Nopți la Zarcă
Șoapte putrede, nu voci,
Bezne înfiorătoare.
Ca-ntr-o baltă duhnitoare
Colcăim, bieți mormoloci.
Ce urși vin din peșteri reci
Și sub pașii grei ne calcă?
Dai un geamăt, strâmbi o falcă
Și adormi apoi pe veci.
Ca din haos, din abis,
Vântul sub zăbrele plânge;
Leșul lunii, plin de sânge,
Se rostogolește-n vis.
Stelele cu ochi de lup
Ies din văgăuni la pânde.
Haite de vampiri, flămânde,
Ne sug sângele din trup.
Ah, degeaba facem cruci
Să ne ocrotească Domnul,
Să nu ne mai fie somnul
Plin de șerpi și de năluci!
Vai, când nopțile se-aștern,
Fierbe bezna, geme lutul,
Spaimele lovesc cu cnutul,
Zarca toată-i un infern!
poezie clasică de Ionel Zeană din Acești mari poeți mici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sânge
- poezii despre noapte
- poezii despre șerpi
- poezii despre vânt
- poezii despre voce
- poezii despre visare
- poezii despre vampiri
- poezii despre urși
- poezii despre timp
Citate similare
Nu fugi că e în van, ploaia cade din tavan
nu clachează cine calcă
la răspântii papagali
e muzeul plin de gali,
mutul se ținea de falcă
nu de falcă, ci defalcă
să salveze colivia
că ne pradă hoții via
cu căruțele și-o calcă
nu de falcă, ci defalcă
grijile pe cap de om
din butelcă într-o salcă,
bea de sete, rromul, rom
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre salvare, poezii despre ploaie, poezii despre papagali sau poezii despre muzee
Din adâncuri
Mă privesc doi ochi cu ură,
Din adâncurile reci
Si incearcă să m-atragă,
Captiv lor sa fiu pe veci.
Din adâncuri din morminte,
Duhuri sfioase apar
Umbre, cu forme de oameni,
Cu ochi roșii ca de jar.
Din adâncuri reci de ape,
Sau din peșteri din pustie
Din subsoluri părăsite,
Tu, mi te arăți doar mie.
Iar prin locuri neumblate
Prin orașe părăsite
Peste morminte uitate
Iți faci prezența prin ispite.
Acesta poate fi un vis,
Sau rânduri dintr-un acatist
Scrise pe foi din aur pur,
Citite de-un satanist.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre uitare, poezii despre speologie, poezii despre satanism, poezii despre roșu, poezii despre oraș, poezii despre aur sau poezii despre apă
Te uită... ianuarie!
Te uită ianuarie, cu ochii smintiți,
De geruri și urlet răzlețe
Prin neaua ce plânge copaci obosiți,
Și patul ce vrei a mi-l ninge.
Te uită degrabă, năvalnic coboară,
Cu foamea din minte privește,
Un pod plin de vise, legat și de stele,
Ce gândul ți-a dat a-l cuprinde.
Te uită, amarnica iarnă târzie,
E cripta cea albă din tine,
De stai amorțit printre multele șoapte,
Când inima calcă și zile.
Te uită, posac îți e pasul, bătrâne,
Lași nopțile în urlet de haită,
Flămânde de mine... pereții-s de gheață,
Grăbește... și nu mă mai ține!
poezie de Katherine Mag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre stele, poezii despre poduri, poezii despre plâns, poezii despre ochi sau poezii despre ninsoare
Ordo amoris
Privim în lume doar noi doi,
Din întunericul intens
Și-n căutarea unui sens,
Pas înainte și-napoi,
Iubim... facem ce vrem, apoi!
Din mediu-nchis și rece sloi,
Să-i dăm lui Leibniz o monadă,
Când stele stau, din cer, să cadă,
Scoțând lumină din noroi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!
Un joc secund prinde altoi,
Foșnind "causa sui", firesc,
Infern contra Infern, dantesc,
Sclipind în flori de caprifoi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!
