Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

E albă noaptea

E albă noaptea și-mi pare că pe drumuri
Se plimbă morții lumii
În robe violete,
Ard stelele-n cenușa stropită cu parfumuri
Prin somnul dulce al-mumii
Mai trec gabriolete.
E atâta necuprindere în vârstă și mă duc
Să pun sub nasul morții
Fum greu de busuioc,
Mai vin batrânii lumii cu fluiere de nuc
Să-și piardă datul sorții
La jocuri de noroc.
E albă noaptea și-mi pare că pe drumuri,
Ard stelele-n cenușa stropită cu parfumuri.

poezie de (2 mai 2009)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mihai Eminescu

Stelele-n cer

Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor,
Până ce pier.

După un semn
Clătind catargele,
Tremură largele
Vase de lemn;

Niște cetăți
Plutind pe marile
Și mișcătoarele
Pustietăți.

Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Și necuprinsele
Drumuri de nori.

Zboară ce pot
Și-a lor întrecere
Vecinică trecere –
Asta e tot...

Floare de crâng,
Astfel viețile
Și tinerețile
Trec și se stâng.

Orice noroc
Și-ntinde-aripele,
Gonit de clipele
Stării pe loc.

Până nu mor
Pleacă-te, îngere,
La trista-mi plângere
Plină de-amor.

Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.
Mihai Eminescu

Stelele-n cer

Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor,
Până ce pier.

După un semn
Clătind catargele,
Tremură largele
Vase de lemn;

Niște cetăți
Plutind pe marile
Și mișcătoarele
Pustietăți.

Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Și necuprinsele
Drumuri de nori.

Zboară ce pot
Și-a lor întrecere,
Vecinica trecere -
Asta e tot...

Floare de crâng,
Astfel viețile
Și tinerețile
Trec și se sting.

Orice noroc
Și-ntinde-aripele,
Gonit de clipele
Stării pe loc.

Până nu mor,
Pleacă-te, îngere,
La trista-mi plângere
Plină de-amor.

Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?

poezie celebră de
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Sorin George Vidoe

Drumuri grele, drumuri albe

Drumuri grele, drumuri albe
cu pași demult uitați
se-aud copite înghețate
de cai înaripați.

Și dacă te-aș întreba
de ce lași pe drum,
vei spune -i noaptea mea
cernită-n amintiri prin fum.

Anii ce cresc peste noi
se scurg în râuri de șoapte,
aș vrea să fii cu mine
în amurgul ce se prinde în noapte.

Drumuri grele, drumuri albe
ce cobor și urcă lin,
zăresc casa părintească
unde vreau să dorm puțin.

poezie de din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Crepusculul

Când ziua se îmbină cu noaptea
și-n ochii mei se pierde crepusculul,
stai pe prispa casei.
Culorile capătă viață pe fața ta albă
și se metamorfozează
în iubire divină.

Toate clipele se concentrază la un loc,
uimească.
Ca o vinovăție iertată în ochii celorlați,
se stabilesc punți peste inimi
pe care n-o să le mai uit,
își neglijează durerea lor pentru a mea
și-mi plimbă prin suflet
cuvinte mângâietoare.

Aici voi regăsi
și mă zidesc în stâlpii tăi de rezistență
până-ți voi duce iubirea desăvârșind-o
în crepusculul mușcat de soarele dimineții.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tăcerea ca un semn

trec cu vântul pânze de foc
noaptea ca un lințoliu de argint
acoperă fețe la oameni de gheață
odată cu frunzele
atinse de tristețea din secera lunii

aprinși fluturii ard întunericul
se transformă în larve
urmăriți de ochii rotitori ai păsărilor
în care se răstoarnă cerul în ierburi

tăcerea îngropată-n teamă
intră în inima unui om
ca un semn de întrebare.

poezie de (27 septembrie 2011)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Hai să facem noaptea albă

Hai să facem noaptea albă,
Hai s-o mai lungim... puțin,
Hai să mi te pierd în nalbă,
Hai să bem.. nebunul... vin.

Hai să dezlegăm... misterul,
Hai... speranțe să-mpletim,
Hai să-ți fiu o clipă... cerul,
Hai... iubirea s-o-mpărțim.

Hai să facem noaptea albă,
Hai s-o vindecăm... de dor,
Hai să punem stele-n salbă,
Hai prin vise... să-ți cobor.

Hai să inventăm... percuții,
Hai în brațele-mi... arzând,
Hai... am două, trei soluții,
Hai... în suflet să-ți pătrund.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Floare albă de noroc

las robit de liniște-n odaie
și mă cufund de voie în lectură
aleg ținuturi unde-și petrecură
conchistadorii vremea în războaie

un țârâit de greieri noaptea cură
din tavane amintind a ploaie
și lucrurile împrejurul meu se-nmoaie
intrând aievea în literatură

această investiție aparte
și susurând duios ca o vioară
recordurile lumii le doboară
prin gestul simplu de-a lua o carte
pe care o citești și o pui la loc
ca pe o floare albă de noroc

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zăpada

Închis de barierele zăpezii,
bătrânul săpător,
prin tunelul alb,
noaptea peste gard
cu lopata.

