Ochiul lui Horus
e rândul meu să port pe brațe soarele,
armurile viselor se topesc în liniștea desacralizată.
arsurile nu îmi chinuie trupul, nu îmi limitează dorința
sunt cel dintâi călător pe cerul cuvintelor neștiute
și ultimul din cei ce se vor întoarce.
trena mantiei mele adună milioanele de stele ce își așteaptă stăpân,
trec printre ele cu ochii închiși de aripile binecuvântărilor uitate.
așa cum ȚI-am jurat la apusul unui zbor către nord
voi fi mereu cavalerul însângerat de dragostea TA.
în cuptorul iubirii veșnice ridici pocalul de jad deasupra tuturor norilor,
îngerii râd.
îngerii râd...
poezie de Eduard Dorneanu (7 octombrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre ochi
- poezii despre iubire
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre sânge
- poezii despre stele
- poezii despre râs
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Râd mereu...
Mamă, știi că de ceva timp râd mereu?
Râd de tot și de toate,
Râd de oameni, de întâmplări,
Râd de lucruri și de situații,
Mulți îmi spun că râd prea mult,
Că uneori râd fără motiv.
Nimeni niciodată nu și-a dat seama
câtă tristețe plânge în râsul meu.
Știi de ce râd mamă?
Pentru că numai așa
Pot stăpâni plânsul care mă macină.
poezie de Natalia Popusoi (1 ianuarie 2012)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plâns, poezii despre tristețe, poezii despre timp, citate de Natalia Popusoi despre timp sau poezii despre mamă
Ochii tăi
Ochii tăi sunt pajiștea viselor mele,
Cuvinte scrise cu raze în cerul de stele.
Mă înec în privirea ta, cum în cer,
Îngerii se pierd în zborul stingher.
Flori de albăstrele porți în priviri,
Podoabă regală în mări de iubiri.
Sunt țărmul ce ritmic îți poartă
Iubirea și dorul prin propria soartă.
Aș vrea-n buchetul iubirii cu dor,
Să fiu trăsnit de-al dragostei fior.
Să intru des în zborul inimii tale
Să-ți aduc etern tornade de petale.
Ochii tăi să zburde printre stele
Cu aripi de îngeri prin aripile mele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre dor, poezii despre aripi, poezii despre tornade sau poezii despre ritm
Cu mare drag
Am frământat-o ca pe miezul de pâine
Da, am trudit cu mare drag
În ograda Limbii române.
Vreau sa impart cu voi
Rația mea de cuvinte
-unele mai coapte, mai dulci și mai colorate
decât celelalte.
Când trec eu cu coșulețele mele
Încărcate de cuvinte rebele
Să uitați de griji și de rele
Atât vă cer în schimb, vă rog frumos
Să nu îmi ieșiți în cale
Cu fețe posomorâte,
Cu vorbe goale
Cu chipuri negre, cu bube și boli.
Dacă eu trec zâmbind și râd cu voi
Vreau să primesc tot zâmbete înapoi
Să ne danseze lumina pe creștet.
Atunci când plâng eu mi-a spus
Tatăl meu, cerul e veșted
Și diavolii se așează în rând
Și râd de mine în hohot.
Dar când râd eu plâng dracii în iad,
Copitele le ard și se topesc în smoală.
Da, așa trec eu, râzând, prin livada încărcată de rod
Dulce a Limbii române, în poemele mele culeg cuvinte
La ceasul care a sunat că mi-a venit rândul
Să îmi aștern poezia peste un suflet frumos
Curat precum mi-e gândul.
poezie de Gabriela Ana Balan din Împăratul de ceară, Cioburi de orhidee în frontul poemului (2012)
Adăugat de Gabriela Ana Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre lumină
- poezii despre draci
- poezii despre zâmbet
- poezii despre suflet
- poezii despre schimbare
- poezii despre religie
- poezii despre pâine
Altarul tinereții veșnice
iubita mea coace pâine în cuptorul lui august,
stau la pândă flămând și trist așteptând să fiu miluit cu trup de grâu amestecat cu iubire.
foamea mă trage de plete, simt cum se apropie pământul de buzele mele
și îmi vine să îmi țip vinovăția pe ulițele neuitate ale copilăriei.
mă simt atât de păgân în fața sfintei pâini,
ochii îmi curg precum rugăciunile mincinoase
nici un cuvânt nu îmi poate rupe în două așteptarea, nici unul.