Când plâng izvoarele vâlvoi,
Ne-adeverim întru Aristotel,
În Toma D'Aquino.... vai!, el
E-un biet trifoi cu patru foi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre religie
- poezii despre lumină
- poezii despre jocuri
- poezii despre iubire
- poezii despre iad
- poezii despre flori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Lovesc inutil stelele din baltă
oglinda cerului nu poate fi spartă
tulbur doar nămolul așezat cuminte pe fund
la dospit de îngeri blonzi
din mormoloci delfini
din nuferi plante carnivore
la ceas de lună plină
la pi pe patru de momentul zero
întind lăbuța după o inutilă vină
mă transfer la liber în echipa adversă
sparg fulgii și împart oamenii de nea pe un mărăcine
să-mi cânte măceșii a mii de toamne
pe o saltea cu păpădii îmi așez visul
să-i fie gaben și amar
apoi închid ochii și-mi împart întunericul
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vinovăție, poezii despre toamnă, poezii despre păr blond sau poezii despre plante
Mi-e dor de obiceiul vostru
Mi-e dor de obiceiul din Banatul vostru
De-ați pune'n mână paharul cât mai plin.
E-un obicei frumos, pe gustul nostru,
Să simți din plin că ai băut un vin.
În înserarea ce pe deal se pierde,
Să beau cu Roșca-un Cabernet de Recaș, gros,
Să simt cum sângele în mine fierbe
Ș-apoi să plec, nebun, încet, pe jos.
Cu un popas la Josu'n Topolovățul Mare,
Unde să gust un vin, doar un pahar, în drum,
S-ajung apoi la Buziaș, în care
Să beau cu primărița-un Otonel plin de parfum.
Să mă opresc apoi la Teremia Mare,
Să beau cu Willy un păhărel de vin.
Se zice că-i ușor, că nu este prea tare,
Dar dacă-l beau, picioarele mă țin?
Ș-apoi să-nchei plimbarea aceasta'n care
M-a însoțit Răducu, prieten priceput,
În micul separeu din Sânnicolaul Mare,
S-o iau cu Oncu iar de la'nceput.
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre prietenie, poezii despre plimbare, poezii despre picioare, poezii despre nebunie, poezii despre frumusețe, poezii despre dor sau poezii despre Banat
Calea gândului
Cuvintele mele, în noapte,
mai calde, mai tandre, mai dulci,
coboară din stele în șoapte
ce vin și se-aștern când te culci.
Îți sunt adăpost și speranță,
suport, mângâiere și vis,
sunt viața perfectă, romanță,
lumina din raiul promis.
Citește, zâmbește și iartă
acele cuvinte ce dor!
Trasează pe-a cerului hartă
o cale de gând arzător
Pe care,-n cuvinte flămânde,
să-ți vin, să m-aștern într-un rând
iar tu, cu privirile-ți blânde,
să-l poți mângâia: "Pe curând!"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre cuvinte, poezii despre zâmbet, poezii despre viață sau poezii despre rai
Nani, nani
M-am așezat cuminte lângă tine
Și-am măsurat de jur și împrejur,
Sicriul să nu aibă vreun cusur
Când ne vor putrezi oase puține.
Ca la un scurt popas însângerat,
Maria-și pieptăna părul de vată;
Nici nu mai e ce-a fost și ea odată:
Cucoană părăsită de bărbat.
Mai sus, înspre o baltă cu brotaci
Și apă sălcioasă ca un vin,
O lună-și prelingea din sânul plin
Ce-a mai rămas din tinerii burlaci.
Mă uit la ceas. E ora nopții reci.
Copiii se ascund prin crăpături.
Noi tragem două-trei înjurături,
Apoi ne adormim, zâmbind, pe veci.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre somn, poezii despre păr, poezii despre promisiuni, poezii despre ore sau poezii despre moarte
Simt noaptea
Simt noaptea cum mă-ncolăcește
Și liniștea când mă pătrunde,
Chemarea ce mă-nebunește
Și mă așteaptă... nu știu unde.
Luna-i pe cer... mereu stingheră
Și stelele, încă, mă ceartă,
Ca-ntr-o iubire efemeră,
Când taina nopților... mă iartă.
