Floare albă de noroc
mă las robit de liniște-n odaie
și mă cufund de voie în lectură
aleg ținuturi unde-și petrecură
conchistadorii vremea în războaie
un țârâit de greieri noaptea cură
din tavane amintind a ploaie
și lucrurile împrejurul meu se-nmoaie
intrând aievea în literatură
această investiție aparte
și susurând duios ca o vioară
recordurile lumii le doboară
prin gestul simplu de-a lua o carte
pe care o citești și o pui la loc
ca pe o floare albă de noroc
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lectură
- poezii despre vioară
- poezii despre război
- poezii despre recorduri
- poezii despre ploaie
- poezii despre noroc
- poezii despre noapte
- poezii despre literatură
- poezii despre greieri
Citate similare
Mă las robit
Mă las robit de liniște-n odaie
Și mă cufund de voie în lectură
Aleg ținuturi unde-și petrecură
Conquistadorii vremea în războaie
Un țârâit de greieri noaptea cură
Din tavane amintind a ploaie
Și lucrurile împrejur se-nmoaie
După o neștiută partitură
Această investiție aparte
Și susurând duios ca o vioară
Recordurile lumii le doboară:
Doar să-ntinzi mâna și să iei o carte
Și-n schimbul tristelor firide,
O altă lume-atunci ți se deschide
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mâini sau poezii despre cărți
Norocul meu
privirea ta-i un dar ceresc
dar de ce oare ma feresc
de-a te privi si ferici
si mai cu foc
sa n-am noroc
de-a te iubi!
din ochiul tau nu am cules
am tot privit si tot ales
numai povesti numai prostii
m-am ratacit in al meu joc
tot n-am noroc
a mea sa fii.
prin bolta ochilor senini
am indurat ploaie de spini
sa cant poeme si povesti
sa ratacesc din loc in loc
raman mereu fara noroc
ca tu nu-mi esti.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre ochi, poezii despre prostie, poezii despre poezie, poezii despre jocuri, poezii despre iubire, poezii despre foc sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Aspersiune de noapte
Și cum trece vremea pășind prin odaie
răscolind și noaptea afară cu ploaie,
îi aud tăcerea călcând grandioasă,
pe vise cu setea lumii nemiloasă.
Și cum trece vremea apăsând pe gânduri
cu toată durerea strânsă în străfunduri
și își lasă starea preoțească-n aer
pătrunzând și scama dusă către foaier
Și cum trece vremea, fadă, singulară
și-n urmă povestea dulce și amară,
dintr-o primăvară oarbă și sprințară
și nemaivăzută
de lumini de ceară.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre primăvară, poezii despre lumină, poezii despre gânduri, poezii despre durere sau poezii despre aer
Pierde tot mai mult teren acel model de lectură pe care îl consideram noi fundamental și de care, eu cel puțin, ca profesor de literatură, mă simt atașat. Modelul ăla de lectură în care te închizi într-o cameră, într-un spațiu izolat și-ți acorzi răgaz, îți acorzi tihnă și citești un text cu atenție... Este un model de lectură în evident declin și evident aici competitorul fundamental îl reprezintă internetul.
citat din Liviu Papadima
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lectură, citate despre profesori, citate despre literatură, citate despre internet sau citate despre educație
Dar
Din iarna acestui început de an îi aleg și îi dăruiesc cel mai alb și curat fulg de zăpadă.
Din primavara acestui an îi aleg și îi dăruiesc o floare albă de cireș.
Din vara acestui an îi aleg și îi dăruiesc un spic de grâu auriu.
Din toamna acestui an îi aleg și îi dăruiesc o frunză de platan.
Din iarna acestui sfârșit de an, îi aleg și îi dăruiesc frumoasa umbră albă a lunii,
căzută peste mâinile subțiri ale iubitei mele."
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre început, poezii despre zăpadă, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre superlative sau poezii despre sfârșit
E albă noaptea
E albă noaptea și-mi pare că pe drumuri
Se plimbă morții lumii
În robe violete,
Ard stelele-n cenușa stropită cu parfumuri
Prin somnul dulce al-mumii
Mai trec gabriolete.
E atâta necuprindere în vârstă și mă duc
Să pun sub nasul morții
Fum greu de busuioc,
Mai vin batrânii lumii cu fluiere de nuc
Să-și piardă datul sorții
La jocuri de noroc.
E albă noaptea și-mi pare că pe drumuri,
Ard stelele-n cenușa stropită cu parfumuri.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (2 mai 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre somn, poezii despre plimbare, poezii despre nas, poezii despre moarte sau poezii despre jocuri de noroc
Am scris o singură carte, care se numește "Gânduri". Am scris-o, mai ales, din îndemnul cuiva, care se aștepta ca fiul lui Noica să scrie o carte. Și când a deschis această carte, prima pagină era albă, a doua era albă și toate celelalte la fel. Acum, la sfârșitul vieții mele, mă gândesc să scriu altă carte care s-ar numi "Memorii", fiindcă așa scriu toți oamenii mari. Or, cum eu mi-am pierdut memoria, această carte va fi asemenea celei dintâi!
Rafail Noica în Celălalt Noica - Mărturii ale monahului Rafail Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre sfârșit, citate despre gânduri, citate despre cărți, citate despre amintiri, citate despre alb sau citate despre Constantin Noica
O vioară și nota nouă (fabulă)
O vioară,
Care cântase cândva,
Ca o cioară
Și care după studii prelungi
Și-ndelungi,
Ajunsese suavă, pufoasă și fină,
Amintind într-un fel de albină,
Fu acuzată,
În cuvântul introductiv,
De-acolo de sus,
De pe portativ,
De-o notă de nouă!
- Noi diferim amândouă!...
Eu stau sus, cățărată, în solo,
La fel ca slăvitul::: Apollo...
Iar tu, te învârți,
Într-un spațiu frumos
Și iei. când și când,
Nota de jos...
- Oricum;
Te grăbești surioară;
... Sunt totuși vioară!
- Vioară!
Cu note din vremea lui Darius,
Dar ești departe;
... De Stradivarius!
fabulă de Constantin Păun (1987)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre cuvinte, poezii despre ciori, poezii despre apicultură, poezii despre albine sau poezii despre Apollo
Cuvintele
iei cuvintele, un mit,
le semeni pe foaia albă
faci din ele bici și salbă
și le-arunci în infinit.
și așa te joci mereu,
faci din ele curcubeu,
pui o lună, semeni stele,
și-ți petrteci vremea cu ele.
mai pui iarbă pe tăpșan,
nori pe cerul plumburiu,
la viață încă un an,
la necazuri, un pustiu.
din cuvinte faci morminte
și mai faci săbii de foc,
dacă vei avea noroc
faci roiala unei chinte.
câteodată faci iubire,
vise năruite-n vânt,
rar de tot si fericire,
când faci aur din cuvânt.
din cuvinte faci de toate,
faci și viață, faci și moarte
și, când noaptea întârzie,
faci și câte-o poezie.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2009)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre stele sau poezii despre poker
Singuratate
Cu perdelele lăsate,
Șed la masa mea de brad,
Focul pâlpâie în sobă,
Iară eu pe gânduri cad.
Stoluri, stoluri trec prin minte
Dulci iluzii. Amintiri
Țârâiesc încet ca greieri
Printre negre, vechi zidiri,
Sau cad grele, mângâioase
Și se sfarmă-n suflet trist,
Cum în picuri cade ceara
La picioarele lui Crist.
În odaie prin unghere
S-a țesut păinjeniș
Și prin cărțile în vravuri
Umblă șoarecii furiș.
În această dulce pace
Îmi ridic privirea-n pod
Și ascult cum învelișul
De la cărți ei mi le rod.
Ah! de câte ori voit-am
Ca să spânzur lira-n cui
Și un capăt poeziei
Și pustiului să pui;
Dar atuncea greieri, șoareci,
Cu ușor-măruntul mers,
Readuc melancolia-mi,
Iară ea se face vers.
Câteodată... prea arare...
A târziu când arde lampa,
Inima din loc îmi sare
Când aud că sună cleampa...
Este Ea. Deșarta casă
Dintr-odată-mi pare plină,
În privazul negru-al vieții-mi
E-o icoană de lumină.
Și mi-i ciudă cum de vremea
Să mai treacă se îndură,
Când eu stau șoptind cu draga
Mână-n mână, gură-n gură.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1 martie 1878)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre poduri, poezii despre picioare, poezii despre pace sau poezii despre negru
Filigran
În veacul meu de sărăcie
Cobor adâncurile de peșteri
Cu filigranul meu la meșteri
Ca-n propria biografie.
Pledează versuri în instanță
Între rigoare și asceză
Și-n fiecare paranteză
Veghează-acunsă o balanță.
Argint și aur în retortă,
Căruțe cu țigani, pe rând,
Prin noaptea lumii trec cântând
Cu Ursa mare în escortă.
Imperiul meu de alchimie
Supus la creșteri și descreșteri;
Un filigran cu care meșteri
Dau zor într-o tipografie.
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre meșteri, poezii despre tipografie, poezii despre sărăcie, poezii despre speologie sau poezii despre descreștere
Întrebări de noapte
Noaptea singur în odaie,
Și-altceva în jur nu mai există
Decât vag de tot o pistă
Și-ntunericul, o claie;
Întrebări pe care totuși
Nu mai pot să le descurc
Și cobor în loc să urc
Spre grădina mea cu lotuși
Și când spală dimineața
Geamurile cu lumină
Parcă iar aștept să vină
Cu problemele ei, viața
poezie de Ion Untaru din manuscris (septembrie 2010)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre promisiuni, poezii despre lotuși, poezii despre existență sau poezii despre dimineață
Ametist lucid declamând
Au murit caii, nechează călării
Fiori de mătase trec prin șira spinării
Se revarsă noaptea peste urbe
Statuile plâng pe străzile curbe
Pe care se plimbă ușor resemnate
Figurile triste cu șeile-n spate
Privind melancolic spre țărmul mării
Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării;
De-a lungul plajei luminate și lise
Suspină pierdute și moartele vise
De unde cu zorii răsună duios,
Un cânt de sirenă nespus de frumos
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre sculptură, poezii despre plâns, poezii despre plajă sau poezii despre oraș
Iubește-i pe oameni, pe toți oamenii, dar nu te lua după mersul lumii.
Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
I: Ce înseamnă să fii simplu? A. M: Să fii simplu în lumea gândului este imposibil. Aș spune totuși că a fi simplu înseamnă să îl pui în centrul existenței tale pe Dumnezeu, atât de complet, încât să te dizolvi în El. Această comuniune în care nu mai rămâne nici o urmă de "eu și al meu" este apogeul simplității. Dumnezeu este teribil de simplu! I: Ce înseamnă să fii om? A. M: A te crede un ego separat de Dumnezeu, care "își trăiește viața", este suferința lucie de a fi om. I: Ce este o ființă superficială? A. M: O ființă care fuge, urmează orbește gândul, fie că e gândul "voi lua covid" sau gândul "sunt iluminat", este o ființă teribil de superficială. O ființă care îl urmează tot timpul pe "eu și al meu" este o ființă cutremurător de superficială.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre superficialitate, citate despre suferință, citate despre religie, citate despre lumină, citate despre imposibilitate sau citate despre existență
Pe aripi de lirism
când noaptea coboară cu vise mărețe
greieri acompaniază viorile de dor
ning perseide peste câmpuri răzlețe
arcadele trupului se clatină ușor.
stelele iubirii veghează cu povețe
înțelepciunea lor trece prin nor
când noaptea coboară cu vise mărețe
greieri acompaniază viorile de dor.
sub clar de lună se luminează fețe
inimile vibrează atinse de fior
poeți și filozofi trudesc să ne învețe
că iubiri în lumină niciodată nu mor.
când noaptea coboară cu vise mărețe
greieri acompaniază viorile de dor.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre învățătură sau poezii despre sfaturi
Când citești o carte este ca și cum o rescrii pentru tine. Aduci într-un roman, indiferent ce citești, toată experiența lumii. Aduci istoria ta și o citești în proprii tăi termeni.
citat din Angela Carter
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre istorie
Viața-mi, scâncet de vioară
Viața-mi, scâncet de vioară,
Vis năpraznic de iubire,
Spaimă-nchisă-n amintire,
Gemetele-i mă-nfioară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Plâns trudit ce-n van se frânge,
Umbra zilei care plânge,
Și-n vâltoare mă coboară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Lanț târât de slabe glezne,
Taina din adânc de bezne,
Crunt nădejdile-mi doboară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Cânt rămas ce mă alină,
Clipa ce-a-nflorit din tină
Și-o speranță-n gând strecoară.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre glezne sau poezii despre amintiri
Trebuie să vă mărturisesc că m-am îndrăgostit de Byron la 11 ani, deși nu înțelegeam mai nimic. Poți să citești o carte cu fascinație, chiar dacă n-o înțelegi. Nu trebuie să înțelegi totul ca să te bucuri de literatură. E nevoie numai de poftă de citit, pasiune pentru ceea ce urmează să citești.
citat din Care Santos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre poftă, citate despre iubire, citate despre bucurie sau citate despre Byron
Jertfi-vom vremea în duet
Duios, îmi picuri cald în suflet, ca un alint de armonie,
Letopisețe strâng în file, istorii vechi ce-au curs cu noi.
Ne-am dăruit izvoare scrise și ne-am scăldat, cu ironie,
Prin lacuri sfinte de agheazmă, fără de teama de apoi.
*
Duios, îmi picuri astă ploaie, din ceru-n taine primenit,
Hrisoave vechi ne-nnobilează cu titluri dalbe de iubire.
Din timpul veșnic muritor, primesc un sceptru cuvenit,
Ca-ntr-un regat al dragostei... unde reginei îi sunt mire.
*
Duios, îmi picuri vise-n vene... din sânge nobil și-azuriu,
Epistole păstrează-n rânduri păcate-ascunse de priviri.
Nectarul zeiței, din trupu-ți, sfințește trupu-mi prăfuriu,
Pe-altare galbene de toamnă... pocale-s pline cu iubiri.
*
Duios, îmi picuri rouă-n palme, din ochii tăi nemuritori,
Răvașe lungi se nasc sub pana... destinului numit... poet.
Poveștile-ncepute-n seară, încep romanță nouă-n zori,
Pe-altarul cald al dragostei, jertfi-vom vremea în duet.
poezie de Ion Apostu (27 septembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre sânge, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre seară sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?