în palmele întinse primesc cerul trist al ochilor tăi
și felia de pâine udată cu roua dimineților amânate.
poezie de Eduard Dorneanu (14 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre tinerețe, poezii despre sfinți sau poezii despre rouă
Profeții mincinoase
mâine voi scrie despre buzele tale, despre atingerea ta.
astăzi nu.
astăzi sunt hotărât să îți sădesc un pom fără roade în trupul tău nemișcat.
mâine voi scrie despre părul tău, despre curgerea lui firească între minut și anotimp.
astăzi nu.
astăzi sunt hotărât să cobor îmbrăcat în frac și să ciocnesc cupe goale cu îngerii de piatră.
către prânz voi îmbrăca armura verbului impersonal.
zeii se vor ascunde lăsând Olimpul pradă cântecelor gothice.
cortegiul nostru se va împiedica de trupurile giganților, ciclopilor și gorgonelor otrăvite
de mesageri fără milă
dar nimeni nu ne va putea opri să privim amurgul de pe crestele disperării.
nici măcar jurământul tinereții.
nici măcar el.
cu ochii închiși vei pipăi zidurile cetății căutând locul unde
acum o mie de ani înfruntând ploaia și profețiile mincinoase
ți-am crestat numele.
numele tău.
mâine voi scrie despre moartea ta într-un glob de cristal,
la masa de jad a neîntâlnirii noastre.
astăzi nu.
astăzi mă scald în sângele tău ca un bărbat ce își caută tristețea,
în desacralizarea veșnicelor ploi...
poezie de Eduard Dorneanu (23 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre viitor, poezii despre verb sau poezii despre păr
Septembrie fără tine
toamna ne-a găsit îmbrățișați într-un pat de frunze vii.
septembrie ți-a copt roadele mirosind a femeie împlinită
iar eu le-am cules cu ochii închiși de spaima unui gest necugetat.
zilele ploioase ți-au schimbat culoarea chemării,
din carnea ta îngerii au construit temple pentru cele mai iubite păcate.
atingerea ta s-a transformat într-un fulger ce îmi brăzdează trupul cu cicatrice de iubire,
pe buzele tale aroma dimineților se culege doar trecând printre furcile caudine ale
întrebărilor veninoase.
și totul pare atât de firesc...
poezie de Eduard Dorneanu (2 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre toamnă, poezii despre superlative sau poezii despre spaimă
Mirare
îmi vine să râd și să plâng deodată
sunt soră cu norocul
păsările în mine
își serbează faimă și
pot să zbor
îmi vine să râd și să plâng
dintr-o dată
toamnele în mine
își restrâng cocorii și
pot zbura
îmi vine să râd și să plâng
laolaltă
urme de roșu umplu
golul meu stâng
amurguri, răsărituri,
inima ta și
îmi poți ameriza mările cerești
îmi vine să râd și să plâng
câteodată
tăiată în jumătate,
împărțită în tine
tremur lung de șoaptă
străveche și
mă pot zbura suflet-pereche
și-mi vine să mă mir
de râsu-mi
de râsu-mi
de mine însumi
colibri
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflete pereche, poezii despre roșu, poezii despre păsări, poezii despre noroc sau poezii despre inimă
Flăcări scrise
Când îmi îndrept gândul spre tine
din negură zăresc senin
și se trezesc minuni în mine
și sunt din nou al meu stăpân
și îmi cresc aripi de petale
să pot să zbor, să pot să vin
să stau în fața lumii tale
și tot ce simt să îți închin
Îmi ești o coastă, cea mai dragă,
din trunchiul meu îmbătrânit,
și cuget nopțile de ambră
în șoapte scrise râd cu rând
și poate le auzi cuprinse
în lutul tău cel mai sfințit
trăind din nou în necuprinse
visări din cerul înflorit
Comunicăm doar sufletește
oriunde ești, oriunde sunt
și ne dorim dumnezeiește
spunându-ne mereu în gând
și ochii mei vor să-ți mângâie
lumina ochilor spre Sfinți
și pașii mei să te urmeze
până-n pământ împătimiți
și să răsar tot lângă tine
într-un arbuști de liliac,
să te îmbăt mereu de mine
și-al meu parfum să-ți fie drag
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri sau poezii despre sfințenie
Noaptea din jur
În noaptea din jurul meu
Degetele îmi sunt lumină.