Cerul e plin ca o-ntrebare,
De lacrimi reci și de lumină,
Când tu apari fermecătoare
Și-aduni, luceferi, din grădină.
Simt noaptea întinzând aripe,
Ca un sărut pe buze moi,
M-ascund în liniștea de clipe
Și-n taina șoaptelor... din noi.
Te-adun, apoi, din rătăcire,
Tăcut arzând și-ndurerat,
Alerg către nemărginire,
Poate de ea... voi fi iertat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre tăcere, poezii despre sărut sau poezii despre ceartă
Închisoarea de week-end și la domiciliu
Legea asta fistichie
Și sută-n sută neghioabă
Scoate hoți din pușcărie
Și-i lasă liberi degrabă.
De-ai furat și-ai vilă mare,
Nenicule în mod cert
Faci din vilă o-nchisoare...
De e iarnă, bei vin fiert!
Mergi la saună și-n baie,
Mănânci și fripturi în sânge
Iubita, tortul ți-l taie
Și-n răstimp... poporul plânge!
Plânge, dar degeaba plânge,
Când pentru-o bere și trei mici
El le-a dat friptura,-n sânge
Votându-i pe-acești nemernici,
Ce astăzi legiferează...
Domnul să ne aibă-n pază!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre prezent, poezii despre libertate, poezii despre legi, poezii despre iarnă sau poezii despre dulciuri
Nopți telurice
În haine negre cu trene
Ies nopțile din avene
Înnegrite la sprâncene
Asortate cu orgoliu
Învelite în lințoliu
Echipate ca de doliu
Urcă nopțile pe brânci
Din genunile adânci
Cățărându-se pe stânci
Vin nopțile din abisuri
Depășind grave suișuri
Evocând doruri și visuri.
Vin de multe generații
Cu sau fără invitații
Incitând la meditații.
poezie de David Boia (24 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre negru, poezii despre vestimentație, poezii despre stânci, poezii despre sprâncene sau poezii despre orgoliu
Rătăcire
Pășesc printre frunze fără să-mi pese,
Urmez o cărare fără sfârșit
Spre culmile goale și-atât de imense
Deșis de speranțe atât de-ncâlcit...
O ploaie măruntă se cerne din nori
Călcând în picioare părerea,
Un urlet de lupi îmi stârnește fiori
Și-mi cheamă din suflet durerea...
Geme pădurea trosnind de durere,
Strigoii pândesc din abis,
Mă cheamă mormântul plin de himere,
Adorm învelit în giulgiu de vis...
poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre suflet, poezii despre strigoi, poezii despre sfârșit sau poezii despre păduri
Lucernă ca din vis
Cheamă-mă în vis,
cămașa să-ți deschei
cu nasturii de stele,
să te scriu pe trup
cu sângele prelins,
făcut mărgele...
Pune-mă inel,
la glezna ta fierbinte,
ia din mine tot,
chiar și moartea,
trece-o prin penel,
fă din ea un șopot...
Crește-mă în tine,
lucernă ca din vis
cu ochiul lunii-n ea,
iar când cumpăna
ține să se-ncline,
Ia din Dumnezeu
dragostea!
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre glezne sau poezii despre Dumnezeu
Oaia cea pierdută
Pe-un hău fără vad,
pe-o gură de Iad,
ce umbră fugară
urcă și coboară
în faptul de seară?
E oaia din urmă
fugită din turmă,
e oaia pierdută,
una dintr-o sută,
e oaia ce plânge
cu lacrimi de sânge...
"Drăguțule bace,
vino de mă-ntoarce,
de mă-ntoarce-acasă
din negura deasă.
Iată-ți cer iertare
c-am rămas pe vale,
crezând că-n genune
sunt ierburi mai bune,
crezând că-n rovine
sunt ape mai line,
crezând că-n spelunci
sunt umbre mai dulci.
Nu știam că-n lume
apele-s spume,
bulgării sunt sterpi
și umbra-i cu șerpi."
Plânge-amar oița,
plânge miorița.
Dorm viroage-afunde.
Nimeni nu răspunde.
