E toamnă, iar

Acum, la noi, e toamnă, iar.
Pe străzi vezi lume tot mai rar
Şi eu aştept, ca Păstorel,
S-apară primul "tulburel"!

epigramă de Ion M. Mihai din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstorel oenolog

Pentru noi e foarte clar:
Vinu-i limpede-n pahar.
Numai - spune Păstorel -
Spiritul mi-e... tulburel!

epigramă de Pavel Bellu din Păstorel, politice şi apulitice (1994), traducere de Gheorghe Suciu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echinocţiu de toamnă

Pe sub deal, pe lângă crame,
Cu parfum de tulburel,
Turme, turme de-epigrame,
Cu un singur Păstorel.

epigramă de Mircea Ionescu-Quintus din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echinoxiu de toamnă

Pe sub deal, pe lângă crame,
Cu duhniri de tulburel,
Turme trec de epigrame
Şi un singur Păstorel!

madrigal de Mircea Ionescu-Quintus din Păstorel, politice şi apulitice (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu Păstorel

Versuri la Academie,
Sau la cramă, tulburel?
Amândouă, dar să fie
Cu... maestrul Păstorel.

epigramă de Constantin L. Moldovan din Concursul "Alo... Păstorel", Iaşi, tema "Cu Păstorel la cramă" (octombrie 2011)
Adăugat de Constantin L. Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum închide ferestrele

Acum închide ferestrele şi spune câmpurilor ssssst:
Dacă trebuie, lasă copacii să-şi tremure frunza-n tăcere;
Acum nu se mai aude nicio pasăre, iar dacă vreuna cântă,
Fie-n paguba mea această pierdută plăcere.

Va fi cu mult mai înainte ca mlaştinile să revină,
Mai înainte s-apară prima pasăre şi primul ei cânt:
Aşa că-închide fereastra să nu mai auzi vântul,
Dar să vezi cum toate-s agitate de vânt.

poezie clasică de Robert Frost, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă iar...

Mai sunt trei file-n calendar
Şi anu-i pe sfârşite
Zilele s-au scurtat deja
Şi-s tot mai mohorâte...
E toamnă iar...
Şi afară simt miros de crizanteme
Hai, vino-n parcul desfrunzit
Unde stăteam o vreme...
Hai vino iar, că te aştept
Iubire, nu te teme!
Nu mă lăsa, că nu e drept
Hai, vino, mai e vreme...
E tare grea singurătatea
Şi viaţa-i tot mai grea
Când nici cei dragi nu te mai ştiu
Şi uită a te vedea...
E tot mai tristă şi mai goală
Viaţa mea acum
Ce poate să însemne oare:
Sfârşitul unui drum?!

poezie de Mariana Simionescu (2 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zvon de toamnă

E toamnă iar cu ceaţă-n zare
Şi-n parc, puhoi de crizanteme
Se plâng bolnave după soare,
Că bruma le-a creat probleme.

Cocori, ca nişte vagi himere,
Vâslesc pe vechiul azimut,
Ca osândiţii la galere,
Spre un tărâm necunoscut.

Sătui de-atâta trândăvie,
Aracii goi – cuprinşi de teamă –
Nemulţumiţi ar vrea să ştie
De ce nu-i bagă via-n seamă.

Ciobani coboară de la munte
Cu doine stinse în caval,
Iar codrii se gătesc să-nfrunte
Un nou program autumnal.

Se-aude mustul cum bufneşte
Misterios în lungi rafale
Şi simţi cum te ademeneşte
Să uiţi de griji esenţiale.

E toamnă iar şi dinspre cramă
Adie-un iz de tulburel
Şi-o voce să-l gustăm ne cheamă:
Să fie oare, Păstorel?

poezie de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ASTEPTARE

Căutând prin vechile emoţii
Nu mai regăsesc primul sărut,
Mă întrebi care sunt sorţii
Prin care noi ne-am cunoscut.

Acum nici nu pot să plâng
Lacrimi n-am, am ochii trişti,
De durere pumnii strâng
Şi mă-ntreb de mai exişti.

Astfel zilele se scurg încet
Cu mersul lor înspre final,
Iubito eu te mai aştept
Până la sfârşitul meu fatal.

Dacă auzi că nu mai exist
Nu veni să vezi un trup inert,
Chiar dacă-ţi va fi chipul trist
Am murit cu tine-n piept.

Fălticeni 8 noiembrie 1963

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă

E toamnă pe străzi şi lumina e moartă;
E toamnă, din soare-a rămas doar o şoaptă;

E toamnă şi cântecul mi se-ntristează;
E toamnă, un stol de heralzi emigrează;

E toamnă pustie,
Gri-cenuşie
Şi creşte-ndărătnic rugina în vie.

Se luptă satirii lumina să-nghită
Muşcând îngheţat din natura cernită.

E toamnă, visează izvorul cântând;
E toamnă amară în mine şi-n gând.

Fire de ploaie ţes lumii veşmânt
Iar ceaţa zideşte cetăţi pe pământ.

E toamnă, sarcastic, agonic cuvânt,
E toamnă... ş-atât.

poezie de Alin Cucuruzan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceluiaşi Păstorel

Acum bea fără-ncetare.
Eu cred că nu e dintre noi,
Ci mai degrabă mi se pare
Că e odraslă de butoi...

epigramă de Ion Pena din Scrieri (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec clipele!

Vezi clipele cum trec? cum trece timpul,
De ce să treacă oare fără rost?
Căci mâinile le va-nchide înserarea
Şi vom uita de mâine tot ce-a fost...

Ce rost să plângă alţii? Lacrimi oare
Nu am vărsat şi noi în veci, cândva?
Zâmbiţi acum când soarele răsare
Căci în curând poate se va-nsera.