Îmi sorb sentimentele
Ca pe o cană de cafea cu aromă
De ciocolată.
Neuronii se întind
Ca niște melci lipicioși
Cu sparte cochilii.
Îi simt cum trec prin porii sufletului meu,
Le aud ecoul sentimentelor
În labirintul în care
Culorile se îmbrățișează.
Acolo îmi caut liniștea,
Acolo este ghidul inimii mele.
Îngerii au plantat fulgi albi
Pe brațele mele.
Nu-mi mai trebuiesc globii oculari!
Sunt oar cercuri care se rotesc
În jurul unui punct.
Oh, orb, alunec în lumină
Și dispersez întunericul,
Modelez iubirea
Și devin înger...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre promisiuni sau poezii despre noapte
Șoapta dimineților risipite
așa cum ți-am promis înainte ca o stea să îți poarte numele și tristețea,
ți-am aruncat cenușa din urnă în apele oceanului purpuriu al durerii.
nu am știut cum și în ce fel să îți pomenesc numele acolo unde oamenii îl caută pe Dumnezeu,
am lăsat doar orga să îmi taie felii din suflet
răscolind amintirile.
privirile copiilor ce așteaptă să devină bărbați mi-au spălat părul de sângele tău
iar nerăbdarea fecioarelor ce își doresc mutilarea sufletească
m-au înălțat deasupra sentimentului culpabilității absolute.
rănit de spinii trandafirilor furați de pe mormintele mamelor fără copii
Iisus și-a rezemat suferința de umărul lui Philippe de Milly.
când va sosi toamna voi căuta cel mai înalt copac din pădurea nebună,
din el voi sculpta o cruce cu o mie de brațe și un singur Dumnezeu.
umbra ei îți va păstra numele până la sosirea cocorilor,
până atunci.
despre întunericul ce te-a închis într-o colivie de pământ
e prea târziu să îți vorbesc...
poezie de Eduard Dorneanu (25 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vorbire, poezii despre virginitate sau poezii despre trandafiri
Poate-atunci...
Să rup din toate stelele îmi vine
Și să le pun apoi în trupul meu
Că poate-așa voi străluci mai bine
Și mi-i băga în seama, Dumnezeu.
Să-mi pun o stea în fiecare mână
Și-n fiecare ochi să-mi pun o stea
Și trupul meu cu stele să rămână
Că poate, Doamne-atunci mă vei vedea.
Mă vor sui în ceruri printre ele
Vor lumina cu toate-n trupul meu
Și de voi plânge, lacrimile mele
Ți-or străluci pe față, Dumnezeu...
Și de-am să mor mă vei băga în seamă,
Voi fi și eu în ceruri cum e-o stea,
Vei ști că eu sunt cea care Te cheamă
Și-o lacrimă am fost pe fața Ta...
poezie de Adriana Cristea (10 iunie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte sau poezii despre Dumnezeu
Sunt cavalerul
Sunt cavalerul
Fără de armură... gol,
Am sentimente-adânc
Crestate-n sânge
Și... supărarile
Pitite-ntr-un subsol,
Pentru-a-nvăța uitările,
A plânge.
