi frumosul...
Din noi, rămânând doar cocioaba.

Au trecut ani, lăsându-ne pustii
Și vor mai trece și-alții, din păcate...
Vor trece peste răni nevindecate
Și nu ne vom putea adăposti...

Vor trece ani punându-ne în față,
Tot ce a prins, urât, viața din noi...
Vor trece ani, aruncând la gunoi,
Tot ce am investit fără speranță!

Vor trece ani și nu va mai conta,
Nici cine-a fost străinul și nici prostul.
Vor trece ani și își vor cere costul.
Ne vom urî, ne vom ierta și vom uita...

poezie de din Începuturi (19 ianuarie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iosif Sava:
- În 1992 aveați impresia că ne îndreptăm spre o lume a valorilor și a competențelor!
Augustin Buzura
:
- Nu avem de ales. Ori vom fi, ori vom dispărea. Nu există ieșire. Dacă nu vom pune accentul pe cercetare științifică, pe materia cenușie, pe cultură și pe învățământ, vom dispărea. Întotdeauna oamenii vor cere una sau alta, dar ce trebuie de făcut este de dezvoltat aceste domenii, pentru , fără ele, nu avem niciun viitor.
Iosif Sava
:
- De ce trăim o așa criză a învățământului?
Augustin Buzura
:
- E o criză a tuturor. Toate lucrurile țin de competența unuia sau altuia. Totul pleacă de la oameni. De la a face curat în jurul tău, la ați asigura un confort spiritual. De aici pleacă totul. E mai ușor distrugi decât să construiești. Asta e!

replici din emisiunea Seratele muzicale TV
Adăugat de Avramescu NorvegiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trăim puțin

Trăim puțin, se scurge lunga vreme
Pe lângă noi, prin noi și peste noi,
În rădăcini ne ducem și-n poeme
Și parcă ieri am fost abia altoi.
Trăim puțin. Și nu vedem salcâmii
Cum viscolesc cu floare din înalt
Și parcă ieri compătimeam bătrânii
Că merg încet. Iar mâine înspre înalt
Tărâm vom trece. Clipele aceste
Se istovesc în timpul nesfârșit,
Devin cu fiecare zi poveste.
Devin, abia născute, infinit.
Trăim puțin. Și doar de noi depinde
Nu că trăim, ci numai cum trăim.
Când vreme peste nou un giulgi întinde,
Când tot murim, depinde cum murim.
Trăim puțin și nu avem ce face
Și zbuciumul e fără de folos.
Dar până ce vom reintra în pace –
Deși puțin, hai să trăim frumos!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Paradoxul vremurilor noastre

În istorie este că avem clădiri mai înalte, dar răbdare mai scurt㠖
Șosele mai largi, dar puncte de vedere mai strâmte –
Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin.

Avem case mai mari, dar familii mai mici –
Mai multe facilități, dar mai puțin timp –
Avem mai multe titluri academice, dar mai puțină intuiție –
Mai multă cunoaștere, dar mai puțină înțelepciune –
Mai mulți experți, dar mai multe probleme –
Mai multe medicamente, dar mai puțină sănătate.

Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim fără nici o socoteală,
Râdem prea puțin, conducem prea iute, ne enervăm prea repede;
Ne culcăm noaptea prea târziu, dimineața ne trezim obosiți;
Nu citim cărți, privim la televizor prea mult și ne rugăm prea puțin.

Ne-am mărit averile, dar ne-am redus propriile valori.
Vorbim prea mult, iubim arareori, dar urâm prea adesea.
Am învățat cum să ne facem drum în viață, dar nu o viață.
Am adăugat ani vieții, dar nu am dat viață anilor.
Am ajuns până la lună și ne-am întors de acolo,
Dar nu suntem capabili traversăm strada pentru a ne întâmpina noul vecin.
Am cucerit lumile exterioare, dar nu propria lume interioară.
Am făcut lucruri mari, dar nu lucruri importante;

Am curățat aerul, dar ne-am poluat sufletul.
Am supus atomul, dar nu prejudecățile noastre.
Scriem mai mult, dar învățăm mai puțin.
Facem planuri mai mari, dar înfăptuim puțin.
Ne-am deprins să ne grăbim, dar am uitat să așteptăm.

Am fabricat mai multe computere care livrează mai multă informație,
Dar comunicăm din ce în ce mai puțin.
Aceastea sunt timpuri pentru fast food și digestie greoaie;
Oameni mari, dar caractere mici;
Avem venituri mai mari, dar calități morale infime.
Am crescut enormi în cantitate, dar am rămas pitici în calitate.
Profituri considerabile, dar legături umane minuscule.
Acestea sunt timpuri de pace în lume, dar de luptă în familie –
Mai multă odihnă, dar mai puțină veselie –
Mai multe feluri de mâncare, dar mai puțină hrană.

Acestea sunt zile cu două surse de venit în casă, dar cu mai multe divorțuri;
Cu case mai luxoase, dar cu mai multe familii distruse.
Acestea sunt timpuri cu multe lucruri expuse la fereastră, dar cu cămara de provizii goală.

Un timp când tehnologia poate face manifestă această scrisoare ochilor tăi –

Și un timp când tu poți să alegi
Pentru a împărtăși aceste lucruri cu cineva.... sau doar pentru a lovi tastatura: delete.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Alexandru Andrieș

Fără griji

Anii trec mai ușor decât ne închipuim,
Îi căutăm în sertar și brusc nu-i mai găsim;
Nimeni nu știe precis unde se duc anii ăștia așa,
Eu cred că probabil se adună
Și stau împreună
Undeva!

Așa că nu-ți fă griji
Zău, tu nu-ți fă griji, draga mea,
N-ai de ce să-ți faci griji,
Toată lumea pățește așa...

Aș vrea te păstrez lângă mine, aproape de tot,
De-aia am conceput un buzunar special la capot...
În el încapi doar tu și nimeni altcineva,
Se-nchide cu fermoar
Și-năuntru doar
Argint și catifea!

Tu poți să vii oricând
Și stai aici cât dorești,
Și când e ziua ta
Am -ți cânt și-am să-ți spun povești...

Ce zici, ce idee!
Ține-o sub cheie,
Ai grijă de ea!...

poezie de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cu matusa prin Romania" de Alexandru Andrieș este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -76.97- 56.99 lei.

Avem nevoie

Astăzi, îmbrac rochia din fluturi și din flori,
Vreau închin un mic sonet iubirii
De dimineață, simt vara-mi dă fiori,
Uit tristețea și deschid, larg, poarta fericirii.

Trăim murind, de parcă nici n-am fi,
Umblăm mascați, trișăm pe mâna noastră,
Avem nevoie de mângâiere-n fiecare zi,
Să vindece dureri și răni în noapte-albastră.

Avem nevoie de razele ce vin în zori,
Avem nevoie de ropote de ploaie la fereastră,
Avem nevoie de mari grădini cu flori,
Ce-au năvălit, nu-ntâmplător, în viața noastră.

Avem nevoie de tot ce-i pământesc,
Avem nevoie de tot ce-a fost și tot ce va veni...
Avem nevoie să auzim zilnic:,, te iubesc!",
Avem nevoie de dragoste în fiecare zi!

Eu am nevoie de tine dimineața-n prag,
Cum am nevoie de muzică, de dans și de povești.
Tu-mi ești și decât muzica mai drag
Pentru mine, muzica mea, tu ești...!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce uneori după ce dormim, ne trezim și mai obosiți decât eram înainte de somn? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!