Unui soț
La groapă stă îndurerata-i soață
Cu ochii plânși și sufletul cernit
Încât, chiar mosrtul de-ar fi fost în viață
De-atâta chin și jale-ar fi murit.
epigramă de Traian Mecotă din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- epigrame despre viață
- epigrame despre suflet
- epigrame despre soție
- epigrame despre soț
- epigrame despre plâns
- epigrame despre ochi
- epigrame despre căsătorie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Epitaf unui poet
Ics a fost poet de seamă,
Dar efortul ce-a depus
Ca să scrie-o epigramă...
L-a răpus!
epitaf epigramatic de Traian Mecotă din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre poezie sau epigrame despre epigrame
Crepuscul
De-ar fi să cred răsăritul,
magiei asfințitului,
i-aș găsi sens.
De-ar fi să cred ciripitul,
și dans păgân aș fi,
și ultim fâlfâit de aripi.
De-ar fi să cred mugurii,
m-aș abandona soarelui,
cu ochii deschiși.
De-ar fi să cred vântul,
pe cei instrăinați,
cu sufletul i-aș imbrățisa.
De-ar fi să cred verdele,
aș întineri cu fiecare frunză,
până la primul surâs.
De-ar fi să cred liniștea,
aș renunța să te caut,
fiindu-mi deajuns ca exiști.
Pentru că,
în crepusculul dorului meu,
ești tu.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre verde
- poezii despre suflet
- poezii despre ochi
- poezii despre muguri
- poezii despre frunze
- poezii despre existență
- poezii despre dor
- poezii despre dans
Ecou în spargă
La limita înspre o dulce rea demență
Am sufletul închis în penitență,
La capătul de pat genunchii strânși ,
Sub coate reci stau ochii mult prea plânși.
Se naște o parâmă și-un cavou,
Ce-mi țin o buză strânsă în ecou;
De strigătul de ciori am obosit,
În prag de ploaie deasă am murit.
Puteam să mă destram ca țesătura,
Din care mă dor toate, iar statura
Descrește din tavan până în hău,
Săpându-mi drumul neted spre cavou.
Cu pietre și cu lemn stă crucea veche,
Ce-aude toaca limpede-n perete;
Stau limpede și eu, ca în vitralii,
Azi tot începe-a trece-n funeralii.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre prăpăstii, poezii despre prezent, poezii despre plâns, poezii despre ploaie, poezii despre naștere, poezii despre limite sau poezii despre lemn
De-ar fi fost...
Înaintea Timpului, de-ar fi fost să respir,
Aș fi umplut neantul imens,
Cu gândul meu tot mai dens,
De prefaceri, de-nălțări și iubiri.
De-ar fi fost să împlinesc un alt gând,
Aș fi urcat acest pământ,
Din al său obișnuit mers,
La rangul de stea, din Univers.
De-ar fi fost să exist într-un areal,
Undeva în infinitul astral,
Aș fi ales să fiu în acel spațiu curbat,
În care Timpul să-mi rămână nemișcat.
poezie de Gheorghe Alionte (5 aprilie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, citate de Gheorghe Alionte despre timp, poezii despre gânduri, citate de Gheorghe Alionte despre gânduri, poezii despre spațiu și timp, poezii despre iubire, citate de Gheorghe Alionte despre iubire, poezii despre infinit, citate de Gheorghe Alionte despre existență sau poezii despre astre
Mai întâi au murit
copilașii în leagăne de molid
apoi au murit
părinții și părinții părinților retezați
trei generații
ca brazii într-o singură zi au murit
sub soarele scânteind în gătej de lumină (?!)
ca o pânză sonoră de gater
întors răsucit
cu dinții împotriva pădurilor sale în care
acum chiar acum
rușinea durerii ia curgere de rășină
în care nicicum
cei care au murit au vreo vină
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre rușine, poezii despre păduri, poezii despre lumină, poezii despre durere, poezii despre dinți, poezii despre copilărie, poezii despre brazi sau poezii despre Soare
A fost...
Scumpi copii, după vacanță,
Vă mai amintiți de Zdreanță,
Cel cu ochii de faianță,
Cum l-am scris și l-ați citit?
Câte unul, câți ați fost,
L-învăța și pe de rost.
Răsfățat și mult iubit
Zdreanță-al nostru a murit.
Rămăsese din frumosul
Prieten bun, pielea și osul.
Își pierduse și mirosul
Și vederea, șchiopătând
Și căzând din când în când.
Mă striga din glod și apă
Să-l mai scot din câte-o groapă,
Aducându-și poate-aminte
De un drum de mai nainte
O luă strâmb printre strujani
Dând cu botu-n bolovani,
Pentru că întâi și-ntâi
Să-l ridic și să-l mângâi.
Zdreanță, fără să mă vadă,
Mă știa cam prin livadă.
Sufăr de atunci cumplit
Să știu Zdreanță că-a murit.
Plânge sufletul din mine.
Îl aștept și nu mai vine.
Mai aflați, și nu e bine,
Că ce fuse nu mai vine.