Sunt cavalerul
Clipelor fugare... trist,
Îmi port destinul demn
Prin astă lume.
E poate
Un miracol... că exist
Și tot renasc
În reverii postume.
Sunt cavalerul,
Nopților de taină... hoț
Mă tot feresc de lună
Și de stele.
Luceferii-s
Mereu fără de soț,
Provocatori, hârșiți
Numai în rele
Sunt cavalerul,
Ultimei ispite... dor
Eu în iatacuri
Re-ntrupez furtuna.
Dulci amăgiri
În suflete cobor
Si din... ispite
Îmi aleg... doar una
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soț sau poezii despre reverie
Trupul tău îl învelesc cu stele
Trupul tău îl învelesc cu stele
Și-l fac să fie veșnic ca și ele,
Aș vrea să te-nvelesc cu trupul meu,
Dar eu nu voi rămâne așa mereu.
Eu voi pierii când timpul meu va trece
Și trupu'-mi va rămâne tot mai rece,
Poate mă voi transforma într-o stea
Să pot să te-nvelesc iubirea mea.
Cu dragostea aș vrea să te-nvelesc,
Căci tu ești tot ce am, tot ce iubesc,
Cu dragostea să te port în vecie,
Și moartea tot viață să ne fie.
poezie de Răzvan Isac (21 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Răzvan Isac despre iubire, poezii despre viață, citate de Răzvan Isac despre viață sau citate de Răzvan Isac despre timp
Pedale și nori
Pedalele mașinii mă urcă-n cer...
Trece un nor și apare Soarele,
După el fiica mea, Liana...
Trece un alt nor și apare Gelu.
Trec alți nori și apar stelele și părinții
Și uite așa dau mâna cu îngerii.
Așa accelarez pedala
Și mașina se ridică-n slăvi
Făcând o plimbare cu Soarele
Și cu stelele mai plimbărețe
În paradis pe o stâncă cristalină
Și pe o săgeată de lumină violet.
În mașină norii doresc să se așeze.
Eu îi refuz și le spun că sunt poluați.
Răspunsul norilor este trist:
"Voi cu mașinile ne-ați poluat!
Și merg printre stele și nori,
Ziua și noaptea la fel
Ca să stau lângă Tronul Divin
Unde ne așteaptă Lumina veghetoare
Și glasul eternității
Al nașterii și al nenașterii
Precum glasul inimii
Ce cântă un cânt de leagăn
Pentru pruncul născut și nenăscut.
Pedala mașinii mă urcă și coboară
Creând găuri albastru violet
În spațiul cerului și al eternității
Compus din aripi de îngeri
Și drumuri pe care nu calcă nimeni
Decât pedala mașinii mele
Ce face să zboare mașina-n senin
Printre stele plutind către zorii dimineții
Ținându-ne de mână cu Soarele
Declarând pedala Luminii!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre poluare, poezii despre naștere, poezii despre stânci sau poezii despre rai
Ca îngerii ce cântă
Tot scade ochiul meu să te mai vadă
Și timpul a înghețat în primăvară
Trăim intens lumina iernilor polară
Cu soarele la asfințit
Și trupul arde golul din clepsidră,
În forme de icoană
Voi zidi zâmbetul tău ca pe o literă infinită
Până ce ochii mei vor adormi
Și în visul dintre nopți te voi petrece,
În primăvara mugurilor copți,
În nopțile aprinse către bolți cerești
Ca îngerii ce cântă
Te vei trezi atunci în nordul veri
Cântat de ploi si de nisipul cald
Clepsidră neoprită de cuvinte
Din negru, coborând spre alb.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară sau poezii despre muzică
Dragostea invinge
Te pui în genunchi în fața mea,
Îmi ridici ochii scăldați de zâmbetul ploii
Tot mai sus...
În inima plină de dragoste a cerului!
Veghezi la poarta lor de suspine,
Esti sfeștnicul stelelor,
Te îngâni cu luna
Care-mi umple stele trandafirii
În părul cârlionțat și bălai.
