Dacă răul există, el se află printre cele non-existente, ca o formă oarecare a non-existenţei şi aparţine unuia dintre lucrurile amestecate cu nefiinţa. Natura corpurilor, pe cât participă la materie, ar putea fi ceva rău, însă nu răul iniţial. Partea iraţionala a sufletului acceptă răul, adică lipsa de măsură şi excesul şi defectul, din care provin ticăloşia şi laşitatea şi celelalte rele ale sufletului, afecţiunile involuntare care produc opiniile false, toate acestea determină sufletul să se gândească la cele pe care le evită şi pe care le caută.

citat clasic din Plotin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre realităţi, există şi materie există şi suflet, şi acestea sunt într-un singur loc, căci nu există un loc separat al materiei şi unul separat al sufletului(cum ar fi unul pe pământ pentru materie şi unul în aer pentru suflet), ci locul sufletului este separat, în sensul că nu se află în materie. Aceasta înseamnă faptul că sufletul nu este unit cu materia, iar acelaşi lucru nu se poate naşte şi din suflet şi din materie, adică nu se poate naşte din materia ca substrat (pentru că ea nu este formă)şi anume este separat. Materia aşezându-se pe sine însăşi sub suflet este luminată de el şi nu poate să pună stăpânire pe cel de la care primeşte lumină;sufletul nu poate suporta materia fiindcă din cauza acestei materii rele este incapabil să vadă. Aceasta este căderea sufletului: faptul de a veni astfel în materie şi de a deveni slab, fiindcă nu toate puterile sale sunt active, fiindcă materia le împiedică să îşi ocupe locul pe care sufletul îl deţine şi oarecum se opune şi face să devină rău ceea ce a luat ca pintr-un fel de furt, până când sufletul reuşeşte să se întoarcă la starea lui superioară. Aşadar materia este şi cauza slăbiciunii din suflet şi cauza viciului. Căci este ea însăşi rea mai înainte ca sufletul să devină rău, este de fapt răul iniţial.

citat clasic din Plotin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum sufletul pleacă de la virtute pentru a se înălţa spre frumos şi spre bine, la fel el porneşte de la viciu pentru a coborî la răul absolut. Contemplarea care aparţine sufletului ce contemplă viciul este a răului absolut, iar participarea la acest rău îi revine sufletului, care devine vicios, căci el se va afla în întregime pe "tărâmul neasemănării" când scufundându-se în sine, va cădea într-o mlaştină întunecată. Când sufletul se află în întregime în viciul absolut, el nu mai deţine viciul, ci îşi transformă natura într-una rea. Sufletul care se îndreaptă spre intelect se îndepărtează de materie şi nu se apropie de lipsă de măsură, rămânând pur.

citat clasic din Plotin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necesitatea răului poate fi înţeleasă astfel. Fiindcă nu există doar binele, trebuie să existe o limită a ieşirii din el, sau dacă cineva vrea să spună altfel, a coborârii neîntrerupte sau a depărtării de el, iar această limită, după care nimic nu mai poate exista este răul. De aceea este necesar ca ceea ce urmează după cel dintâi să existe, astfel încât şi ultimul să existe, acesta este materia, care însă nu are nimic din bine. Aceasta ar fi necesitatea răului. Când materia devine stăpâna formei întruchipate în ea, o distruge şi o corupe, aplicându-i propria natură, opusă ei, nu ducând recele spre cald, ci punându-si propria lipsă de măsură peste forma caldului, şi diformitatea peste formă şi excesul şi defectul peste ceea ce este măsurat, până când va determina forma să fie a ei şi să nu-şi mai aparţină, ca şi în cazul hranei animalelor, când este mâncată nu mai este deloc ca şi când a venit. Aşadar dacă trupul este cauza relelor, materia ar putea deveni, prin ea însăşi cauza relelor. Viciul care este ignoranţa şi lipsă de măsură în privinţa sufletului este al doilea rău.

citat clasic din Plotin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul inteligibil este doar raţiune şi nu s-ar mai putea naşte încă un altul care să fie doar raţiune, ci dacă se năştea un altul trebuia să fie inferior aceluia, nefiind raţiune, dar nici materie căci materia nu este ordonată, de aceea trebuia să fie un amestec. Cele la care universul acesta se opreşte sunt materia şi raţiunea, iar acolo de unde începe se află sufletul, care guvernează amestecul. Partea din suflet raportată la realitatea divină superioară rămâne neamestecată şi nu are piedică în actul ei, după cum partea sufletului care dă viaţă corpului nu primeşte nimic de la el.

Plotin în Enneade
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care intervin sau se amestecă în procesul natural de vindecare vor fi chemaţi, în cele din urmă, să dea socoteală pentru răul pe care-1 fac. Asta, deoarece răul este un atac, orice formă ar lua. Iar impunerea de a vindeca este un lucru rău, ca şi impunerea de a răni. Ele sunt două feţe ale aceleaşi monezi.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ura faţă de rău, care se manifestă, de fapt, prin durere, este necesară din punctul de vedere al corpului. Vorbesc însă de ura care provine dintr-o cunoaştere mai clară şi o raportez numai la suflet. Afirm de asemenea că ura este întotdeauna însoţită de tristeţe, deoarece răul nefiind decât o lipsă, nu poate fi conceput fără un subiect real în care să se afle;şi nu există nici un lucru real care să nu aibă în sine ceva bun, aşa încât ura care ne depărtează de un rău, ne depărtează totodată de binele cu care acesta este legat, iar lipsirea acestui bine, fiind înfăţişată sufletului nostru ca un neajuns care îi aparţine lui, provoacă în el tristeţe. De pildă, ura care ne depărtează de purtările rele ale unei persoane, ne depărtează totodată de convorbirea cu această persoană, în care altminteri am putea găsi ceva bun, lipsirea de acest lucru fiind supărătoare pentru noi. Şi tot astfel, în orice altă ură se poate observa un motiv de tristeţe.

citat din Ralph Cudworth
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răul

Cu răul de te vei lupta,
Un nume bun vei merita.
Cu răul dacă pactizezi,
Tu răul îl încurajezi.
Chiar doar tăcând, de-l vezi, pot zice,
Cu răul tu te faci complice.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (7 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răul este o plăcere dintre cele mai profunde. Luptând cu răul, ne ascuţim creativitatea.