Iar pe-un deal de stâncă,
din bezna adâncă,
iese lup flămând
lung adulmecând,
prin ceață urlând...
"Au-auuu... oare cine
plânge cu suspine
prin gropi cu jivine?
Au-auuu... soră dulce
ce alean te-aduce
de sus, din răscruce?"
"Drăguțule bace,
vino de mă-ntoarce-acasă,
unde iarba-i deasă,
mă-ntoarce la stână,
unde apa-i bună,
unde-s garduri Žnalte
și lupii deoparte.
Lasă-le-adormite
oile smerite,
lasă-le-ntre mirți
oile cuminți,
în iarbă cu rouă,
nouăzeci și nouă,
și vino prin ceață
la oaia răzleață,
la oaia-nșelată,
cea mai vinovată,
de lup căutată!"
"Au-auuu... soră bună,
haidem împreună
să-mpletim cunună!
Au-auuu... stea frumoasă
vinŽ la mine-acasă,
ca mândră mireasă!..."
"Drăguțule bace,
vino de mă-ntoarce,
de mă-ntoarce-n pace!
Că numai tu doară
plângi pentru-o mioară.
Că numai cu tine
apele sunt line,
iarba-i cu sulfine
și ieslele pline;
iar lupii nu urlă
ca viforu-n turlă!"
Plânge oaia, plânge
cu lacrimi de sânge.
Unde-i baciul, unde?
Nimeni nu răspunde.
Și prin spini deodată
chip de lup se-arată,
gură încolțată,
limbă spumegată,
frunte-ncrâncenată.
Iar oaia pribeagă,
sleită de vlagă,
geme și se-ngaimă
tremurând de spaimă
și drept peste-un trunchi
cade în genunchi.
Dar ce glas, ce tunet
vine cu răsunet?
Iată... vine baciul
trosnind cu gârbaciul,
cu vântul în plete,
cu fluieru-n bete,
repezind cu sete
cârja de stejar
în lupul flămând.
Dar, vai, șerpi plevușcă
pe păstor îl mușcă.
Spinii de pe munte
îl împung în frunte.
Pietrele din bezne
îl crestează-n glezne.
Iar lupul de-a drept
îi sare în piept.
Rânjind oțărât,
îl mușcă de gât.
Trăgând cu nesaț,
îl rupe de braț.
ca un val involt
se zvârle de șold.
Dar baciul viteaz
prinzând cu necaz
fiara de grumaz,
de sus, de pe stânci,
îi dă iute brânci
în râpele-adânci.
Apoi plin de sânge,
puterile-și strânge,
pe frunte-și sărută
oaia cea pierdută
și, cu ea pe umăr,
prin șerpi fără număr,
își croiește vad
prin gura de Iad
prin cioate de brad.
Sună văgăuna:
"N-am pierdut nici una!
N-am pierdut nici una!..."
*
Iar colo la stână
stau acum pe-o rână,
stau acum în tihnă
oile-n odihnă.
Somnul le alină,
luna le-nsenină,
norii li se-nclină.
Doar tu, baci viteaz,
doar tu stai tot treaz,
priveghind cu drag,
cu aspru toiag,
din noapte în noapte,
cu oile toate,
din zori până-n zori,
cu turma-ntre flori.
Dar la nunta ta,
munții vor cânta,
brazii voi juca,
îngerii din Rai
vor sta fără grai,
văzând lângă tine
oile senine
prefăcute toate
în albe surate,
în albe domnițe
cu crini la cosițe.
O, dar ce crăiasă,
ce împărăteasă
îți va fi mireasă
îmbrăcată-n soare,
cu văl de ninsoare,
cu stele-n cunună,
călcând peste lună?
Nu va fi o zee,
zână marmoree,
nici os de regină
din zare străină.