Şi dincolo de noapte nu va fi
Decât o albă noapte-ntunecată...
Trăiţi acum, cât mai puteţi trăi.

Cu noi, aici o lume se închide
Şi dincolo de ea e infinitul
Acolo n-o să vezi nimic în zare
Căci tot ce vezi s-atingi este sfârşitul.

Dar nu te teme şi toţi vom fi acolo
Golul cu gol se umple până când
Răpuşi, umili, nu vom ruga iertare
În suflete, în vise şi în gând.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mai trecut o toamnă peste noi

A mai trecut o toamnă peste noi,
Bat clopotele-a dor şi-a despărţire
Şi am rămas mai singuri şi mai goi,
De-atâţia paşi pierduţi prin cimitire.

Prea multe aripi frânte timpuriu,
Prea multe inimi au uitat să bată
Şi ne-a rămas în sufletul pustiu,
Un gol şi-o lacrimă nemângâiată.

Prea multe întrebări ce n-au răspuns,
Prea multe visuri prematur ucise,
Mocnesc durut tăcerile-n ascuns
Iar vântul bate pe la porţi închise...

A-ngenuncheat şi frunza prin grădini,
Amurgul sângerează-a suferinţă,
Iar noi suntem mereu tot mai străini
Şi tot mai distanţaţi şi-n neputinţă.

A mai trecut o toamnă peste noi
Şi-n gând şoptim aceeaşi rugăciune:
Întoarce Doamne vremea înapoi
Şi-aşterne curcubeul peste lume!

poezie de Violeta Andrei Stoicescu (noiembrie 2021)
Adăugat de Violeta Andrei Stoicescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu tot aştept şi încă am speranţă

Azi când tu citeşti aceste rânduri,
Să-ţi aminteşti de noi şi ale noastre gânduri.
Când ne priveam în ochi şi sărutam intens,
Acele clipe când viaţa avea sens..
Sub clar de lună, pe bancă sau în maşină,
Pasiunea şi dorinţa nu ne era străină.
Priveam zâmbind un viitor în doi,
Şi-n fiecare seară să adormim doar goi.
Dar noi ştiam că toate-s trecătoare,
Şi că aceste clipe vor rămâne în sertare.
Sertare vechi, umplute cu iubire,
Sertare pline cu a noastră amintire.
Dar ce păcat acum.. că nu ne mai vorbim,
Mai mult decât atât, am ajuns chiar străini.
Tu îţi vezi de drumul tău în viaţă,
Eu tot aştept şi încă am speranţă,
Că va veni şi ziua poate-n care,
O să ieşim din nou.. de mână la plimbare!

poezie de Mihai Pîrvu (15 februarie 2017)
Adăugat de Mihai Pîrvu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Păstorel Teodoreanu, la o agapă

Lumea-i zice Păstorel...
Eu propun, iubiţi convivi,
Ca noi să fim obiectivi
Şi să-i zicem... Păharel.

epigramă de Ion Pena din Scrieri (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă veşnică

Să nu mă-nfloreşti, dacă vezi că mă scutur,
Căci tu-mi trimiţi toamna în zbor lin de flutur;
Eu-ţi dau ţie păsări, tu lasă-mi lacrimi-ploi,
Acum nu mai e pic de primăvară-n noi!

E toamnă... dar iubirea noastră n-a rodit,
În urma ei rămâne un vis ne-mplinit;
Nimic nu mai poate durerea să-mi cearnă,
Mi-e ger! Mă aştept la o veşnică iarnă!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul s-a născut în primul rând cu obligaţii. Noi ne-am obişnuit să punem pe primul plan drepturile, iar despre obligaţii, o lăsăm mai moale.

Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Să-mi iau la revedere n-am să pot.
Sunt lacrimi multe între noi... şi dor,
De-aş colinda în gând pământul tot,
Cu lacrima nu am să-l mai măsor.

Pe pleoapa grea am scris cu nouri gri
Şi lacrimi ruginii de frunze-au curs,
Căci a trecut o zi şi înc-o zi,
În suflet, toamnă aspră, mi-ai pătruns.

Pe foi mototolite-ar fi-n zadar
Să-mi iau adio, ştiu că ar fi greu,
În toamnă m-aş ascunde iar şi iar,
Căci este toamnă şi-n sufletul meu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai Septembrie ca oricând

Plouă cu toamnă peste noi,
Pădurea are rugină pe veşminte,
Şi parcă suntem tot mai goi,
Septembrie... ne aducem aminte.

Cad şi frunzele, bate şi vântul,
Iar cerul cu norii săi cei grei,
Îmi spune încet cuvântul,
Nerostit de buzele ei.

Este mai Septembrie ca oricând,
În păduri, pe străzi dar şi pe foi,
Fac pasul mic peste frunze trecând,
Uscate de amintiri mai vechi şi noi.

Septembrie mi-a uscat şi rănile,
Unele din ele erau deja uitate,
Au căzut rând pe rând ca frunzele,
Şi acum vântul mă împinge de la spate.

Toamna face loc de început,
Îmi usucă tot răul din gând,
Şi mă lasă fără niciun scut,
Căci e mai Septembrie ca oricând!

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (2 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă, toamnă, toamnă

Norii iarăşi se descarcă
Şi acum ca astă vară.
Anotimpul ăsta parcă…
A mai fost şi-n primăvară.

epigramă de Valentin Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă "empirică"

Ţuică, tulburel, pastramă,
Salivezi mereu la scris,
Intru plin de bani în cramă
Însă mă trezesc... din vis!

epigramă de Eugen Coţa din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!