Frank Herbert în Împăratul zeu al dunei (1965)
Adăugat de lucian bujor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţineţi minte că răul care există acum în lume va creşte doar în intensitate, şi nu răul va învinge acest rău, ci numai dragostea.

citat din Marea Ducesă Olga a Rusiei (1917)
Adăugat de Alina Roxana Chirila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi să-ţi mai spun una: ori de ce te-ai apuca, dacă n-o faci cu sufletul plin de dragoste, n-o sa reuşeşti. Dacă l-ai trecut pe om în rândul duşmanilor, l-ai urât şi ca răul făcut de el să-l schimbi în bine, n-o să-ţi fie ura nici tovarăş, nici bun sfetnic. De aceea nu trebuie să vezi în omul rău un duşman. Lasă-l pe el să te considere duşman şi să se bată cu tine, să-ţi fie urmăritor, iar tu urmărit - fiindcă oamenii vor lua partea ta. Nu te socoti nici duşmanul, nici prietenul omului rău. Tu trebuie să vezi stricăciunile pe care le răspândeşte răul pe care-l comite şi pe acest rău să-l urmăreşti, pentru a-l schimba în bine. Oamenii vor observa că binele a învins răul şi încep să te imite, făcându-se mai buni decât au fost şi atunci lucrurile rele şi gândurile, asemenea, îşi vor găsi mai greu locul.

Chabua Amirejibi în Data Tutashkhia (1975)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre două rele, răul cel mai mic este răul cert.

aforism de Paul Louis Lampert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi orice fiinţă îşi întâlneşte stăpânul care-o face să plătească răul făcut: căci răul vrea răul celui rău.

Pascal Bruckner în Luni de fiere
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vocabularul medical, "spirit" desemnează particule uşoare şi volatile care sunt părţile cele mai fine ale corpurilor, care le imprimă mişcarea şi care sunt mijlocitoare între trup şi facultăţile sufletului, slujindu-i la săvârşirea tuturor actelor lui. Spiritele vitale şi animale sunt cele care umflă muşchii pentru a susţine corpul şi a-l face să se mişte.

Antoine Furetiere în Dicţionar universal (1690)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă totul s-ar sfârşi cu moartea noastră, atunci moartea ar fi o soluţie pentru cei răi care şi-ar scăpa cu o lovitură nu numai trupul, ci şi sufletul lor, cu toată răutatea din ei. Dar, pentru că sufletul este nemuritor, evident, nu există scăpare de răul de care se tem. De aceea răii trebuie să se gândească la judecata de apoi.

citat celebru din Socrate
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răul în sine nu există cu titlul cu care Binele există în sine. Răul nu e decât o rea folosire a binelui, înţelegând prin aceasta a ceea ce există.

Denis de Rougemont în Partea Diavolului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce? (I)

Mă întreb, de ce
suntem atât de haini,
nu vedem răul
ca flori printre spini
culmea şi hăul,
de ce pe-astă lume
confundăm
răul cu bine,
iubirea cu ura,
frigul, căldura,
zidul care desparte
toate, şi totul
de la mine la tine?

poezie de Dănuţ Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu iese din propria viaţă curat. Toţi purtam cu noi traumele, nefericirea, ofensele, eşecurile, nedreptăţile, adversitatea celorlalţi. Cei mai buni dintre noi încearcă să nu perpetueze răul, să nu-ntoarcă asupra altora, la rândul lor, răul care li s-a făcut. Dar fiecare ne torturăm pe noi înşine amintindu-ne în detaliu, cu o claritate halucinantă, în atâtea nopţi fără somn, episoade din viaţa noastră în care răul şi perversitatea au triumfat.

Mircea Cărtărescu în Frumoasele străine (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar: dacă trupul ţine de materie înseamnă că el este un simplu produs al interacţiunii celor cinci elemente, nu eşti tu. El aparţine hranei, adică pământului, aparţine lichidelor consumate, adică apei, aparţine proceselor metabolice/digestive, adică focului, aparţine respiraţiei, adică aerului şi aparţine unei forme, adică spaţiului. Dar tu poţi vedea toate acestea, nu-i aşa?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atacă răul care sălăşluieşte în tine, nu răul din ceilalţi.

citat celebru din Confucius
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adulterul este o infracţiune care, privită din punct de vedere politic, îşi extrage forţa şi modalitatea (de înfăptuire) din două cauze: legile schimbătoare ale oamenilor şi acea atracţie deosebit de puternică care împinge un sex către celălalt; în multe cazuri ea se aseamănă cu forţa de gravitaţie care este motorul universului, căci asemeni gravitaţiei se reduce pe măsură ce distanţele cresc; şi dacă prima modifică toate mişcările corpurilor, la fel şi atracţia dintre sexe modifică toate mişcările sufletului, cât timp durează ciclul ei; un lucru le deosebeşte însă: gravitaţia realizează un echilibru când întâlneşte obstacole, în timp ce atracţia îşi trage forţa şi vigoarea chiar din obstacolele întâlnite.

Cesare Beccaria în Despre infracţiuni şi pedepse, Infracțiuni greu de dovedit prin probe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!