Ci-ți va fi menită
oaia cea fugită...
oaia rătăcită...
oaia cea pierdută,
una dintr-o sută,
cea mai vinovată
și cea mai pătată,
dar decât oricare
prin dulce iertare
cea mai iubitoare!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi sau poezii despre lupi
Armonie de vis
la baza muntelui am construit o casă
lângă un mândru codru de stejari
privighetori cântă rapsodia duioasă
drumul spre fericire e plin de birjari.
la carul timpului e înhămat un murg
hrănit doar cu ovăz cu mere răscoapte
cunoaște lumina drumul spre demiurg
aleargă ca vântul și zi și noapte.
murgul mi-e prieten are stea în frunte
frumoasă călăuză pentru întunecare
demoni din coșmare poate să înfrunte
bezne și tenebre calcă în picioare.
timpul se rotunjește cu dragi amănunte
armonii de vis întâmpin sub soare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stejari sau poezii despre privighetori
Secera lunii
taie răul din spitale
stafiile stau cu fețele
în bătaia umbrei
lanuri de cuie bat
step într-un ochi verde
de pădure căzut în lacul
morii plin cu lebede
de hârtie creponată
câinii latră ghem de spini
fetele tipar de ghimpi
stau țepe uscate
în tunul înalt din cetate
un acarian piaptănă un virus
cu secera lunii în carul plin
peștii sfârâie-n tipsie
bacteriile adunate la fumoar
au scos un fel de abecedar
totul a pornit de la tăietura
lunii seceră gâdilă la gât
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre înălțime, poezii despre verde, poezii despre pești, poezii despre medicină, poezii despre lebede sau poezii despre hârtie
Toamnă
O ploaie deasă cade din văzduh
Din norii cenușii și reci,
Stau și privesc la sălcile ce plâng
Cum le apleacă ploaia pe poteci.
Văd doar alei triste și goale
Din parcul plin de frunze
De cânt și glasuri autumnale,
De iele, zmei și muze.
Ridică vântul frunze șuierând
Din parcul trist în ochi și cugetări
Și-același antic, umed anotimp
În ale nopții dese evadări.
Privește toamna-n casă mohorâtă
La joc de umbre reci și selenare,
Sufletu'-i singur iar odaia mută
Și ochii prizonieri in lumi bizare.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre parcuri sau poezii despre nori
Curtea Constituțională a României (CCR) (pamflet)
Formată, vai, din politruci
(Eu când îi văd chiar îmi fac cruci),
Din foști juriști de la CeAPe,
Din slugi de pe la PeSeDe,
În loc să fie mai discretă,
Ea se comportă ca vedetă.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (12 decembrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cruce sau poezii despre România
Bocet epuizant
M-aș așeza cu capu-n pumni și-aș plânge
pentru destinul meu ursuz de cuc,
că nu pot la sfârșit nimic să duc,
aș plânge lacrimi, ca să curgă sânge.
Să mi se scurgă sângele din vine
în bălțile finalului de veac,
să pară că vorbesc, dar eu să tac,
să tac în gura mare despre tine.
Să tac iubirea mea adânc-bolnavă,
să tac și fulgerul că te-aș zdrobi,
să tac ca încleștatul de gingii,
să tac și a revanșă, a gâlceavă.
M-aș plânge pân-la os și pân-la nume
prin ochi, ca lacrimă să ies din lume.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Adrian Păunescu despre sânge, citate de Adrian Păunescu despre sfârșit, poezii despre vorbire, citate de Adrian Păunescu despre vorbire, citate de Adrian Păunescu despre timp, citate de Adrian Păunescu despre plâns, citate de Adrian Păunescu despre iubire, poezii despre gură sau citate de Adrian Păunescu despre gură
Lună-n ochii tăi
E atâta lună în ochii tăi
Și luminează sângerândă,
Din când în când o rază crudă
Sticlește în ochi cu vâlvătăi.
Din când în când clipești din pleoape
Cu genele spre frunte-ntoarse,
Privești spre stelele colțoase
Șoptind încet: "stai pe aproape".
Ce raze blânde vin din noapte
Și cum ne mângâie, și-s hoațe,
Aș vrea să te cuprind în brațe,
Ai vrea și tu, dar stăm deoparte.
E toată luna în ochii tăi
Și pare că nu vrea să plece
Și între noi e-atât de rece
Cu un parfum plin de văpăi.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc