Cenușă
Am avut un drum plin de cristale
Ce ne-aparținea de pas cu pas,
Însă rezultând mândriei tale
Din cristal, cenușă a rămas.
Azi boabe de cenușă și nisip,
Călcate-n veci de-ntreaga omenire...
Se mișcă-n vânt, îmi cad apoi pe chip...
Înmormântându-mi fața-n amintire.
Și iar te văd si azi ca-n alte dăți
Aievea îmi apari din nou la ușă,
Nu încetezi nicicum să mi te-arăți
Reapărând din boabe de cenușă.
Focu-a murit demult, tocmai pe când
Zăceam simțind în inimă nisipul,
Când m-ai lăsat în urma ta plângând
Și-ai plecat de unde nu-ți văd chipul.
Ai fost un vis ce l-am avut în cale,
Un vis ce îmi revine-n nopți la ușă,
Dar drumul nostru vise de cristale
S-a prefăcut în lacrimi și-n cenușă...
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre nisip
- poezii despre vânt
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- poezii despre mândrie
- poezii despre inimă
- poezii despre cenușă
- poezii despre amintiri
Citate similare
Vis de cenușă
Tone de cenușă pe gânduri mi se lasă
depărtarea-i goală drum ca de cleștar
cad în vise ce mă cos de noaptea
ce umblă stăpână prin casă
Deși vreau să vin spre tine
tone de cenușă rece ochii îmi tresaltă-n
pașii grei de toamnă (oare a câta oară?)
buze arse-n doruri cu disperare strigă
nu vor uitate în noi să moară
Soarele-i plecat cine știe unde
Luna parcă-i slută singură rămâne
ploaia neagră cade, copacii adună
ropote nebune - zgomot de fanfară
Îngrozită iarba firul și-l ascunde
rece-i totul, ziua parcă fuge
noaptea mă zidește pe un rug de ceară
tone de cenușă cad și ne separă
Depărtarea-i rece drumul pare închis
lumea-i zgribulită și în gânduri grele
tone de cenușă arsă îmi strivesc un vis
le leg cu frânghie de o Lună pală
le-arunc în abis
..............................................
Greierii-mi cântă la geam cu glas răgușit și trist
mă trezesc cu zorii îmbrățișați pe mine
din nebunul vis...
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre prăpăstii, poezii despre ploaie sau poezii despre ochi
Evadare din trecut
Prezentul mi-e praf, trecutul cenușă,
Pereții de cretă au nuanțe de gri,
Pe cărți sunt păianjeni care vin pe sub ușă
Afară nu-i noapte, dar nu este nici zi,
Igrasiile desenează hărți pe perete,
Mucegaiuri albastre pe zid se preling,
Am scrisori cenușii prin sertare secrete,
Iar ziua de noapte nu mai pot s-o disting,
Mă târăsc să ajung mai aproape de ușă,
Vreau să ies din cavoul acesta morbid,
Las în urmă un oraș din fum și cenușă,
Iar pașii îmi scrâșnesc prin cenușă arid.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre secrete, poezii despre scrisori, poezii despre păianjeni, poezii despre oraș, poezii despre hărți, poezii despre fum sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Nevoie am de tine, tată
Îmi mai este dor de-o zi,
De-o zi ce-a fost, și nu mai vine...
Și știu c-aproape nu-mi poți fi,
Și știu c-aproape nu-s de tine.
M-ai părăsit de copiliță...
Eram micuță, te iubeam...
Și nu credeam că-i cu putință
Peste-o zi să nu te am.
Aveam planuri performante
Ambii de realizat,
Însă tu-ai uitat de toate
Și-n altă lume ai plecat.
Am nevoie-atât de mult
Să te am și azi cu mine,
Să te văd, să te ascult
Și să fiu mereu cu tine.
Cinci ani aștept doar să-ți văd chipul
În zile mari și-n nopți târzii,
Dar am înțeles cu timpul
Că te-ai dus și nu mai vii.
Ai lumea ta eternitate,
Eu lumea noastră o mai am,
Dar inima în piept îmi bate
Când fulgii îmi lovesc în geam.
Știu că vin din cer, din zare,
Poate tu chiar mi-i adii...
Când simt pe creștet fulgul moale
Poate cu mâna mă mângâi...
Poate azi tu zbori prin stele,
Mă însoțești când îmi e greu,
Îmi împletești în drum mistere
Ce nu le înțeleg nici eu...
Mă ridici la culmi înalte
Și-mi dictezi chiar orice pas,
Să deschid uși neumblate
Pentru visul meu de azi...
Îți mulțumesc că ești cu mine
Și mă-nchin spre-ntreaga soartă,
Dar nevoie am de tine,
Să fii și azi cu mine, tată!
Să mă cuprinzi la piept fierbinte,
Să-mi oferi un sfat în dar,
Să mă alinți ca un părinte
Și să mă cerăi de-i necesar...
poezie de Diana Enachii (5 aprilie 2005)
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre zile, poezii despre zbor, poezii despre tată sau poezii despre sfaturi
Cenușa din viitor
Îmi amintesc, din nou, de ce va fi,
În viitorul dintr-un vis ce-a fost,
Dar l-am trecut în cele fără rost
De care n-am mai vrut, nicicând, a ști.
Și iarăși văd în visul ireal
Un viitor ce poartă amintiri.
Nici azi nu-mi sunt, nici ieri n-au fost trăiri,
Dar sunt acolo-n vis ceva real.
Apar, plutesc un timp în jur, dispar,
Scântei din focul încă neaprins,
Ori fulgi pe care iarna nu i-a nins
Și-așteaptă viitorul când apar.
Sunt amintiri ce nu s-au petrecut
Și așteptări pe care nu le am
Din vremea-n care-n viitor aveam
Un foc rămas cenușă, în trecut.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre foc, poezii despre promisiuni sau poezii despre ninsoare
Alzheimer
E gheață, e frig, și e seară,
sunt eu, și ești tu, și e frig,
în brațe, un câine-covrig
se cere să mergem afară,
dar negru e-afară, polei,
iar poza din fața-mi e-o brișcă,
- De ce chipul tău nu mai mișcă?
am ceai, turtă dulce... nu vrei?
Dar javra mă trage spre ușă,
o pup cu un șut, dar regret!
În pat, în pereți e cenușă,
și simt că-mi ascund un secret.
Tu taci, și eu tac, doar un câine
din coadă dă semne că-i viu,
că-i azi, că e ieri sau e mâine
sau poate e numai târziu.
Mă pupi, și e roșu, și cald,
și suntem, din nou, la olaltă,
sunt suplu, umil și înalt,
ești caldă, ești suplă și-naltă,
iar mâna în mână îmi umblă,
sub ușă, lumina s-a supt,
pe umeri mă doare o umbră,
în deget, inelul s-a rupt,
și-n palme îmi curge o boală
cu "poate", cu "da" sau cu "nu",
în dreapta e lesa - e goală,
și-n stânga, sub inimă, tu.
poezie de Adrian A. Agheorghesei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre tăcere, poezii despre seară sau poezii despre roșu
Cânele din Pompei
Văzui în Pompei acel câne roman.
Așa ni-l voiră zeițele sorții -
mulaj conservat în materia morții,
să nu-l putrezească nici ploaie, nici an.
Ieșise să scape din norul din ușă,
de noaptea căzută din munte cu foc.
Dar cânele, scurt răsucindu-se-n loc,
se stinse rânjind și mușcând din cenușă.
Te văd Dumnezeule - plumb, scrum și nor -
odată venind peste mine prin ușă,
din muntele cerului, cotropitor.
Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi
mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă.
Tiparul în TINE păstra-mi-l-voi.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre plumb, poezii despre nori sau poezii despre moarte
Miercurea cenușii
Cenușă, cenușă, cenușie cenușă!
Te așezi pe fruntea noastră
Într-o zi de Miercuri, tu cenușă!
Amintind de Soarta noastră...
Ești răbdătoare, răscolitoare
De gânduri de învățătură aducătoare!
Ai dreptate, tu Cenușă
Soră ești cu Focul Vieții
După ce trupul se stinge
Și numai ție-ți aparține
Nouă nimic din el nu ne mai rămâne!
Au fost atâtea frământări,
bucurii sau mari dureri
Patimi multe sau averi,
Dar Tu pe toate ni le iei
Fără măcar să ni le ceri!
Totuși, Cenușă, Tu, Cenușă!
Sufletul va zbura spre Cer
Cu toată Iubirea strânsă în El
Din care nimic, niciodată, nu vei putea să iei!!!
Cenușă, Cenușă, Tu, cenușie Cenușă!
In fiecare an, într-o Miercuri, Tu, Cenușă
Te așezi pe fruntea noastră
Să ne amintești de a deșertăciunii Soartă....
Și că Sufletul doar Lumina o așteaptă!!!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre viață, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre iubire, poezii despre gânduri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Seră de toamnă
Când seara de toamnă îmi bate la ușă
cu vântul sihastru venit dinspre nord,
văd flacăra zveltă urcând din cenușă,
trecând prin tăciunii în plin dezacord.
Prin fanta rămasă din nou redeschisă,
aruncă balauri de umbre-n tavan,
aduși dintr-o veche poveste rescrisă,
uitată cândva într-un mitic vulcan.
Aș vrea să adorm, însă gânduri haine
mi-alungă uitarea dorită-ndelung,
iar umbra jucată-n perete îmi spune
s-alung nedorite-amintiri care plâng.