Vremea deapănă și toarce
Și ce-a fost nu mai se-ntoarce.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre răsfăț, poezii despre prietenie, poezii despre frumusețe sau poezii despre apă
Avarul
O viață-ntreagă Nea Cutare
A fost avar și nesătul,
Și-acum, în groapă, i se pare
Că nu ar fi murit destul.
epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Nicolae Bunduri
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre zgârcenie
Cei singuri
eu nu
am murit
tu nu
ai murit
el ea nu
sunt dintre ai noștri
moartea
rămâne-n familia foarte restrânsă
viața
fie a străinilor singuratici: eu
tu
el
ea
nu
am murit
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre singurătate, poezii despre moarte sau poezii despre familie
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam și eu să nu mă doară
Ideea că,-n a noastră țară,
Și ciocârliile ne mor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Și fredonam o doină tristă,
Că-n țara-mi nomenklaturistă,
Noi ducem lipsă de popor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam pe străzi, ca un rebel,
Că țara mea n-are drapel,
Cu care eu să mă-nfășor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam, cântam, neîncetat,
De patrie, de neam, de stat,
Și-n gândul tău visam să zbor,
Eleanor, Eleanor
De-atâta dor, de-atâta dor!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre patrie, poezii despre tristețe sau poezii despre drapel
Avarul, în mormânt
O viață-ntreagă nea Cutare
A fost avar și nesătul,
Și-acum, în groapă, i se pare
Că nu ar fi murit destul...
epitaf epigramatic de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf
Azi în groapă o coboară,
C-a murit de boală grea.
Fie-i țărâna ușoară,
Că așa a fost și ea.
epitaf epigramatic de Ștefan Lipca din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre prezent, epigrame despre medicină sau epigrame despre boală
Dreptate, ochii plânși cer să te vadă! (Slogan al manifestației anticomuniste din perioada 22 aprilie - 15 iunie 1990, din Piața Universității din București, împotriva regimului lui Ion Iliescu și al clicii lui)
O, Dreptate, vino-n stradă:
Ochii plânși vor să te vadă!
Ilici, culmea decăderii,
Ne-a adus, în schimb, minerii;
Nu cărbune ca să scoată,
I-a adus ca să ne bată;
Nu dreptatea-i preocupă,
Oasele să ni le rupă.
pamflet de George Budoi din Dreptatea și Nedreptatea (15 iunie 1990)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre universitate, poezii despre schimbare, poezii despre dreptate, poezii despre cărbune, poezii despre anticomunism, poezii despre Ion Iliescu sau poezii despre Ion
Prieteni pe viață
eu am fost primul
tu ai fost al doilea
el a fost al treilea
el
spune că a fost aici înainte ca eu să-mi scriu poezia (?!)
ca
tu să nu o citești
și
să rămânem așa
prieteni pe viață
prieteni în ceață
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie sau poezii despre lectură
Ochi plânși
Mă privești cu ochii
plânși
de după florile
pe care nu le-ai adăpat
eu de după ghivece
de după lămâiul ce nu a făcut fructe
niciodată
și-mi ceri să te uit
așa cum și tu și eu
am uitat de flori
așa cum apa-ți din ochi
e o floare
ce trebuie
udată.
poezie de Daniel Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori sau poezii despre fructe
Chin și Dragoste
De prin pădure rătăcit
La răsărit se arată
Un blând bărbat nedumerit
Îl întalni o fată
În ochii ei strălucitori
Privi el cu blândete
Ei doi, simpli muritori
Cu atâta în ochi finete
El o luă o strânge lin
Ceva soptindui rece
Să știi iubirea e un chin
Și foarte greu ea trece
Ea se uită în ochii blânzi
Și îi șopti ușor
Ochii de dragoste-s flămânzi
Cu tine am să mor
Iar dacă tu nu o să mă alini
Cu dulce a tale cuvinte
Vom fi din nou ca doi străini
Așa ca înainte
El stă puțin și se gândi
Ea simplu mai tăcea
Pe tine te voi dobândi
Vei fi mereu a mea
poezie de Iqnorant (27 octombrie 2019)
Adăugat de Iqnorant
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre cuvinte sau poezii despre bărbați
Bomba din pendulă
Cu ciocănitoarea soață,
Chiar de sună trist, ilogic,
Cucul i-a cântat o viață...
Și în ceasul biologic!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tristețe, epigrame despre muzică, epigrame despre ceas, epigrame despre biologie sau epigrame despre absurd
Epitaful unui fost ministru
A făcut parte din guvern,
Dar a murit de-un of intern...
În această groapă zace,
Singurul loc în care tace.
epitaf epigramatic de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tăcere, epigrame despre miniștri, epigrame despre ministere sau epigrame despre guvern
Pe Dunăre de-ar curge ...vin (3)
Pe Dunăre de-ar curge vin
Mai degrab-ar fi un chin,
N-am profita de-astfel de minune
Că U. E. embargo subit ne-ar pune!
epigramă de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre Dunăre
Pe Dunăre de-ar curge vin
Pe Dunăre de-ar curge vin,
Atunci șiretul Păstorel
Ar face-un șanț, fără mult chin,
Și-ar trage Dunărea la el!
epigramă de Gabriel Teodorescu din Păstorel, politice și apulitice (1939)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre Păstorel Teodoreanu
În emisfera slovelor
steaua mea veghează cerne vise peste mine
e noapte târziu dar nu pot să adorm
gândul ce suspină în poem îl transform
cu ochii plânși nutresc armonii divine
pe marea iubirii vâslesc zi și noapte
lacrimi și regrete le arunc în valuri
lumini pătrund în mine calde voaluri
sfătuindu-mi inima și sufletul cu șoapte
îmbrățișez cu gândul stele căzătoare
lacrimile lor se pierd în emisferă
nostalgii universale în mine se transferă
timpul meu se întregește cu versuri mișcătoare
nemurirea slovelor sufletul preferă
chiar dacă în lume toate sun pieritoare
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre stele căzătoare sau poezii despre somn