Dimineața,
palmele-i ard...
Cineva a adus-o la loc.

Pierzând notiunea Timpului,
el sapă iar și iar,
cu sufletu-nghețat.

Privirea-i orbită
de atâta alb.
Un miez de speranță
i-apare-n tocul ușii;
se bucură...

Frontierele ferestrei
sunt din nou eliberate.
Până când?

Grea, tăcerea se-așterne.
Nu se distinge niciun drum,
niciun om.

poezie de (28 februarie 2012)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Se leagănă frunza de nuc

Se leagănă frunza de nuc,
Norii negri se duc.
Se leagănă frunza de soc
Și răsare steaua cea cu noroc.

Se leagănă frunza de plop
Și lumea îmi pare un strop.
Se leagănă frunza de tei
Și stropul se odihnește în ochii tăi.

Bate vântul tot mai lin,
Se leagănă floarea de crin.
Se leagănă așa ușor
Și-mi aduce aminte de al meu dor.

poezie de (23 iulie 2016)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alunec pe pietre

Clipele-mi trec prin cuvinte
Te caut într-o silabă cu sunet,
Vine noaptea și așază întunericul
Între privirile noastre de sfinx.

Mă chemi cu mâinile adunând tăceri
Dar sunt plecat prin gânduri,
Se risipește prin odaie mirosul tău
Și abia ating să-l respir.

Afară-n copaci se răsucește vântul
Bate pendulul pe oiștea carului mare,
Tu aștepți și nu întorc.

Pașii absorb propriul ecou
Îmi adun de pe drumuri destinul,
Și-n cascada verde din ochii tăi
Alunec pe pietre, alunec în lacrimă.

poezie de (31 martie 2011)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Parfumul tău

Sunt parfumuri din cele mai diverse
Cu tente tari, mai dulci, sau poate șterse
Dar nici unul, nu poate să redea într-adevăr
Parfumul unic pe care îl degajă al tău păr

Cel mai de preț parfum dintre parfumuri
Ce nu se vinde în mall-uri sau pe drumuri
Este parfumul unic al trupului tău
Cu el m-am parfumat, să știi, mereu

Nu vreau să cumpăr sau să vând parfumuri
Nu vreau ca viața să o pierd pe drumuri
Sunt dependent de-o unică esență
De tine sunt mereu în dependență

Aș vrea să pot într-o sticluță să te am
te miros în fiecare clipă, gram cu gram
De la sticluță să pot să scot dopul
-ți savurez, strop cu strop, tot corpul

În fiecare zi tot gândesc
adun într-o sticluță tot ce eu iubesc
Și chiar dacă iubirea mea, e foarte greu
Îți spun merită,
Parfumul tău...

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poetul

am putrezit demult
aici între voi
focurile minții
ard biete crengi uscate
de un vânt turbat
stau la masă cu morții
morții vii, tu știi
se târăsc pe jos
noaptea dansez,
dansez cu ielele, un joc nebun
în iarba verde, crudă
un dans ciudat în jurul lacrimilor ce curg
sau doar se scurg
din ăst trup nătâng
port în mână doar o pană
ce pot să fac cu ea
decât să plâng
pe o coală albă
scriu, scriu pe țărmul sufletului
despre un gând ce a trecut
sau poate a rămas pe ultimul rând

poezie de din Surâsul vieții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În grădina cu magnolii

Nu, nu mai cuprind voluptoasele porniri
din serile când ea aștepta
în grădina cu magnolii,
pe o bancă unde și azi o mai caut
și nu știu cum de se întâmplă.
Acum noaptea-i tristă, grădina singură,
nu mai păstrează aroma visului parfumat,
doar cuvintele spuse care strivesc
fantome de ceară și câteva gânduri ispită
care se adună târziu sub lustra de fier
zâmbitoare-n lumină.
Nu părăsiți păsărilor, le strig,
vine gerul iernii, așteptați
în tufa deasă de lonicera,
ascunse în ramuri.
O să vă rup din pâinea mea zilnică,
o pun pe masa săracă, firimituri
și poeme neterminate.
nu ne acopere liniștea urâtă,
chemati și voi de pe drumuri femeia.
Eu rămân aici,
să nu se stingă focul poeziei,
poate în călătoria prin stele
va zări și-mi va trimite prin voi
o bucurie care să topească
înghețul din cuvinte.

poezie de (27 martie 2011)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cânt de Iubire

Așezați la masa Tăcerii
în regatul necunoscut
Poeții frâng pentru noi
Pâine curată
stropită
de Rouă cerească...

Morții cu morții, se spune,
și viii cu viii!
Dar știm noi oare
care sunt morții
și care sunt viii?