Dar somnul rămâne o falsă dorință,
la marginea nopții oprită discret,
pe umbre amare, din nori de căință,
venite pe doruri în chip de regret.
Și parcă, deodată, aud dinspre sobă
un cântec plecat înspre ușa din hol
din jarul ce cântă romanțe de probă
cu note din care-a scăpat un bemol.
Dar liniștea nopții se-așterne îndată,
aud numai vântul cum bate în horn,
adorm și visez că te-ntorci împăcată,
prin hăuri de timp, călărind un licorn.
poezie din Drum spre eternitate, Ed. ePublshers, București, 2019
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre muzică, poezii despre vulcani, poezii despre vestimentație sau poezii despre unicorni
Rătăcire
Drumul se-nfășoară pe roțile mașinii,
Greșul este-aproape de florile-mplinirii,
Clipa s-a-ntâmplat cu-nvingerea rușinii
În caligrafia erorilor și-a firii.
Tribal, ca un păgân din alte zodii
Am risipit din infinitul meu,
În colbul stelei tale mai cresc rodii
Și-n pasărea din vis apare Dumnezeu.
M-ascund, în 13 mai, în palmele de foc
Și ard universal pe-a ielelor cenușă,
Drumul se întoarce și tremură-n mijloc
Când deschid în glumă o presupusă ușă.
Azurul e povestea cifrelor rocadă,
Din 13, 31 rămâne ca o vină,
Iubirea noastră-a fost în rai să cadă,
Dar a căzut în inimi cu rugină.
E rătăcirea roților înfășurată
Sau iubirea-i floare de zăpadă?
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vinovăție
- poezii despre umor
- poezii despre stele
- poezii despre rușine
- poezii despre rai
- poezii despre păsări
Regăsire
Când mi se face dor de noi
cutreier mintea cu-ntrebarea,
de pot să cern din strigăt mut
un tunet ca să rup visarea.
Talazuri ce se sparg cu vuiet
îneacă visuri de demult,
ce încă vor să meargă-n taină
să te dezmierde-n așternut.
Contemplu-un gând ce se înalță
din zări ranite de-ntrebări,
ce îmi întemnițează ființa
cuprinsă azi de remușcări.
Îmi sprijin tâmpla de-o simțire
gândind la lucruri ce-au apus,
la ce e azi și va fi maine
la tot ce incă nu s-a spus.
Descui un cufăr vechi din suflet
dorind iar clipe ce-au trecut,
și-au fost atunci un vis măiastru
iar azi s-au dus și nu mai sunt.
Acum când gânduri de cenușă
se zbat mocnind sub clop de foc,
sorbind din cupa nazuinței
gândesc că totuși incă pot,
Să mă cufund în regăsire
zburând spre taine din trecut
și să-mi aștern iarăși in suflet
speranța unui început.
poezie de Sorin Mădălin Birceanu (24 septembrie 2013)
Adăugat de Sorin Mădălin Birceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre dor
Eu nu pot să uit și nu pot să iert
Oripilat de tot ce s-a întâmplat,
Scormonesc cu îndârjire
În munții de cenușă
Poate găsi-voi un ochi încă viu,
Un creier încă meditând,
o inimă încă bătând.
Caut cu disperare ultimele silabe rostite de bunicul
înainte ca flăcările să-l fi mistuit
Scormonesc cu degetele sângerânde, căutând
Un semn de viață din multele care au trecut pe aici.
Răscolesc firele de cenușă
În speranța de a găsi o amintire
care să mă relege de cei iubiți
Inutil!
Totul e cenușă, mormane de pulbere
Rău-mirositoare. Moartă
Ca morții arși fără vină.
Renunț să mai caut dovezi
Ele se află în viscerele mele, săpate în inima
Și-n sufletul meu, martore ale celor știute
de atunci, de când eu însumi eram la un pas de moarte.
Mulți au uitat genocidul.
Li se pare o fantasmă, un coșmar infernal
Și nu vor să-l retrăiască iar și iar
Eu încă viețuiesc acolo,
Dumnezeu știe cum
Văd cu ochii minții fața lividă
A fratelui meu inert.
Eu nu pot să uit și nu pot să iert.
poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nevinovăție
File și petale
Unde ești acum, iubire?
Știu, de aici foarte departe,
Cerul cu a stelelor lucire
O distanță mare ne desparte.
Gândul încă îmi este tulburat
Și te aștept. Dar cum te-aștept?
Cu sufletul atât de zbuciumat
Și inima zdrobită-n piept.
Nu vii și-mi spui deschis
Să rup din carte înc-o filă,
Și să transform totul în vis
Ce a rămas dintr-o idilă.