Strigi către oceanul amintirilor noastre!
Pline de frig, ele au înghețat...
În inima noastră totul e pustiu!
Dar tu,
Tu, te ridici!
Te ridici și mă chemi!
Mă iubești,
Iubești marea, cerul,
Iubești ochii mei!...
Dragostea învinge!
poezie de Amalia Simona Pantea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie sau poezii despre păr blond
Am aripi
Îmi cresc aripi către o nouă viață,
către un somn lin fără de uitare
către acele vise, ce azi le am
așa cum le-am avut și ieri
și le mai am și mâine...
Îmi cresc aripi, aici
lângă lăstarii timpului meu
și vreau să zbor...,
dar voi zbura acolo unde
numai lăstarii timpului o vor ști
Îmi cresc aripi,
către o țintă bine definită
și chiar dacă îmi va fi greu
voi învinge..., doar
am lăstarii timpului meu
ce acum abia au răsărit.
Am aripi și sunt abia
la începutul zborului meu
către... TOT
Am aripi!
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre trecut
Suflet hoinar
Străbat pădurea ca pe o uliță a sorții,
Prin stânga trecerii mele infinitul murmură ușor
Aleg un semn între hotarul vieții și al morții,
Sărut cu palma frunzele calde, mi-e dor,
Dor de adâncire în limpezimea viselor,
(Copiii încă îmi strigă porecla prin sate)
Sau poate dor de frângerea aripii în zbor
Și de alunecarea cuminte pe spate
Coaja copacilor îmi învelește umerii goi,
Le strig păsărilor întruna, fără să obosesc,
Nu coborâți, nu, o să vin eu la voi!
Și râd, râd păsărilor mirarea, clipesc,
Dar nu pierd nimic din ceea ce se întâmplă,
Gleznele mi le afund sălbatic prin rădăciniș,
Dă-mi păpădia ta iubito, așează-mi-o pe tâmplă,
Cât de dragi îmi sunt greieri ascunși prin măcriș!
Da, așa sunt zilele fără de care nu sunt eu.
Ceasul a adormit demult, acuma tace,
Doamne, hai mai aproape de sufletul meu,
Hoinărește-l Tu și apoi, adoarme-l în pace
poezie de Silviu Dachin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sărut sau poezii despre somn
Când îngerii iubesc...
Când îngerii iubesc,
aripile lor se topesc ușor
sub roua zorilor...
Când îngerii iubesc,
nimbul de deasupra le dispare
oglindindu-se mai departe în ochii lor.
Câtă naivitate acolo!
Cenușa amurgului
îi mai rănește uneori,
dar ei zâmbesc iubirii cu întregul lor suflet
rămas neîntinat.
Cu timpul, locul aripilor devine amintire,
uită strălucirea aurei divine,
uită cenușa apusurilor dureroase,
uită chiar și barba lânoasă
și glasul blând al Paradisului pierdut...
Uită!
Și iartă...
În cuiburile mici ale oamenilor,
lacrimile cristaline scot un clinchet ciudat
când îngerii iubesc...
poezie de Elena Contoman (3 decembrie 2009)
Adăugat de Elena Contoman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-am adus regina nopții...
iubito, flori în jurul tău
și toate poartă oful meu,
atât de multe, albe, roșii,
eu ți-am adus regina nopții
zâmbești, îți place, mă săruți
și ochii tăi îmi sunt plăcuți,
văd dragostea jucând în ei,
m-ai așteptat sub flori de tei
pe bancă stăm și mai vorbim,
pe rând în ochi furiș privim,
te strig încet și-același nume,
iubire suntem printre glume
te-aud râzând, apoi râd eu
în palme ai prins dorul meu,
îți caut obrajii ți-i sărut,
mă simt iubit și-al tău drăguț
ne prinde luna împreună,
îmbracă noaptea în lumină,
sunt razele atât de calde
și vor în ele să ne scalde
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor sau poezii despre tei