Un Poet mai mult
Dincolo...
Un Poet mai puțin
aici

La plecarea
în regatul tăcut
Poetul ne lasă
un cânt de Iubire
necunoscut...

poezie de din Cânt de Iubire (2007)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și iarna se grăbește

numai amândoi
așteptăm iarna într-o căsuță la țară
să alunece peste măguri
avem lemnele pregatite
țuică și vin pentru fiert

și iarna se grăbește

înnoptăm pe ulițe desfundate
să întîlnim țărani dezlegați la limbă
cu povestiri haioase

din trei în trei zile vine și pleacă autobuzul
la o răscruce de drumuri așteaptă lumea
Acolo-i inima cătunului, magazinul alimentar, bodega
unde poți vedea țărani adevărați
mai des și mai vorbăreți ca deobicei

figuri necunoscute
preocupate de mersul lumii

noaptea se lasă cu ninsori pufoase
dimineața înnotăm prin zăpadă până la lemne
avem sanie, schiuri și dealul aproape
poate ar fi trebuit să ne apropiem de cineva
să cunoaștem vecinii, să facem uz de prietenie
cineva să ne calce pragul
să simțim trăim la țară

o așteptare eșuată

avem un cîine mai prietenos decât noi
ne însoțește peste tot
bucurîndu-se de hârjoană
și hrană destulă
nu ne scapă din ochi
cu devotamentul lui câinesc.

poezie de din ttp://agonia.ro/index.php/poetry/13925937/%AAi_iarna__se_gr%E3be%BAte (28 ianuarie 2010)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul dimineții de vară

Ard zările mocnite în focuri vineții,
Noaptea e învinsă, de sulițe-i răpusă,
Potirele adună broboane străvezii,
Se stinge bolta-ncet, de răsărit apusă.

Răsună deșteptarea-n pădure și-n câmpii,
În cânt de păsărele e-o dragoste nespusă,
Ard zările mocnite în focuri vineții,
Noaptea e învinsă, de sulițe-i răpusă.

Mireasma teiului de-un vânticel e-adusă,
În zările înalte un stol de ciocârlii
Se pierde-n rotocoale prin razele-aurii,
Grădina veselă în drepturi e repusă,
Ard zările mocnite în focuri vineții.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ploile cântă afară

Plânge noaptea într-o catedrală
prin întunericul putred
ploile umezesc ochii sfinților.

Piața-i goală, doar statuile oarbe
nu se simt în singurătate
trec dincolo de timp.

Mi-am mărturisit
cum am crezut într-o femeie
că-mi va purta sufletul în mâinile ei,
îl frământă până se naște suferința
și o să-i simt mirosul în trup
cum se răspândește prin sânge.

Se furișează noaptea într-o perdea
ploile cântă afară,
eu caut femeia cu degetele prin așternuturi.

poezie de (17 martie 2011)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De la o fereastră nevăzută femeia

Câte ceva din mersul meu a rămas pe drumuri
nu le-a recunoscut, n-au fost pe măsura pașilor
cu urme-n inima cuvântului
și a asfințit odată cu luna-n turnurile nopții.

Atunci de la o fereastră nevăzută femeia
privea cum treceam pe sub gutui și ziduri
s-aprind steaua ce rămăsese singură
pe malul celălalt al vorbirii,
pe văile de calcar unde se fură caii nopții
și se închid în cetăți
în care n-au mai intrat nici femeie, nici pasăre
lovite de păcatul morții subite.

Nu știu, mi-e teamă de preziceri
după părăsirea viselor care închid apusul
pe o câmpie de umbre în taina somnului
fără lumină, fără cântec și hrană
pășesc pe pământuri sterpe
unde nu există drumuri iar mersul
este o himeră care duce mai degrabă spre moarte.

poezie de (5 noiembrie 2009)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O ipostază oarecare

Era un cântec de călătorie
auzit pe drumuri în mijloacele de trasport,
era o nepăsare mută, firească
pe care-mi sprijineam crezul.

Erau ochii privind undeva departe
ca printr-un orizont inexistent,
în stație polițaiul cu baston
veghea coborârea și urcarea
timpului pe treptele devenirii
oamenilor cu ei înșiși.

Zilele și nopțile erau pline,
indiferența era la ea acasă.
Prin oraș se plimbă
una după alt cete de colindători
răzvrătidu-mi auzul.

poezie de (10 ianuarie 2014)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem sub sticlă

frunze late cât marea
îngălbenite de vârstă
cad pe tăceri

ochii obosiți de verde
trec peste păduri
în culori

fetele se închipuie mari
prin germinația seminței
în pântecul negru

toamnele se culcă pe gândul
înrămat în peretele inimii
sub sticlă

cu suferința săpată-n carne
iernile trec peste râuri
viața curge la vale

nopțile se visează zile
cu lumânări în mâini
aprinse de soare

eu dezleg drumurile
primăverilor care vin
prin muguri

poezie de (28 ianuarie 2012)
Adăugat de Llelu Nicolae VălăreanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Din ce cauză licăresc stelele? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!