Astfel din file și petale
Prefăcute-n cenușă și uitare,
Nu mai văd pe care cale
Vom merge-n continuare?
poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărți
Sfântul Gheorghe bătrân
Sfârșise lupta. Când? Când s-a-ntâmplat? Că sta
bălaurul cu solzii-mprăștiați prin spini.
Mi-aduc aminte: calm pe umeri îmi cădea,
adusă rar, cenușă din vulcani străini.
Gândesc la fapte de demult, la arătări
din era prea fierbinte ce se sparse.
De scrumul abătut pieziș din alte zări
sprâncenele îmi sunt și astăzi arse.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Lucian Blaga despre cenușă, poezii despre Gheorghe, poezii despre sprâncene, poezii despre sfinți, citate de Lucian Blaga despre sfinți, citate de Lucian Blaga despre prezent, poezii despre bătrânețe sau citate de Lucian Blaga despre bătrânețe
Sfântul Gheorghe bătrân
Sfârșise lupta. Când? Când s-a-ntâmplat? Că sta
balaurul cu solzii-mprăștiați prin spini.
Mi-aduc aminte: calm pe umeri îmi cădea,
adusă rar, cenușă din vulcani străini.
Gândesc la fapte de demult, la arătări
din era prea fierbinte ce se sparse.
De scrumul abătut pieziș din alte zări
sprâncenele îmi sunt și astăzi arse.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lumina lumânării
Când mă prinde dorul, de fata care-a plecat,
Nu pot trece norul. Nu am aripi de zburat.
Aprind o lumânare și-n flacără privesc.
O văd strălucitoare și-n lacrimi izbucnesc.
Din mirajul înălțării, din raiul vieții sfânt,
Din lumina lumânării, coboară pe pământ.
Coboară-n vis la mine și cu blândețe-mi spune:
"Nu vreau să te văd plângând.
Îmi place să te văd râzând".
Mă mângâie pe față, pe frunte mă sărută,
Spre cer apoi se-înalță, de unde-i coborâtă.
Din raiul vieții sfânt, ea veșnic mă privește,
Eu muritor de rând, o văd cum strălucește.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumânări, poezii despre sărut sau poezii despre sfințenie
Uși
Cu cheia, care-mi tremură în mână,
pe când erai
puteam să deschid orișice ușă.
Acum ușa ta îmi spune: stai!
și celelalte sunt de cenușă.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Eugen Jebeleanu despre cenușă
Scânteieri de suflet
Ce-a mai rămas, o vom simți-o, poate,
În jar ce sub cenușă va mocni
Cu amintiri uitate neuitate
Prin scânteieri de suflet, încă vii.
Iar de va fi un vânt să se abată
În lumea lor, să fie flăcări iar,
Aș vrea ca ea, cenușa-ceea, toată,
Să fie ce a fost, o zi măcar,
Tu să-mi apari, mirată, din uitare,
Așa cum doar prin visuri îmi apari
Și mă cuprinzi în brațe de-alinare
Și-n ochi atât de triști și-atât de clari.
Dar de va fi cenușa să-mi îngroape
Troiene reci de veșnice zăpezi,
Aș vrea să fii scânteilor aproape
Și-n jarul tău, un timp, să le păstrezi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urma din cenușă
Am vrut să opresc
timpul in loc
Am aruncat clepsidra
timpului in foc
Nisipul din ea pe loc
s-a topit
Timpul nu este ars nu
l-am oprit
Citesc in urma de
cenusă
Cum toate si inima
mi-e arsă
De depărtare
dintre noi
Acum noi sîntem
amândoi
Dar intr-o zi timpul
cel hadru
Va trece pe la noi
ne vâ-a zâmbi
Si doar pe unul el ne
va gasi
Să profiam de timpul
nostru amândoi
Să fim ce am fost si ieri
să fim si azi
Si-n fiecare zi sa fim
iubiti mereu
De Dumnezeu!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet sau poezii despre lectură
Mă rog
Mă rog din când în când să îmi apari în vis
Și liniște să dai din nou, somnului meu!
Cu șoapta gurii tale o poartă ai deschis
Și-aștept, în poarta-aceea, să îmi apari mereu.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gură
Iubito...
Iubito, cu fața ta moartă,
Cu chipul oglindit în apă,
Te visez noaptea-ntr-un turn,
Și-n păduri vocea-ți-aud.
Iubito, cu mâna de ceară,
Te visez seară de seară,
Te aud țipând în vis
Ca un glas din paradis.
Te aud cântând odată,
Stând, plângând la a mea poartă,
Parcă-i vântul așa cred,
Unde ești, ca să te văd?
Te-ai ascuns în paradis,
Vreau să te mai văd în vis,
Dar nu pot că ai plecat,
Singur în lume m-ai lăsat.
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre mâini sau poezii despre apă